În perioada 7–13 septembrie 2026, Bucureștiul devine gazda celei de-a doua ediții a B-Inclusive Festival, un eveniment cultural și comunitar care își propune să creeze contexte de participare împreună pentru persoane cu și fără dizabilități.

Festivalul reunește aproximativ 27 de activități – de la teatru, dans și film documentar până la experiențe tactile, poezie, arte vizuale, ateliere și conversații – organizate în mai multe spații culturale și educaționale din Capitală. Organizatorii estimează că ediția din acest an va reuni aproximativ 1.000 de participanți.

Evenimentul este organizat de Asociația Better Inclusion, în colaborare cu o rețea de instituții culturale, universități și organizații partenere. Festivalul pornește de la ideea că accesibilitatea și incluziunea trebuie integrate încă din etapa de concepere a unei experiențe culturale, nu adăugate ulterior doar ca soluții de adaptare.

Arta ca spațiu de întâlnire și dialog

Programul B-Inclusive propune activități la care publicul cu și fără dizabilități poate participa împreună, poate interacționa și poate crea în același spațiu. Printre evenimentele anunțate se numără spectacole și ateliere realizate împreună cu artiști cu dizabilități, activități dedicate limbii semnelor și accesibilității digitale, proiecții de filme documentare, evenimente de poezie, precum și activități dedicate sănătății mintale.

Unul dintre punctele de atracție ale acestei ediții este expoziția tactilă „Feel Brâncuși”, găzduită de Muzeul Național de Artă al României, care oferă publicului posibilitatea de a descoperi opera lui Constantin Brâncuși prin intermediul experienței tactile.

Un alt moment important al festivalului este programat pentru 10 septembrie, când este anunțată participarea Hadja Lahbib, comisar european pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor.

Informații despre accesibilitate, înaintea evenimentelor

Un aspect important al festivalului îl reprezintă informațiile puse la dispoziția participanților înaintea fiecărei activități. Organizatorii comunică în detaliu condițiile de acces, eventualele limitări cunoscute și posibilitățile de acomodare, astfel încât persoanele interesate să poată decide în cunoștință de cauză dacă și în ce condiții pot participa.

Abordarea urmărește să transforme accesibilitatea dintr-o simplă cerință tehnică într-un element firesc al organizării evenimentelor culturale.

„Am început B-Inclusive pentru că am văzut cât de multă teamă există încă în jurul dizabilității — și de o parte, și de cealaltă. Ca persoană cu dizabilitate, am trăit momente în care oamenii nu știau dacă să întrebe, să ajute, să se retragă sau dacă ajutorul lor mi-ar lua autonomia. De multe ori nu era lipsă de bunăvoință, ci lipsă de experiență”, explică Corneliu Marina, creator și organizator B-Inclusive Festival.

Potrivit acestuia, festivalul nu își propune să fie doar o campanie despre dizabilitate, ci un spațiu în care oamenii pot interacționa direct și pot învăța unii de la ceilalți.

„Mi-am dorit un loc în care să poată exersa împreună: să întrebe, să încerce, să greșească, să creeze și să descopere că diferențele dintre noi nu trebuie tratate ca excepții. Arta ne oferă spațiul acesta, pentru că este un limbaj universal și nu are o singură variantă corectă”, mai spune Corneliu Marina.

O ediție extinsă pentru 2026

Prima ediție a B-Inclusive Festival a avut loc în 2025, ca ediție-pilot, și a reunit 458 de participanți la 10 evenimente.

Pentru 2026, organizatorii au extins festivalul de la trei la șapte zile, iar activitățile vor avea loc în mai multe spații din București. Direcția rămâne însă aceeași: crearea unor contexte de întâlnire directă și participare comună pentru oameni cu experiențe diferite.

Potrivit organizatorilor, ediția din acest an este susținută exclusiv prin resursele proprii ale Asociației Better Inclusion și prin colaborarea cu instituțiile și organizațiile partenere.

