În luna mai, dedicată promovării economiei sociale, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a evidențiat rolul esențial al întreprinderilor sociale și al antreprenoriatului social în dezvoltarea comunităților și sprijinirea persoanelor vulnerabile.

„Economia socială înseamnă, înainte de toate, investiție în oameni și în comunități. Luna mai, dedicată promovării economiei sociale, ne reamintește în fiecare an cât de importantă este cultivarea grijii și responsabilității față de oamenii din jur și cum comunitățile pot deveni piloni importanți ai bunăstării. Cu fiecare loc de muncă creat și cu fiecare persoană sprijinită, antreprenoriatul social face transformarea posibilă chiar și acolo unde alții văd doar limite”, a declarat ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru.

Parteneriat strategic pentru incluziune socială

Prin proiectul „Promovarea, monitorizarea și evaluarea evoluției economiei sociale și a antreprenoriatului social în România” (cod MySMIS 337466), Ministerul Muncii dezvoltă măsuri concrete pentru:

• Sprijinirea directă a întreprinderilor sociale;
• Crearea de noi locuri de muncă;
• Susținerea activă a incluziunii sociale.

Proiectul este derulat în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Potrivit unui comunicat al ministerului, peste 1.150 de entități din economia socială vor beneficia de sprijin, informare și promovare, iar aproximativ 195 de entități economice cu potențial de înregistrare în acest sector vor fi identificate și consiliate. Prin aceste măsuri, proiectul urmărește să crească accesul pe piața muncii pentru persoanele vulnerabile, să dezvolte comunitățile locale și să consolideze antreprenoriatul social.

Integrarea grupurilor vulnerabile și combaterea excluziunii

Unul dintre cele mai importante obiective ale economiei sociale este integrarea socioprofesională a grupurilor vulnerabile. Pentru multe persoane aflate în dificultate, accesul pe piața muncii este limitat de bariere sociale, economice sau educaționale.

În acest context, întreprinderile sociale – prin scopul social asumat la obținerea atestatului – contribuie direct la:

• Crearea de locuri de muncă adaptate;
• Dezvoltarea competențelor profesionale;
• Creșterea accesului la servicii și resurse comunitare;
• Combaterea excluziunii sociale, precum și la dezvoltarea autonomiei și a încrederii personale.

Cine face parte din grupurile vulnerabile?

Persoanele cu dizabilități, tinerii proveniți din sistemul de protecție a copilului, persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, șomerii de lungă durată, persoanele fără adăpost, familiile beneficiare de sprijin social, precum și alte categorii aflate în situații de vulnerabilitate socială.

Campanii de conștientizare și sprijinirea tradițiilor locale

,,Prin proiect vor fi realizate activități de sprijin și promovare a economiei sociale, vor fi formulate direcțiile de dezvoltare pentru Strategia Națională pentru Economia Socială și planul de acțiuni aferent și vor fi încurajate colaborarea și schimbul de bune practici între instituții, întreprinderi sociale și alți actori relevanți. De asemenea, vor fi organizate campanii de informare, conferințe și acțiuni de promovare dedicate antreprenoriatului social, creșterii vizibilității întreprinderilor sociale și evidențierii inițiativelor cu impact în comunitate, inclusiv în domeniul locurilor de muncă verzi”, se arată în comunicatul ministerului.

Totodată, proiectul promovează și susține meșteșugurile tradiționale și activitățile cu valoare culturală și comunitară – de la prelucrarea lemnului și țesut, până la apicultură, olărit sau realizarea portului popular. Acestea reprezintă exemple clare de inițiative de economie socială care contribuie atât la păstrarea identității culturale, cât și la dezvoltarea economică locală.

Economia socială este un model economic în care bunăstarea oamenilor și interesul comunității sunt prioritare. În România, acest domeniu este reglementat prin Legea nr. 219/2015 privind economia socială și reprezintă un pilon central în reducerea excluziunii sociale și dezvoltarea durabilă.

Articolul Luna Economiei Sociale: Ministerul Muncii susține dezvoltarea întreprinderilor sociale și incluziunea persoanelor vulnerabile prin fonduri europene apare prima dată în Jurnal Social.

Pe 19 mai 2026, la Centrul de Evenimente AGORA din Iași, a avut loc cea de-a IV-a ediție a conferinței „Enterprising for Tomorrow 2026” (EFT), considerată cel mai amplu eveniment dedicat economiei sociale din Europa de Est. Desfășurată în format hibrid, conferința a transformat orașul într-un adevărat hub european, reunind, atât fizic, cât și online, sute de participanți din 34 de țări — de la lideri și antreprenori sociali, până la investitori, ONG-uri, factori de decizie și reprezentanți ai instituțiilor europene.

Evenimentul a fost organizat de ADV România, alături de parteneri precum AFIN, Social Finance Association și RISE România. Împreună, aceștia au reușit nu doar să pună România pe harta economiei sociale europene, ci și să creeze un spațiu real de dialog între sectorul public, mediul privat și societatea civilă.

Speakeri din 11 țări europene au urcat pe scena conferinței, aducând perspective diverse și experiențe concrete despre viitorul economiei sociale, finanțarea etică, antreprenoriatul social, achizițiile responsabile și incluziunea socio-economică.

O schimbare de mentalitate, nu doar o alternativă economică

„Enterprising for Tomorrow 2026” a demonstrat că economia socială nu mai este doar o alternativă, ci o componentă esențială pentru dezvoltarea comunităților și pentru crearea unor modele economice sustenabile și incluzive. Afacerile care creează locuri de muncă pentru persoane vulnerabile, investițiile cu impact social și soluțiile pentru integrarea comunităților s-au numărat printre principalele teme dezbătute.

Un moment important al conferinței a fost intervenția Miiei Rossi-Gray, Team Leader pentru economia socială în cadrul Comisiei Europene (DG Employment, Social Affairs and Inclusion):

„Avem nevoie de o economie socială finanțată și susținută, vizibilă și recunoscută. Integrarea economiei sociale nu ține doar de comunicare. Este o schimbare de gândire, o transformare structurală a politicilor, finanțelor și culturii, la toate nivelurile.”