Printre partenerii confirmați se numără AccessibleEU, CED România, The Youth, FNT, Wawsome, FriFri, Universitatea din București, USAMV București, UAUIM București, Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Metropolitană București, Liceul „Sf. Maria”, Teatrul Național București, British Council, Asociația „Angel Dog” și Nu E Un Moft.

Participarea la evenimente este gratuită, însă locurile sunt limitate. Persoanele interesate se pot înscrie în prealabil completând formularul online: https://forms.gle/3XJdgpnt8eR3GuDv5.

Programul complet al festivalului, detaliile despre activități și informațiile privind accesibilitatea sunt disponibile pe site-ul oficial al B-Inclusive Festival: https://b-inclusive.ro/

Articolul B-Inclusive Festival revine la București: Șapte zile de artă, cultură și comunitate fără bariere apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat, la 1 septembrie 2026, portalul „eSănătateaMea”, un nou punct digital de acces la servicii și informații medicale.

Portalul este disponibil la adresa https://portal.esanatateamea.ro și se adresează atât cetățenilor, cât și furnizorilor de servicii medicale. Scopul acestuia este de a crea un punct unic de acces la serviciile și informațiile medicale disponibile în format digital.

Potrivit unui comunicat al CNAS, implementarea noilor funcționalități se va realiza etapizat, însă o parte dintre informațiile medicale sunt deja disponibile pentru pacienții care se înrolează în portal. Cardul național de sănătate rămâne valabil și poate fi utilizat în continuare.

Ce poate vedea pacientul în eSănătateaMea

În etapa inițială, după înrolarea în portal, pacientul poate consulta informații referitoare la:

• calitatea de asigurat;
• pachetul de servicii de sănătate de care beneficiază – minimal sau de bază;
• rețetele emise în ultimii 5 ani;
• istoricul de sănătate din ultimii 10 ani;
• istoricul decontărilor efectuate de CNAS către furnizorii de servicii medicale;
• cardul național de sănătate, inclusiv starea acestuia și CID-ul – Codul de Identificare al Cardului;
• casa de asigurări de sănătate de care aparține și datele de contact ale acesteia;
• drepturi, beneficii și alte informații utile;
• lista furnizorilor de servicii medicale din ambulatoriul de specialitate care oferă posibilitatea programării online prin portal.

Lista furnizorilor care acceptă programări online se actualizează pe măsură ce aceștia optează voluntar pentru înscrierea în această componentă.

Ce documente medicale pot fi accesate

Potrivit CNAS, toți furnizorii aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate sunt înrolați în platforma informatică, iar formularele medicale emise de aceștia ajung în portalul „eSănătateaMea” și sunt vizibile pacienților.

Printre documentele medicale care pot fi emise și accesate în cadrul noii platforme se numără:

• bilete de trimitere către alte specialități clinice sau pentru internare;
• bilete de trimitere pentru investigații paraclinice;
• scrisori medicale;
• recomandări pentru îngrijiri medicale la domiciliu;
• recomandări pentru îngrijiri paliative la domiciliu;
• planuri de îngrijire pentru servicii de îngrijiri paliative la domiciliu;
• planuri de proceduri specifice de medicină fizică și de reabilitare;
• recomandări pentru dispozitive medicale;
• certificate de concediu medical.

Astfel, „eSănătateaMea” aduce într-un singur spațiu digital o serie de informații și documente medicale care până acum erau gestionate în principal prin intermediul furnizorilor de servicii medicale.

Cum pot pacienții să acceseze portalul

Pentru cetățeni, accesul la portal se realizează prin portal.esanatateamea.ro, iar autentificarea se face prin ROeID, sistemul național de identitate digitală.

ROeID permite verificarea identității utilizatorului și contribuie la protejarea accesului la datele medicale personale. Pentru accesarea portalului, pacientul trebuie să parcurgă mai întâi procesul de activare a identității digitale ROeID.

Cum se creează contul

Procesul presupune mai multe etape:

1. Activarea contului ROeID

Aplicația ROeID poate fi instalată din App Store sau Google Play, urmând instrucțiunile disponibile în aplicație.

Conform CNAS, având în vedere nivelul ridicat de siguranță necesar pentru gestionarea informațiilor medicale personale, aprobarea identității poate dura 24–72 de ore lucrătoare, în special în perioadele aglomerate. De aceea, este recomandată activarea ROeID din timp.

2. Accesarea portalului eSănătateaMea

După activarea identității digitale, utilizatorul accesează portal.esanatateamea.ro și selectează opțiunea „Conectare cu ROeID”.

3. Autentificarea prin ROeID

Utilizatorul introduce adresa de e-mail și parola asociate contului ROeID. Este important ca datele furnizate să fie reale și actualizate.

4. Acordarea accesului la informațiile ROeID

Prin intermediul portalului, utilizatorului i se solicită acordul pentru utilizarea informațiilor furnizate prin ROeID.

5. Finalizarea înrolării

După parcurgerea etapelor de verificare a datelor, contul eSănătateaMea devine accesibil.

Cum se face autentificarea ulterior

După finalizarea înrolării, accesul ulterior în portal se realizează prin adresa de e-mail, parola și codul generat de aplicația de autentificare.

Potrivit CNAS, deși procesul inițial poate presupune mai mulți pași, aceștia sunt necesari pentru protejarea informațiilor medicale personale. După finalizarea înrolării, autentificarea ulterioară este simplificată.

Ce funcționalități urmează să fie introduse

Lansarea din 1 septembrie reprezintă începutul unui proces de implementare graduală. Nu toate modulele și funcționalitățile portalului sunt disponibile de la început.

Pe măsura operaționalizării acestora, utilizatorii vor putea beneficia și de:

• efectuarea de programări medicale;
• gestionarea programărilor existente;
• accesarea informațiilor și a rezultatelor medicale disponibile;
• identificarea furnizorilor de servicii medicale.

În ceea ce privește programările online în ambulatoriul de specialitate, CNAS invită furnizorii care doresc să accepte astfel de programări prin portal să solicite caselor de asigurări de sănătate credențialele necesare pentru acces.

Utilizarea portalului nu este obligatorie

Un aspect important este că accesul la serviciile medicale nu este condiționat de crearea unui cont în eSănătateaMea. Persoanele care nu dețin un telefon inteligent, nu au acces la internet sau nu doresc să utilizeze portalul vor putea, în continuare, să interacționeze cu sistemul de sănătate prin procedurile obișnuite.

De asemenea, cardul național de sănătate rămâne valabil și poate fi utilizat în continuare, indiferent dacă persoana este sau nu înrolată în portalul eSănătateaMea.

Protecția datelor medicale

Accesul la eSănătateaMea presupune mai multe etape de verificare deoarece portalul gestionează informații medicale personale. Fiecare etapă de autentificare și verificare are rolul de a proteja datele și de a asigura că acestea sunt accesate de persoana îndreptățită.

Deși procesul inițial poate fi mai complex, în special în cazul activării ROeID, măsurile de verificare sunt necesare pentru protejarea accesului la informațiile medicale.

Un pas spre un „portofel digital” al informațiilor medicale

Prin centralizarea informațiilor privind calitatea de asigurat, serviciile medicale, rețetele, istoricul medical, decontările și documentele emise de furnizori, eSănătateaMea poate deveni, treptat, un „portofel digital” al informațiilor medicale ale fiecărui pacient.

Platforma face parte din procesul de digitalizare a sistemului public de sănătate și urmărește să simplifice relația dintre pacienți, furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări de sănătate.

Digitalizarea trebuie să însemne și accesibilitate

Pentru pacienți, accesul online la informațiile și documentele medicale poate însemna mai puține drumuri, economisirea timpului și un acces mai rapid la propriile date medicale. Pentru persoanele cu dizabilități, beneficiile pot fi cu atât mai importante, în special pentru cele care întâmpină dificultăți de deplasare sau au nevoie de acces la servicii fără a se prezenta fizic la ghișee.