Aceasta a atras atenția că, într-un context european marcat de instabilitate, economia socială trebuie să fie prezentă acolo unde se decid marile bugete, politicile de ocupare a forței de muncă și strategiile regionale.

Proiectul EU4UA: de la teorie la sprijin concret pentru comunități vulnerabile

Un punct central al conferinței l-a reprezentat proiectul EU4UA, axat pe dezvoltarea de servicii integrate pentru refugiați și persoane cu dizabilități. Panelurile dedicate conceptului de „one-stop-shop” pentru accesibilitate și incluziune socială au adus în prim-plan modele concrete de cooperare între organizații, autorități și antreprenori sociali.

Prin EU4UA, conferința a pus în lumină o idee esențială: economia socială este unul dintre cele mai importante spații în care incluziunea și integrarea devin practice. Aici se construiesc servicii, locuri de muncă, parteneriate și soluții care ajută refugiații și persoanele în situații defavorizate să își găsească un loc real în comunitate.

Discuțiile au fost extrem de aplicate, datorită specialiștilor care au împărtășit din experiența lor de teren:

• Beatrice Darie (Fundația Serviciilor Sociale Bethany) a amintit că un model de sprijin integrat trebuie să ajute organizațiile care lucrează direct cu oamenii, nu doar să dea bine pe hârtie.
• Cristina Bîcîilă (Ateliere Fără Frontiere) a făcut legătura între incluziune și economia circulară, arătând cum întreprinderile sociale de inserție pot crea locuri de muncă verzi și sustenabile.
• Tedy Necula (NECULA AGENCY) a vorbit despre importanța unei comunicări oneste în zona de CSR și employer branding, singura cale prin care companiile pot construi încredere reală.
• Cristina Căluianu (AccessibleEU) a pus accentul pe resursele europene disponibile și pe urgența ca România să accelereze accesibilizarea instituțiilor și serviciilor.
• Ramona Marian (ADV Group) a subliniat o realitate dureroasă din zona de recrutare: pentru o persoană vulnerabilă, simpla angajare nu este de ajuns. Este nevoie de sprijin constant înainte, în timpul și după integrarea pe piața muncii.

Concluzia acestor dezbateri a fost clară: economia socială este spațiul în care incluziunea devine practică, transformând ideile frumoase în locuri de muncă și sprijin real.

Nevoia urgentă de investiții în potențialul persoanelor cu dizabilități

Un alt moment cu un puternic impact emoțional și social a fost intervenția Danielei Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR). Aceasta a atras atenția asupra provocărilor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități într-un context economic și social tot mai instabil.

În cadrul dezbaterilor, ea a vorbit despre efectele directe ale incertitudinii economice, ale presiunilor de pe piața muncii și ale diminuării mecanismelor reale de protecție socială asupra persoanelor cu dizabilități — o categorie deja expusă riscului de excluziune, marginalizare și izolare.

Daniela Tontsch a subliniat necesitatea investițiilor în pregătirea profesională, a utilizării transparente a taxei de handicap pentru integrare și formare, a unor programe de ocupare adaptate diferitelor tipuri de dizabilități, a sprijinului pentru o viață independentă, a combaterii sărăciei extreme în rândul acestor persoane și a unor politici construite împreună cu organizațiile reprezentative, nu fără ele.

Mesajul transmis a fost clar: adevărata problemă rămâne lipsa investiției statului în potențialul persoanelor cu dizabilități.

Prin ediția din acest an, „Enterprising for Tomorrow” și-a reconfirmat rolul de platformă europeană de colaborare și acțiune, unde inițiativele sociale, politicile publice și investițiile cu impact se întâlnesc pentru a construi comunități mai incluzive și mai reziliente.

Mai multe informații despre eveniment pot fi găsite pe pagina oficială de Facebook a conferinței: https://www.facebook.com/Enterprising.for.Tomorrow.

Articolul Iașul a devenit capitala europeană a economiei sociale: Lideri și antreprenori au căutat soluții pentru comunități mai incluzive la „Enterprising for Tomorrow 2026” apare prima dată în Jurnal Social.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) anunță majorarea unor beneficii de asistență socială acordate copiilor și familiilor cu venituri reduse. Noile cuantumuri vor fi plătite începând cu luna mai 2026, pentru drepturile aferente lunii aprilie 2026, potrivit unui comunicat transmis de instituție.

Deși Executivul prezintă aceste măsuri ca pe un succes al „Pachetului de Solidaritate”, organizațiile de profil trag un semnal de alarmă: în timp ce copiii primesc sume indexate, adulții cu dizabilități grave rămân captivi în aceleași venituri de subzistență.

,,Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile județene și cea a Municipiului București, asigură plata beneficiilor de asistență socială destinate copiilor, persoanelor cu dizabilități și familiilor cu venituri reduse, contribuind la prevenirea excluziunii sociale. Începând cu luna mai 2026, pentru o serie de drepturi sociale se aplică noi cuantumuri, menite să ofere un sprijin suplimentar beneficiarilor”, se arată în comunicatul ANPIS.

Indemnizații majorate pentru copiii cu dizabilități

Din această lună, mai multe drepturi de asistență socială vor avea valori majorate, pentru a oferi un sprijin financiar suplimentar persoanelor aflate în situații vulnerabile. Printre acestea se numără și indemnizațiile acordate copiilor cu dizabilități:

• pentru copiii încadrați în grad de handicap grav, indemnizația crește de la 463 lei la 548 lei;
• pentru copiii cu handicap accentuat, cuantumul crește de la 232 lei la 397 lei;
• pentru copiii cu handicap mediu, prestația socială crește de la 80 lei la 199 lei.

ANPIS precizează că noile cuantumuri se aplică pentru drepturile aferente lunii aprilie 2026, iar beneficiarii vor primi sumele majorate începând cu plățile efectuate în luna mai.

Potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aceste beneficii sunt acordate copiilor și adulților cu handicap care sunt cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, cu condiția să aibă domiciliul sau reședința în România.