Pentru ca digitalizarea să fie cu adevărat incluzivă, este însă esențial ca portalul să respecte principiile de accesibilitate digitală și să poată fi utilizat inclusiv de persoanele care folosesc tehnologii asistive.

CNAS precizează că implementarea portalului va continua etapizat și că, în perioada următoare, va informa furnizorii și asigurații cu privire la noile funcționalități disponibile.

Pentru probleme întâmpinate în procesul de înrolare, activare sau autentificare în portalul eSănătateaMea, utilizatorii pot transmite sesizări la adresa esm@cnas.gov.ro.

Articolul „eSănătateaMea”, lansată de CNAS. Ce informații și documente medicale pot consulta pacienții online apare prima dată în Jurnal Social.

Comunitatea Declic cere menținerea burselor sociale și în perioada vacanțelor școlare. Petiția „Nu tăiați bursele sociale!” a strâns deja peste 35.000 de semnături.

O propunere privind modificarea metodologiei de acordare a burselor școlare, aflată în consultare publică până la 27 august, prevede ca bursa socială să nu mai fie acordată în perioada vacanței de vară. În prezent, potrivit Comunității Declic, acest drept este pierdut doar de elevii care nu promovează anul școlar sau care înregistrează absențe nejustificate.

În acest context, Comunitatea Declic a lansat petiția „Nu tăiați bursele sociale!”, adresată ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian. Inițiatorii solicită menținerea sprijinului financiar pe tot parcursul anului, inclusiv în vacanțele școlare, și retragerea prevederii din proiectul de act normativ.

„Domnule ministru, un stat responsabil își protejează copiii vulnerabili, nu își construiește economiile la buget pe seama celor mai săraci dintre cetățenii săi. Vă cerem să mențineți acordarea burselor sociale pe tot parcursul anului!”, solicită inițiatorii petiției.

Aceștia subliniază că bursa socială este „un instrument esențial de supraviețuire și o barieră directă împotriva abandonului școlar”. „Sărăcia nu respectă calendarul școlar, nevoile de bază rămân aceleași 365 de zile pe an”, se mai arată în petiție.

Potrivit Declic, pentru copiii proveniți din familii cu venituri mici, bursa socială reprezintă mai mult decât un sprijin financiar destinat perioadei în care merg la școală. Nevoile de bază ale copiilor nu dispar odată cu încheierea cursurilor: hrana, medicamentele, rechizitele, transportul și alte cheltuieli rămân necesare și în timpul vacanțelor.

,,Să afirmi că bursa socială este destinată numai simplei prezențe la ore înseamnă să ignori cruda realitate. Pentru elevi, bursa socială nu e un premiu de vacanță, ci bani de mâncare și medicamente. Perioada de dezbatere publică se încheie în 27 august, iar noi nu vom lăsa această decizie nedreaptă să treacă în tăcere”, a declarat Alexandru Haiduc, coordonatorul campaniei Declic „Nu tăiați bursele sociale!”.

Peste 800.000 de elevi, vizați

Potrivit Comunității Declic, măsura propusă ar afecta direct peste 800.000 de elevi care beneficiază de burse sociale, adică aproape trei din zece copii din România.

Organizația atrage atenția că printre beneficiari se află și copii cu dizabilități sau cu afecțiuni cronice, pentru care sprijinul financiar poate contribui la acoperirea unor cheltuieli necesare participării la educație și la viața de zi cu zi.

În prezent, bursa socială este de 300 de lei pe lună. Declic subliniază însă că această sumă a rămas neschimbată în ultimii doi ani, în timp ce inflația și creșterea prețurilor la alimente și utilități au afectat în mod semnificativ familiile cu venituri reduse.

„Educația nu se oprește odată cu ultimul clopoțel”

Potrivit Declic, întreruperea acordării bursei în timpul verii poate lăsa familiile vulnerabile fără un sprijin financiar important exact într-o perioadă în care cheltuielile pentru hrană, utilități și alte nevoi de bază continuă.

„Educația nu se oprește odată cu ultimul clopoțel”, transmit inițiatorii petiției, care consideră că pentru copiii aflați în situații de vulnerabilitate socială, bursa nu reprezintă un beneficiu în plus, ci poate contribui la continuitatea educației și la menținerea legăturii cu școala.

Declic atrage atenția și asupra situației României în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii. Potrivit organizației, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la rata părăsirii timpurii a școlii, iar sărăcia reprezintă una dintre principalele cauze ale abandonului școlar.

În acest context, organizația consideră că reducerea sprijinului acordat elevilor vulnerabili poate accentua inegalitățile și riscul de abandon.

Peste 35.000 de semnături

Până la 24 august, petiția „Nu tăiați bursele sociale!” a strâns 35.478 de semnături. Campania urmărește obținerea unui număr cât mai mare de susțineri înainte de încheierea perioadei de dezbatere publică, pe 27 august.

Comunitatea Declic solicită Guvernului să mențină acordarea burselor sociale fără întrerupere, inclusiv în timpul vacanțelor, pentru toți elevii aflați în situații de vulnerabilitate.

Pentru copiii din familii cu venituri reduse, dar și pentru elevii cu dizabilități sau afecțiuni cronice, continuitatea sprijinului financiar poate contribui la menținerea accesului la educație și la reducerea inegalităților.

Petiția „Nu tăiați bursele sociale!” poate fi semnată online de persoanele care doresc să susțină menținerea acestui sprijin pentru elevii vulnerabili. Semnează petiția „Nu tăiați bursele sociale!”

Articolul Burse sociale și în vacanțe pentru elevii vulnerabili. Declic lansează petiția „Nu tăiați bursele sociale!” apare prima dată în Jurnal Social.

Adoptarea în grabă a unor noi criterii de evaluare în vederea încadrării în grad de handicap a copiilor a fost oprită de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce organizațiile reprezentative au solicitat retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare pe baza unor date, simulări, evaluări de impact și consultări reale.

Proiectul de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 1.306/1.883/2016, care reglementează criteriile biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a generat îngrijorări în rândul organizațiilor de părinți și al celor care reprezintă persoanele cu dizabilități.

Într-un demers comun, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), Asociația Help Autism, R.O. TSA – Federația Rețeaua Organizațiilor în Tulburare de Spectru Autist și Federația Sindrom Down din România au susținut solicitarea inițiată de Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale din Câmpia Turzii și au cerut retragerea proiectului din procedura de transparență decizională, în forma în care fusese publicat.

Organizațiile au atras atenția că o reformă cu efecte directe asupra copiilor și familiilor acestora trebuie fundamentată printr-o analiză reală a impactului social, teritorial și bugetar, precum și a impactului asupra drepturilor copiilor. În opinia acestora, înainte de reluarea procesului de elaborare sunt necesare date concrete, simulări privind aplicarea noilor criterii, garanții de tranziție și mecanisme care să asigure aplicarea unitară în toate județele.

Un proiect cu modificări de amploare

Potrivit observațiilor transmise de organizații, nu este vorba despre simple ajustări ale criteriilor existente. Proiectul propune modificări de amploare, care vizează criteriile medicale și medico-psihologice, evaluarea copiilor cu tulburare de spectru autist, condițiile privind valabilitatea certificatelor până la împlinirea vârstei de 18 ani, precum și regimul paliației.

Amploarea acestor modificări a determinat organizațiile să solicite o fundamentare proporțională cu efectele pe care noile criterii le-ar putea produce asupra gradului de handicap, duratei de valabilitate a certificatelor, serviciilor și prestațiilor acordate copiilor.

În documentul transmis autorităților la 12 august 2026, organizațiile subliniază că susțin modernizarea sistemului și principiul evaluării biopsihosociale. Acestea precizează că ,,nu solicită blocarea reformei, ci o reformă verificabilă, etapizată și sigură”.