Sprijin financiar majorat pentru familiile cu copii

Tot din luna mai 2026 se aplică noile cuantumuri ale sprijinului acordat familiilor cu venituri reduse, stabilite în funcție de venitul net lunar ajustat și de numărul copiilor aflați în întreținere.

Pentru familiile monoparentale cu venit net lunar ajustat de până la 393 lei, sprijinul acordat este următorul:

• 227 lei pentru 1 copil;
• 451 lei pentru 2 copii;
• 675 lei pentru 3 copii;
• 900 lei pentru 4 sau mai mulți copii.

Familiile monoparentale cu venit net lunar ajustat cuprins între 393 și 998 lei vor primi:

• 202 lei pentru 1 copil;
• 394 lei pentru 2 copii;
• 593 lei pentru 3 copii;
• 786 lei pentru 4 sau mai mulți copii.

Pentru familiile cu venit net lunar ajustat de până la 393 lei, cuantumurile sunt

• 186 lei pentru 1 copil;
• 372 lei pentru 2 copii;
• 556 lei pentru 3 copii;
• 741 lei pentru 4 sau mai mulți copii.

În cazul familiilor cu venit net lunar ajustat între 393 și 998 lei, sprijinul financiar este:

• 145 lei pentru 1 copil;
• 288 lei pentru 2 copii;
• 431 lei pentru 3 copii;
• 571 lei pentru 4 sau mai mulți copii.

ANPIS subliniază că aceste măsuri urmăresc susținerea copiilor, a persoanelor cu dizabilități și a familiilor vulnerabile, contribuind direct la reducerea riscului de excluziune socială și la diminuarea dificultăților socio-economice.

Inechitate în sistemul de protecție: Adulții cu dizabilități, ignorați

Este important de menționat că aceste măsuri, care fac parte din „Pachetul de Solidaritate” și vizează sprijinirea familiilor vulnerabile, ignoră complet categoria adulților cu dizabilități.

Pentru acești cetățeni – oameni care adesea nu pot munci și pentru care indemnizația de handicap reprezintă singura sursă de supraviețuire – nu a fost anunțată nicio măsură de sprijin, deși aceștia se confruntă frecvent cu cheltuieli de trai mai mari decât orice altă categorie socială.

Consiliul Național al Dizabilității din România a semnalat deja această inechitate gravă. Reprezentanții Consiliului atrag atenția asupra faptului că adulții cu dizabilități continuă să fie excluși din măsurile de protecție socială, în ciuda dificultăților financiare majore și a costurilor ridicate generate de nevoile medicale complexe.

Articolul Guvernul majorează sprijinul pentru copiii cu dizabilități, dar ignoră complet situația critică a adulților cu handicap apare prima dată în Jurnal Social.

Parlamentul European a deschis înscrierile pentru Programul de Acțiune Pozitivă (PAP) 2026, o inițiativă anuală menită să sprijine integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități în cadrul Secretariatului instituției.

Programul urmărește crearea unui mediu de lucru divers și incluziv, oferind candidaților eligibili oportunitatea de a ocupa poziții de agenți contractuali și de a dobândi experiență profesională într-un context european.

Ce oferă Programul PAP?

Prin PAP 2026, Parlamentul European va constitui o listă de rezervă cu 20 de candidați eligibili, dintre care până la șase vor fi recrutați anual pentru contracte de un an, cu posibilitate de prelungire.

Participarea la program oferă mai mult decât un simplu job:

• experiență profesională valoroasă într-o instituție europeană;
• acces la un mediu de lucru incluziv;
• posibilitatea de a fi selectat ulterior pentru alte poziții disponibile;
• implicare directă în activitatea singurei instituții UE aleasă prin vot direct;

Cine poate aplica?

Programul se adresează cetățenilor Uniunii Europene care îndeplinesc următoarele criterii:

• Dizabilitate recunoscută: o deficiență de minimum 20% (conform Baremului european de evaluare medicală);
• Cunoștințe lingvistice: nivel C1 într-o limbă oficială a UE și minimum B2 într-o a doua limbă oficială;
• Experiență anterioară: programul este dedicat exclusiv persoanelor care nu au mai lucrat într-o instituție, agenție sau organism al UE;
• Studii:

• Administratori (AD): studii universitare de cel puțin 3 ani;
• Asistenți (AST/SC): studii superioare sau studii secundare finalizate, plus minimum 3 ani de experiență relevantă.

Procesul de selecție: etape cheie

Procedura este riguroasă și include mai multe etape:

• Test-grilă online: susținut pe calculator (prin platforma TestWe), care evaluează cunoștințele despre UE, raționamentul verbal și analiza situațională. Este necesar un punctaj minim de 50%;
• Amenajări specifice: candidații care au nevoie de sprijin (de exemplu, pentru deficiențe de vedere sau auz) pot solicita măsuri adaptate;
• Evaluare medicală: confirmarea dizabilității de către Serviciul Medical al Parlamentului;
• Interviu: Direcțiile Generale (DG) vor selecta și invita la interviu candidații din lista de rezervă ale căror profiluri corespund posturilor vacante.

Includerea pe lista de rezervă nu garantează automat recrutarea, dar oferă vizibilitate în fața tuturor serviciilor de resurse umane ale Parlamentului.

Termen limită și înscriere

Persoanele interesate pot aplica până la 6 mai 2026, ora 12:00 (ora Bruxelles-ului), prin platforma oficială Apply4EP: https://apply4ep.gestmax.eu/search/index/lang/ro_RO.

Această inițiativă consolidează angajamentul Parlamentului European pentru egalitate de șanse și acces real la carieră pentru persoanele cu dizabilități.

Dacă îndeplinești criteriile sau cunoști pe cineva potrivit, acum este momentul să acționezi.

Articolul Parlamentul European lansează ediția 2026 a Programului de Acțiune Pozitivă: Oportunități reale pentru persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) a organizat marți, 28 aprilie 2026, la sediul Microsoft România din București, conferința de închidere a proiectului „Digitalizarea ANSR: Soluții Incluzive Moderne pentru Beneficiarii cu Deficiențe de Auz”, finanțat prin PNRR/2024/C7/MIPE/I.9 – Digitalizarea Sectorului Organizațiilor Neguvernamentale. Evenimentul a marcat finalizarea implementării unui proiect orientat spre modernizarea relației dintre ANSR, beneficiarii cu deficiențe de auz și partenerii organizației, prin dezvoltarea unor soluții digitale accesibile, eficiente și sustenabile.