Problema semnalată nu este reforma în sine, ci riscul ca aceasta să fie construită pornind de la presupunerea că serviciile de terapie, recuperare, intervenție timpurie sau sprijin educațional sunt disponibile în mod egal pentru toți copiii, indiferent de localitatea în care trăiesc.

„O nevoie identificată prin evaluare trebuie să poată primi un răspuns efectiv din partea statului”, se arată în documentul transmis autorităților.

Lipsesc datele care ar putea arăta efectele concrete ale schimbării

Unul dintre principalele argumente formulate de organizații privește lipsa, în documentația publicată, a unor informații care să permită evaluarea efectelor concrete ale noilor criterii.

Printre datele solicitate se numără numărul și profilul copiilor care ar putea fi afectați, distribuția teritorială, comparații între încadrările realizate potrivit criteriilor actuale și cele propuse, impactul asupra drepturilor copiilor și accesului la servicii, costurile care ar putea fi transferate familiilor, efectele bugetare, măsurile tranzitorii și planul de implementare.

Organizațiile solicită, de asemenea, date statistice agregate și anonimizate relevante pentru evaluarea impactului noilor criterii, inclusiv informații privind gradele de handicap, grupele de vârstă, principalele categorii de afecțiuni și durata certificatelor, în măsura în care acestea sunt disponibile și pot fi furnizate cu respectarea legislației privind protecția datelor.

La fel de importantă este evaluarea accesului efectiv la servicii: capacitatea serviciilor publice de terapie și recuperare, intervenție timpurie și sprijin specializat, existența listelor de așteptare, distanța până la servicii și diferențele dintre județe.

„Progresul copilului nu înseamnă dispariția nevoii de sprijin”

Un punct important al memoriului îl reprezintă situația copiilor care înregistrează progrese în urma terapiilor și a intervențiilor susținute, de multe ori, din resursele financiare ale familiei.

Organizațiile avertizează că progresul obținut prin terapie nu poate fi interpretat automat drept dispariție a dizabilității sau a nevoii de sprijin. În multe situații, tocmai intervenția constantă, intensă și costisitoare face posibilă dezvoltarea unor anumite abilități.

Documentul subliniază că terapia, medierea adultului și adaptările reprezintă facilitatori externi. O performanță obținută într-un mediu controlat sau cu sprijin nu este echivalentă cu autonomia constantă și sigură în mediul obișnuit. În cazul copiilor cu tulburare de spectru autist, de exemplu, faptul că interacțiunea socială este posibilă în familie sau cu sprijinul unui adult trebuie analizat în raport cu nivelul real de autonomie și cu nevoia de sprijin, nu doar prin prisma rezultatului obținut într-un context asistat.

Ce garanții au fost solicitate

Pentru ca o eventuală reformă să nu genereze pierderi de drepturi sau diferențe de tratament între copii, organizațiile au propus mai multe garanții înainte de aplicarea noilor criterii.

Printre acestea se află:

• adoptarea și publicarea unei metodologii și a unui ghid național cu exemple concrete de aplicare;
• formarea unitară a evaluatorilor înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli;
• menținerea valabilității certificatelor existente până la expirarea acestora și interzicerea reevaluării din oficiu doar ca urmare a schimbării criteriilor;
• evitarea reducerii gradului de handicap, a suprimării asistentului personal sau a diminuării duratei certificatului exclusiv pe baza progresului obținut prin terapie;
• consemnarea în evaluare a accesului efectiv la servicii, a sursei de finanțare a terapiei, a intensității și continuității intervenției, precum și a barierelor teritoriale;
• instituirea unui mecanism național de monitorizare a practicilor neunitare;
• realizarea unei perioade-pilot și a unei evaluări publice înainte de generalizarea efectelor.

Organizațiile cer o dezbatere publică reală

În memoriu este solicitată și organizarea unei dezbateri publice cu participarea organizațiilor de părinți, a organizațiilor persoanelor cu dizabilități, a specialiștilor și a instituțiilor care urmează să aplice noile criterii.