Potrivit unui comunicat al asociației, conferința a fost prilejul prezentării rezultatelor finale ale proiectului, fiind evidențiate principalele soluții digitale dezvoltate, noile achiziții realizate, precum și funcționalitățile platformei și ale portalului ANSR. Acestea au fost concepute pentru a aduce mai aproape persoanele surde și hipoacuzice, personalul de specialitate al organizației și partenerii din mediul public și privat. Totodată, au fost subliniate beneficiile viitoare ale proiectului în ceea ce privește accesul la informații, eficientizarea serviciilor, consolidarea comunicării și integrarea unor soluții moderne de accesibilitate web. Evenimentul a reunit reprezentanți ai diferitelor autorități și instituții publice, precum și invitați din mediul privat.

Proiectul a avut ca obiectiv dezvoltarea și implementarea unui set complex de soluții digitale personalizate pentru îmbunătățirea relației dintre personalul Asociației Naționale a Surzilor din România și beneficiarii cu deficiențe de auz deserviți la nivel național, contribuind astfel la integrarea optimă a acestora în societate și la facilitarea accesului la servicii și informații relevante. Printre principalele componente dezvoltate în perioada de implementare se numără: platforma digitală integrată ANSR, conturile individuale securizate pentru beneficiari, accesul la istoricul serviciilor și la notificări relevante, instrumentele de înregistrare și gestionare a serviciilor acordate, facilitățile pentru evidența plății cotizațiilor anuale și pentru donații online, noi dotări hardware, dar și activități de instruire pentru utilizarea noilor soluții digitale.

Valoarea totală a proiectului este de 339.855,57 RON.

„La ANSR ne-am propus mereu să evoluăm pentru a fi mai aproape de beneficiarii noștri, într-o lume tot mai digitală și mai tehnologizată. Pentru comunitatea noastră, noile tehnologii înseamnă independență prin acces mai rapid la informații. Am văzut deja, de-a lungul anilor, cât de mult ne-a schimbat viața dezvoltarea comunicării și interpretării video la distanță, iar prin acest proiect facem un nou pas important înainte. Ne dorim ca această platformă să ne aducă mult mai aproape de oamenii pentru care luptăm și lucrăm în fiecare”, a declarat Daniel Lolici, președintele Asociației Naționale a Surzilor din România.

Impactul viitor al proiectului vizează atât creșterea accesibilității și transparenței în relația cu beneficiarii, cât și consolidarea capacității instituționale a ANSR. Prin utilizarea noilor instrumente digitale, organizația își propune să îmbunătățească raportarea și monitorizarea serviciilor, să faciliteze accesul la informație, să susțină o comunicare mai rapidă și mai coerentă și să creeze premisele unei relații mai bine structurate între comunitatea surdă, organizație și partenerii săi.

Despre ANSR

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) este o organizație neguvernamentală cu o istorie de 106 ani, dedicată promovării drepturilor și intereselor persoanelor cu deficiențe de auz. Înființată în 1919, ANSR este organizația reprezentativă la nivel național și internațional pentru persoanele cu deficiențe de auz, fiind membră a Federației Mondiale a Surzilor și a Uniunii Europene a Surzilor. Prin cele 37 de filiale, ANSR oferă anual peste 100.000 de servicii pentru aproximativ 5000 de beneficiari.

Organizația militează pentru incluziunea socială și egalizarea șanselor, susținând recunoașterea Limbii Semnelor Române și rolul interpretului LSR în societate. ANSR este implicată activ în consultările publice privind politicile sociale, organizând constant acțiuni cultural-recreative și implementând proiecte majore de accesibilitate.

Pentru mai multe informații, accesați pagina de Facebook www.facebook.com/ansr

 și site-ul oficial www.ansr.ro

Articolul Digitalizare cu impact pentru Comunitatea Surdă: ANSR a prezentat rezultatele finale ale unui proiect de conectare și transparență apare prima dată în Jurnal Social.

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 8 aprilie 2026, în calitate de for decizional, un proiect de lege care prevede acordarea gratuită de servicii de consiliere psihologică pentru părinții și tutorii legali ai copiilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist sau cu sindrom Down.

Potrivit proiectului legislativ, aceste servicii vor fi decontate integral din fondurile asigurărilor sociale de sănătate, oferind astfel un sprijin real familiilor care se confruntă cu provocări emoționale și sociale semnificative.

Actul normativ modifică și completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, introducând măsuri clare de sprijin psihologic pentru aparținători. Noile reglementări includ serviciile de consiliere psihologică pentru părinții copiilor cu sindrom Down sau cu tulburări din spectrul autist în lista programelor naționale de sănătate curative destinate tratamentului bolilor cu impact major asupra sănătății publice.

Inițiatorii proiectului subliniază că, în România, conform datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, un număr semnificativ de copii sunt diagnosticați cu diverse forme de dizabilitate, preponderent cu sindrom Down sau cu tulburări din spectrul autist. Această situație presupune o sarcină psiho-emoțională considerabilă pentru familii, părinții și tutorii fiind adesea expuși riscului de anxietate, depresie, epuizare emoțională sau sindrom de burnout parental.

În lipsa unui sprijin psihologic adecvat, acești factori pot afecta calitatea vieții și capacitatea familiilor de a îngriji eficient copilul. Prin urmare, inițiatorii consideră că intervenția statului prin măsuri concrete este esențială, în acord cu principiile solidarității și echității sociale care guvernează sistemul public de sănătate.

Proiectul de lege prevede că serviciile de consiliere psihologică pot fi furnizate atât în ambulatoriu, cât și în unități sanitare de specialitate, inclusiv în cadrul serviciilor de îngrijiri paliative și al serviciilor conexe actului medical, asigurând astfel flexibilitate în implementare și accesibilitate sporită pentru beneficiari.

Deputata Raluca Turcan, susținătoare a inițiativei legislative, a declarat că proiectul este rezultatul unui dialog direct cu familii și specialiști, evidențiind importanța sprijinului psihologic pentru echilibrul întregii familii:

,,Proiectul de lege pe care l-am inițiat, adoptat azi în Camera decizională, prin care părinții și tutorii copiilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist sau sindrom Down vor beneficia gratuit de consiliere psihologică, nu s-a născut într-un birou. Este rezultatul dezbaterilor și al discuțiilor pe care le-am avut la Sibiu cu părinți care duc zilnic o luptă nevăzută și cu specialiști care știu cât de mult contează sprijinul real. Am ascultat, am înțeles și am construit împreună. Pentru părinții care, dincolo de diagnostic, duc în fiecare zi grija, oboseala, frica, singurătatea. Iar un părinte echilibrat înseamnă un copil mai bine sprijinit”, a afirmat Raluca Turcan.

Adoptarea acestei legi sprijină o abordare integrată a îngrijirii copiilor cu nevoi speciale, beneficiile extinzându-se nu doar asupra acestora, ci și asupra familiilor, care joacă un rol esențial în dezvoltarea și progresul lor.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 va putea fi aplicat după promulgarea prin decret prezidențial și publicarea în Monitorul Oficial.

Articolul Camera Deputaților a adoptat proiectul prin care părinții copiilor cu autism sau cu sindrom Down beneficiază de consiliere psihologică gratuită apare prima dată în Jurnal Social.

Astăzi, 7 aprilie 2026, comunitatea internațională celebrează Ziua Mondială a Sănătății, marcând 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Sub tema centrală „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.”, OMS lansează o inițiativă globală fără precedent care pune cercetarea, evidența clinică și colaborarea academică în centrul arhitecturii de sănătate a viitorului, potrivit unui comunicat transmis de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

,,Această celebrare nu este doar un omagiu adus progresului tehnic, ci un apel urgent la unitate într-un peisaj global fragmentat de dezinformare și de crize tot mai acute. Într-o eră în care este testată încrederea în instituțiile de sănătate, tema aleasă subliniază că singura cale sustenabilă către «Sănătate pentru toți» este cea ghidată de rigoarea științifică și de transparența datelor partajate la nivel internațional”, se arată în comunicat.

Pilonul central al agendei acestei zile îl constituie „One Health”, o abordare cunoscută, care recunoaște interdependența sănătății umane, animale, a plantelor și ecosistemelor, precum și necesitatea adoptării unor soluții coordonate, bazate pe știință, pentru a gestiona amenințările comune la adresa sănătății. Datele științifice actuale, consolidate de OMS, indică o realitate alarmantă: peste 75% din bolile infecțioase emergente la om au o origine zoonotică, ceea ce înseamnă că sănătatea umană este direct condiționată de modul în care sunt gestionate ecosistemele și contactul cu fauna sălbatică.

În acest context, Ziua Mondială a Sănătății servește drept catalizator pentru două momente globale majore: Summitul Internațional „One Health” (7 aprilie), găzduit de OMS și Guvernul Franței, sub președinția franceză a G7, și Forumul Global inaugural al Centrelor de Colaborare ale OMS (7-9 aprilie), care reunește aproape 800 de instituții științifice din peste 80 de țări. Scopul declarat este transformarea angajamentelor politice în acțiuni concrete, multisectoriale, privind prevenirea, pregătirea, rezistența antimicrobiană, sistemele alimentare durabile și sănătatea mediului, contribuind la construirea unor sisteme de sănătate mai rezistente și echitabile pentru oameni, animale și planetă.

,,Știința colaborativă este singura apărare în fața rezistenței antimicrobiene (AMR), care rămâne una dintre cele mai mari provocări științifice ale deceniului, fiind supranumită «pandemia tăcută». În absența unei colaborări științifice globale pentru dezvoltarea de noi antibiotice și a unor protocoale stricte de utilizare, proiecțiile statistice indică un risc major de a atinge 10 milioane de decese anual cauzate de AMR până în 2050. Mesajul transmis astăzi de OMS este clar: inovația nu poate fi un privilegiu geografic. Tema aleasă promovează conceptul de suveranitate științifică partajată, prin care țările cu venituri mici și medii primesc sprijin tehnologic pentru a-și dezvolta propriile capacități de producție de vaccinuri și medicamente esențiale, reducând astfel decalajul de echitate”, precizează INSP.

Echitatea în sănătate, fundamentată pe transferul de tehnologie, este un alt pilon al discuțiilor Summitului de la Lyon, desfașurat simultan cu Ziua Mondială a Sănătății. Acesta reiterează ideea că succesul științei este incomplet dacă rezultatele sale nu ajung la populațiile vulnerabile, iar partajarea cunoștințelor rămâne cea mai eficientă metodă de a construi o reziliență globală durabilă.

OMS atrage atenția și asupra rolului transformator al Inteligenței Artificiale (IA) și al sănătății digitale. Integrarea IA permite o precizie de diagnostic fără precedent, însă inițiativa actuală insistă pe o „IA etică”, care să servească omenirea fără a accentua inegalitățile existente. Integrarea acestor tehnologii în sistemele de sănătate primară poate crește eficiența intervențiilor cu până la 30%, însă succesul lor depinde de restabilirea încrederii publicului în expertiză. Prin urmare, Ziua Mondială a Sănătății 2026 îndeamnă la investiții, nu doar în laboratoare, ci și în comunicarea științifică empatică, pentru a contracara ,,infodemia” (promovarea informațiilor false sau înșelătoare) care subminează ratele de vaccinare și complianța la tratamentele pentru boli netransmisibile.

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice este tratat, în acest an, ca o urgență științifică. Cercetările recente arată că degradarea mediului contribuie la proliferarea bolilor transmise prin vectori (precum malaria și dengue) în regiuni anterior neafectate. Știința oferă soluții de adaptare, însă aplicarea lor necesită transformarea sistemelor de sănătate către neutralitatea emisiilor de carbon. Este documentat faptul că sectorul sănătății este responsabil pentru aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar recomandările din 2026 îndeamnă la o „știință verde” care să vindece simultan oamenii și planeta.