Organizațiile consideră că o consultare nu poate fi doar o etapă formală, ci trebuie să permită analiza documentelor de fundamentare și formularea unor observații în cunoștință de cauză. Totodată, acestea solicită publicarea modului în care recomandările primite au fost analizate și, în cazul în care nu sunt preluate, motivarea deciziei.

Demersul organizațiilor a dus la retragerea proiectului din transparență

Demersul organizațiilor a primit un răspuns din partea cabinetului ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru. Potrivit răspunsului transmis acestora, ordinul, inițiat în luna aprilie, prezintă „carențe majore”, iar forma publicată nu reflectă poziția ministrului Muncii și nici pe cea a președintei ANPDPD, Ana Rădulescu.

În urma analizei, ministrul Dragoș Pîslaru i-a solicitat ministrului Sănătății, Attila Cseke, retragerea ordinului din procedura de transparență decizională.

Reprezentanții cabinetului au transmis, de asemenea, că etapa următoare a procesului de elaborare va fi una transparentă și participativă. Prin intermediul ANPDPD urmează să fie organizate noi consultări și dezbateri cu reprezentanții organizațiilor și ai tuturor părților interesate.

Obiectivul declarat este ca forma finală a actului normativ să răspundă în mod real nevoilor beneficiarilor și cerințelor din domeniu.

O reformă necesară, dar care trebuie construită împreună cu cei afectați

Organizațiile nu contestă necesitatea modernizării sistemului de evaluare. Dimpotrivă, susțin că o reformă a criteriilor biopsihosociale poate fi necesară, însă aceasta trebuie să fie fundamentată, predictibilă, etapizată și sigură pentru copii și familiile lor.

În acest context, una dintre ideile centrale ale memoriului este simplă: un copil nu poate fi evaluat raportându-se la un sistem ideal de servicii, dacă acel sistem nu există în realitate.

Lipsa unui serviciu public într-o anumită localitate nu înseamnă că nevoia copilului a dispărut. Iar faptul că familia a reușit să asigure, din resurse proprii, terapii și intervenții care au produs progrese nu ar trebui să devină, în sine, un motiv pentru diminuarea sprijinului de care copilul are în continuare nevoie.

Retragerea proiectului din transparență oferă, astfel, posibilitatea ca procesul să fie reluat într-o manieră care să includă date verificabile, simulări, evaluări de impact, reguli clare de tranziție și consultarea reală a părinților, organizațiilor și a specialiștilor.

Pentru familiile copiilor cu dizabilități, miza nu este doar schimbarea unor criterii administrative. Este vorba despre accesul la servicii, terapii, prestații și măsuri de sprijin care pot influența direct dezvoltarea și calitatea vieții copilului.

O reformă care privește drepturile copiilor trebuie construită împreună cu cei care vor trăi efectele ei. Pentru că, atunci când vorbim despre dizabilitate, „nimic despre noi fără noi” trebuie să fie mai mult decât un principiu – trebuie să fie modul în care se iau deciziile.

Articolul Criteriile de încadrare în grad de handicap pentru copii: Organizațiile reprezentative cer retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare apare prima dată în Jurnal Social.

Absolvenții promoției 2026 care își caută un loc de muncă pot beneficia de servicii gratuite de informare și consiliere profesională, medierea muncii, formare profesională și alte măsuri de stimulare a ocupării. În anumite condiții, aceștia pot primi și sprijin financiar: 1.980 de lei prin prima de inserție sau 330 de lei pe lună, timp de șase luni, prin indemnizația de șomaj.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) le recomandă absolvenților promoției 2026 să se înregistreze la agenția pentru ocuparea forței de muncă din raza domiciliului, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Înregistrarea este importantă pentru accesarea serviciilor și măsurilor prevăzute de legislația privind șomajul și stimularea ocupării.

Cine este considerat absolvent?

Potrivit ANOFM, în această categorie intră persoanele care au obținut o diplomă sau un certificat de studii în cadrul învățământului gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat potrivit legii.