„În concluzie, mesajul «Împreună pentru sănătate. Susținem știința.» este un angajament față de adevăr, metodă și solidaritate. Într-o lume în care «infodemia» poate fi la fel de periculoasă ca un virus, promovarea surselor de informare validate științific devine o responsabilitate civică. Ziua Mondială a Sănătății 2026 ne reamintește că progresul nu este garantat, ci trebuie construit zi de zi prin investiții în educație, cercetare și cooperare internațională. Toate datele și resursele prezentate în această zi sunt disponibile în format deschis pentru publicul larg, subliniind transparența ca valoare centrală a Organizației Mondiale a Sănătății. Împreună pentru sănătate. Susținem știința – pilonul rezilienței globale și al echității în sănătate”, se mai arată în comunicatul INSP.

Articolul Ziua Mondială a Sănătății 2026: Știința și colaborarea – fundamentul unui viitor sănătos apare prima dată în Jurnal Social.

În fiecare an, la 2 aprilie, este marcată Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului (World Autism Awareness Day), cu scopul de a evidenția nevoia de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viață cât mai independentă și bine integrată în societate.

De când Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat această dată drept Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului, în 2007, Organizația Națiunilor Unite promovează respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor autiste, încurajând participarea lor egală în societate. Progresele înregistrate de-a lungul anilor au fost susținute în mare parte de eforturile constante ale comunităților și organizațiilor care au adus în prim-plan experiențele reale ale persoanelor autiste.

Rezoluția Adunării Generale din 2007 (A/RES/62/139) a subliniat necesitatea creșterii gradului de conștientizare publică. Astăzi, însă, mișcarea globală depășește această etapă și promovează activ acceptarea, aprecierea și incluziunea, recunoscând contribuțiile valoroase ale persoanelor autiste în comunități.

Ediția din acest an, desfășurată sub tema „Autism și umanitate – fiecare viață are valoare”, reafirmă demnitatea și rolul esențial al persoanelor autiste în societate. Evenimentul reprezintă un apel la acțiune pentru combaterea stereotipurilor și pentru recunoașterea valorii fiecărei persoane, într-un context în care dezinformarea persistă.

Potrivit ONU, societățile care îmbrățișează neurodiversitatea devin mai creative, mai reziliente și mai inovatoare, punând bazele unor comunități mai echitabile, incluzive și sustenabile.

Discuțiile din acest an explorează rolul neurodiversității în elaborarea politicilor care promovează sănătatea și bunăstarea, educația de calitate, egalitatea de gen, oportunitățile economice, reducerea inegalităților, comunitățile durabile și instituțiile puternice.

Secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază că persoanele autiste trebuie să aibă posibilitatea de a-și modela propriile vieți și de a contribui activ la societate, evidențiind importanța accesului la educație incluzivă, locuri de muncă echitabile și servicii medicale adaptate.

Evenimentul WAAD 2026 este organizat de Institutul de Neurodiversitate (ION), cu sprijinul Departamentului de Comunicare Globală al ONU. ION este o organizație global asociată ONU, fondată și condusă de persoane neurodivergente, care promovează schimbarea sistemică în domenii precum educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea, justiția și societatea. Cu sediul central în Elveția și activă în peste 100 de țări, ION reunește peste 40.000 de membri – profesioniști, susținători și instituții din întreaga lume, potrivit site-ului https://www.un.org/.

În România, Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului este marcată prin evenimente organizate în mai multe orașe, iar clădiri simbol sunt iluminate în albastru, în cadrul mișcării internaționale „Light It Blue”.

Statisticile rămân îngrijorătoare: peste 40.000 de persoane sunt diagnosticate cu tulburare de spectru autist, doar un procent foarte mic dintre adulți au un loc de muncă, iar accesul la educație și servicii rămâne limitat.

Reprezentanții ANCAAR Iași (Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România) atrag atenția că această zi ar trebui să fie mai mult decât un simbol și subliniază faptul că, în realitate, mulți adulți cu autism se confruntă cu lipsa serviciilor de sprijin, intervențiile venind în principal din partea ONG-urilor create de părinți.

„2 aprilie este o zi în care, la nivel global, vorbim despre persoanele cu autism. Dar, dincolo de simboluri și culori, este o zi în care ar trebui să ne oprim și să ne întrebăm: cât de mult înțelegem, cu adevărat, și cât de mult facem pentru incluziune? În România, pentru mulți adulți cu autism, realitatea este una dureroasă: serviciile aproape că nu există, iar sprijinul vine, în cele mai multe cazuri, doar din partea ONG-urilor înființate de părinți – organizații care luptă, zi de zi, să suplinească un sistem insuficient dezvoltat. În acest context, conștientizarea nu este doar un concept. Este un prim pas esențial spre schimbare”, au transmis aceștia.

Totodată, ANCAAR Iași invită publicul la Expoziția EDU-AUT, organizată la Institutul Francez Iași, pe 2 aprilie, în intervalul orar 17:00 – 18:00, unde lucrările realizate de tineri și adulți cu autism reflectă potențialul și autenticitatea acestora. Reprezentanții asociației subliniază că astfel de inițiative contribuie la apropierea reală dintre comunitate și persoanele autiste, oferindu-le vizibilitate și șanse reale de integrare.

,,Prin această expoziție ne dorim nu doar să prezentăm creații artistice, ci să deschidem ochii comunității: acești tineri au abilități, au dorința de a fi parte din societate și au nevoie de șansa de a fi văzuți și integrați. Incluziunea începe cu întâlniri reale”, au adăugat aceștia.

La rândul lor, reprezentanții FEDRA (Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist) evidențiază că această zi trebuie să fie despre solidaritate și implicare constantă, nu doar despre mesaje simbolice, subliniind rolul esențial al părinților și al organizațiilor în susținerea drepturilor persoanelor cu autism.

„Pe 2 aprilie […] România devine o inimă mare, albastră, care bate pentru copiii și tinerii cu autism. […] În spatele fiecărui gest, fiecărui moment, fiecărei lumini aprinse stau mame și tați care nu au încetat nicio clipă să creadă, să apere, să ceară, să construiască și să dărâme bariere.

Nu doar conștientizare, ci iubire transformată în acțiune. Nu doar mesaje, ci vieți trăite cu demnitate, cu efort, cu speranță. Nu doar o zi albastră, ci o promisiune că vom merge mai departe, împreună. […] Părinții copiilor și tinerilor cu autism nu cer privilegii. Ei cer înțelegere, respect, șanse reale. Cer o lume în care copiii lor să fie primiți, văzuți și acceptați așa cum sunt”, au transmis reprezentanții federației.

Potrivit acestora, vocea părinților trebuie să fie mai puternică și mai prezentă în spațiul public, iar sprijinul pentru persoanele cu autism ar trebui să fie constant, nu limitat la o singură zi.

„De ei trebuie să fim alături nu doar azi, ci tot anul. Mereu”, au mai transmis reprezentanții FEDRA.

Ziua de 2 aprilie transmite, astfel, un mesaj clar: incluziunea reală începe dincolo de simboluri – prin implicare, empatie și acțiuni concrete, zi de zi.

Articolul 2 aprilie – mai mult decât conștientizare: apel la incluziune reală pentru persoanele cu autism apare prima dată în Jurnal Social.

Ziua Mondială a Sindromului Down este marcată anual pe 21 martie, fiind mai mult decât un simplu prilej de conștientizare – reprezintă un apel concret la acțiune. În contextul celei de-a 20-a aniversări a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), accentul cade pe accelerarea progresului pentru a crea societăți în care persoanele cu sindrom Down sunt ascultate, respectate și împuternicite, potrivit www.un.org.

La 19 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat oficial ziua de 21 martie drept Ziua Mondială a Sindromului Down, aceasta fiind marcată anual începând din 2012 pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestei afecțiuni. Statele membre, organizațiile internaționale, societatea civilă și sectorul privat sunt încurajate să organizeze activități dedicate, conform worlddownsyndromeday.org.

La nivel global, incidența sindromului Down este estimată între 1 la 1.000 și 1 la 1.100 de nou-născuți, iar anual se nasc între 3.000 și 5.000 de copii cu această tulburare cromozomială. Sindromul a fost descris pentru prima dată în 1866 de medicul britanic John Langdon Down, iar în 1959, geneticianul francez Jérôme Lejeune a identificat cauza – prezența unui cromozom 21 suplimentar, motiv pentru care este cunoscut și sub denumirea de trisomia 21.

Dincolo de particularitățile fizice, persoanele cu sindrom Down au aceleași dorințe și aspirații ca oricine altcineva: să fie acceptate, respectate și iubite.

Tema din acest an, „Împreună împotriva singurătății”, aduce în prim-plan izolarea socială – o problemă care depășește sfera emoțională și poate avea consecințe grave asupra sănătății mintale și fizice. Persoanele cu dizabilități intelectuale întâmpină frecvent dificultăți în integrarea profesională și în construirea relațiilor sociale, iar lipsa sprijinului adecvat accentuează sentimentul de izolare.

Singurătatea afectează nu doar persoanele diagnosticate, ci și familiile acestora, care se confruntă adesea cu bariere în participarea la viața comunității. În acest context, combaterea izolării devine o chestiune de drepturi, demnitate și incluziune socială.

Convenția ONU subliniază dreptul la o viață independentă și la integrare în comunitate, la respectarea vieții de familie și la participarea în activități culturale și sportive. În acest sens, se evidențiază că reducerea singurătății presupune politici publice incluzive, servicii accesibile și implicarea activă a comunităților.

În România, Ziua Mondială a Sindromului Down a fost marcată pentru prima dată în 2012, prin evenimente organizate în 18 orașe. De atunci, numeroase campanii și inițiative locale au continuat să promoveze incluziunea socială.

Printre evenimentele recente se numără Gala „SEEN – Croitoresele Anonime”, organizată pe 18 martie 2026 de Asociația Down Plus București, care a celebrat creativitatea și expresia personală a tinerilor cu sindrom Down. Evenimentul a reunit croitorese și designeri din întreaga țară, care au creat, cu multă bunăvoință, migală și creativitate, ținute speciale pentru tinerii cu sindrom Down și alte dizabilități intelectuale din cadrul Asociației Down Plus București și Asociației Sindrom Down Ploiești.

Evenimentul nu a fost doar o prezentare de modă, ci o celebrare a expresiei personale, a frumuseții atipice și a talentului lucrat cu suflet.

Totodată, la Turda, pe 21 martie, „Marșul șosetelor colorate nepereche” a reunit comunitatea într-un gest simbolic de solidaritate și acceptare. Evenimentul a avut ca mesaj: „Inimă lângă inimă, împreună pentru o lume mai bună”. Așa cum a spus Tabita: „Și eu zâmbesc, și eu visez la o lume mai bună!”.

Pe o pânză albă, cei prezenți și-au așternut gândurile, inclusiv primarul Cristian Matei, care a transmis: „Vă vedem, vă prețuim, vă iubim! Acestea sunt cuvintele pe care le-am lăsat ieri scrise, din tot sufletul, pe pânza colorată a prieteniei, în parcul nostru.”

Dincolo de caracterul simbolic al evenimentului dedicat Zilei Mondiale de Conștientizare a Sindromului Down, momentul a reprezentat o confirmare: în Turda, nimeni nu este invizibil. Fiecare zâmbet și fiecare pas făcut împreună la „Marșul șosetelor colorate” au arătat cât de valoroasă este comunitatea prin diversitate.

Suntem alături de voi, vă prețuim curajul și vă iubim pentru lumina pe care o aduceți în orașul nostru!”

În acest context, reprezentanții Special Olympics România subliniază importanța recunoașterii valorii fiecărei persoane și a sprijinului constant pentru incluziune, evidențiind rolul sportului și al comunității în dezvoltarea încrederii și depășirea limitelor.

„Pe 21 martie, de Ziua Mondială a Sindromului Down celebrăm diversitatea, demnitatea și frumusețea fiecărei persoane cu Sindrom Down. Este o zi în care ne amintim că fiecare voce merită ascultată, fiecare vis merită sprijinit, iar fiecare pas înainte este o victorie împărtășită.
La Special Olympics România, vedem în fiecare zi ce înseamnă curajul, perseverența și bucuria autentică. Sportivii noștri cu Sindrom Down ne arată că limitele se depășesc cu răbdare, că incluziunea se construiește prin gesturi mici, iar comunitățile devin mai puternice atunci când toți membrii lor sunt văzuți și apreciați. Sindromul Down nu definește o persoană. Oamenii o fac: prin sprijin, încredere, oportunități și respect. Împreună putem crea o lume în care fiecare persoană este încurajată să își atingă potențialul”, au transmis reprezentanții Special Olympics România.

La nivel internațional, pe 23 martie 2026, rețeaua globală dedicată sindromului Down organizează cea de-a 15-a Conferință a Zilei Mondiale a Sindromului Down la sediul ONU din New York, reafirmând angajamentul pentru o societate incluzivă.

Pentru mai multe informații: 

https://www.worlddownsyndromeday.org
https://www.un.org/en/observances/down-syndrome-day.

Articolul Ziua Mondială a Sindromului Down 2026: apel global pentru incluziune și combaterea singurătății apare prima dată în Jurnal Social.

În data de 11 martie 2026, Ministerul Muncii a pus în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență care prevede mai multe măsuri de sprijin social. Printre acestea se numără majorarea ajutorului pentru familia cu copii, creșterea unor beneficii pentru copiii cu dizabilități și acordarea unui ajutor financiar pensionarilor cu venituri de până la 3.000 de lei.

Proiectul propune modificarea mai multor acte normative din domeniul asistenței sociale și introducerea unor măsuri noi de sprijin, astfel încât unele beneficii sociale să fie majorate, iar pensionarii cu venituri reduse să primească un ajutor financiar.

Ce este venitul minim garantat

Venitul minim garantat, cunoscut și ca ajutor social, reprezintă o formă de sprijin acordată persoanelor sau familiilor ale căror venituri lunare sunt sub nivelul stabilit de lege pentru acoperirea nevoilor de bază.

Prin aceste modificări, autoritățile urmăresc creșterea nivelului de protecție socială pentru familiile cu copii și pentru cele care se confruntă cu situații economice dificile.

Majorarea ajutorului pentru familiile cu copii

Una dintre cele mai importante modificări vizează creșterea ajutorului pentru familia cu copii, componentă a venitului minim de incluziune.

Potrivit proiectului, cuantumul acestui ajutor ar urma să crească între 17% și peste 31%, în funcție de venitul familiei și de numărul de copii.

Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 366 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi stabilit după cum urmează:

• 173 de lei, pentru familia cu un copil;
• 346 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 518 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 690 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 366 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi stabilit după cum urmează:

• 211 de lei, pentru familia cu un copil;
• 420 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 629 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 838 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între între 367 de lei/lună şi 930 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi:

• 135 de lei, pentru familia cu un copil;
• 268 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 401 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 532 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 367 de lei/lună şi 930 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii va fi stabilit după cum urmează:

• 188 de lei, pentru familia cu un copil;
• 367 de lei, pentru familia cu 2 copii;
• 552 de lei, pentru familia cu 3 copii;
• 732 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Sprijin mai mare pentru copiii cu dizabilități

Proiectul de act normativ prevede și majorarea prestației sociale pentru copiii cu dizabilități, prin modificarea prevederilor din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Astfel, prestațiile sociale pentru copiii cu dizabilități ar urma să crească:

• 548 lei pentru copiii cu handicap grav (față de aproximativ 463 lei în prezent) – creștere de circa 18,4%
• 397 lei pentru copiii cu handicap accentuat (față de 232 lei) – creștere de aproximativ 71%
• 199 lei pentru copiii cu handicap mediu (față de aproximativ 80 lei în prezent)

Autoritățile susțin că majorările sunt necesare pentru a sprijini familiile care suportă costuri suplimentare pentru îngrijirea și recuperarea copiilor cu dizabilități.

Crește stimulentul educațional pentru grădiniță

Proiectul mai prevede majorarea stimulentului educațional acordat copiilor din familii defavorizate care frecventează grădinița.

Valoarea acestuia, raportată la indicatorul social de referință (ISR), ar urma să crească de la 0,2 ISR, adică aproximativ 133 de lei, cât este în prezent, la 0,4 ISR, ceea ce ar însemna aproximativ 265 de lei pe lună, pentru fiecare copil înscris la grădiniță și beneficiar al stimulentului educațional.

Dacă proiectul va fi adoptat, majorările pentru ajutorul familiilor cu copii, stimulentul educațional pentru grădiniță și prestațiile pentru copiii cu handicap s-ar aplica începând cu drepturile aferente lunii martie 2026.

Ajutor financiar pentru pensionarii cu venituri mici

Proiectul include și o măsură pentru pensionarii cu venituri reduse.

Pensionarii din sistemul public de pensii și cei din sistemul pensiilor militare de stat cu venituri lunare de până la 3.000 de lei ar putea primi un ajutor financiar acordat în două tranșe egale, în aprilie și decembrie 2026.

Cuantumul ajutorului de care pot beneficia pensionarii cu venituri mici va fi stabilit în funcție de nivelul veniturilor lunare din pensii, astfel:

• 1.000 de lei pentru pensionarii cu venituri de până la 1.500 de lei inclusiv;
• 800 de lei pentru cei cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv;
• 600 de lei pentru pensionarii ale căror venituri se situează între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv.

Plata ajutorului ar urma să fie făcută automat, prin casele de pensii.

Proiectul mai prevede că, în cazul pensiilor de urmaș, ajutorul financiar se acordă fiecărui urmaș în parte. De asemenea, suma nu va fi luată în calcul la stabilirea altor beneficii sociale și nu va putea fi executată silit prin poprire.

Articolul Ajutoare sociale mai mari pentru familii, copii cu dizabilități și pensionari: proiect de OUG pus în dezbatere de Ministerul Muncii apare prima dată în Jurnal Social.