Termenul de 60 de zile este esențial

Pentru a beneficia de anumite drepturi, absolvenții trebuie să se înregistreze la agenția pentru ocuparea forței de muncă în cel mult 60 de zile calendaristice de la absolvire.

Important: termenul nu este același pentru toți absolvenții, deoarece se calculează în funcție de data oficială a absolvirii.

În cazul absolvenților de liceu, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de Bacalaureat, termenul de 60 de zile se calculează din ziua următoare datei absolvirii. Pentru elevii care nu și-au încheiat situația școlară la toate materiile, cele 60 de zile se calculează de la data promovării examenului de corigență, înscrisă în adeverința eliberată de unitatea de învățământ. Pentru absolvenții învățământului profesional, în 2026, termenul a început la 26 iunie.

Prin urmare, absolvenții care se află încă în interiorul termenului legal ar trebui să se adreseze cât mai repede AJOFM pentru a nu pierde posibilitatea de a beneficia de măsurile prevăzute de lege.

Prima de inserție: 1.980 de lei

Absolvenții instituțiilor de învățământ și ai școlilor speciale, cu vârsta de minimum 16 ani, care se înregistrează la agenția pentru ocuparea forței de muncă în termen de 60 de zile de la absolvire și se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni pot beneficia de prima de inserție. Valoarea acesteia este egală cu de trei ori Indicatorul Social de Referință (ISR) în vigoare la data încadrării. În 2026, suma este de 1.980 de lei.

Prima se acordă în două tranșe:

• 990 de lei la angajare;
• 990 de lei după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare.

Există însă și situații în care prima de inserție nu se acordă, de exemplu dacă absolventul avea deja un raport de muncă la data absolvirii sau dacă, în perioada dintre absolvire și solicitarea dreptului, a fost admis la o altă formă de învățământ.

Indemnizația de șomaj: 330 de lei pe lună, timp de șase luni

Absolvenții care nu reușesc să se angajeze în perioada de 60 de zile pot solicita indemnizația de șomaj, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Pentru promoția 2026, indemnizația este de 330 de lei pe lună, timp de șase luni, reprezentând 50% din valoarea ISR în vigoare. Plata începe după expirarea perioadei de 60 de zile de la absolvire.

Pentru a avea acces la acest drept, absolventul trebuie să se fi înregistrat în termenul legal de 60 de zile ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă. Cererea pentru indemnizație trebuie depusă în termenul prevăzut de lege. Dacă este depusă după expirarea primelor 30 de zile de la momentul la care se naște dreptul, dar în maximum 12 luni, plata începe de la data înregistrării cererii.

De asemenea, nu beneficiază de indemnizație absolvenții care, la momentul solicitării, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor ori refuză participarea la serviciile de stimulare a ocupării și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Un alt caz de excludere îl reprezintă absolvenții care au fost admiși la o formă de învățământ.

Prima de inserție și indemnizația de șomaj nu sunt același lucru

Cele două forme de sprijin au scopuri diferite. Prima de inserție este destinată absolvenților care se angajează în condițiile prevăzute de lege. Indemnizația de șomaj pentru absolvenți se adresează celor care nu au reușit să se angajeze și îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia. De aceea, este important ca absolvenții să se informeze din timp și să respecte termenele și obligațiile stabilite de legislație.

Ce servicii pot primi absolvenții prin AJOFM?

Înregistrarea la AJOFM nu înseamnă doar acces la eventualele beneficii financiare. Absolvenții înregistrați pot beneficia gratuit de:

• informare și consiliere profesională;
• medierea muncii;
• cursuri de formare profesională;
• măsuri de stimulare a ocupării;
• sprijin pentru integrarea pe piața muncii.

ANOFM subliniază că aceste servicii au rolul de a-i ajuta pe tineri să se integreze pe piața muncii și să își înceapă parcursul profesional cu sprijinul specialiștilor din serviciile publice de ocupare.

Ce documente sunt necesare?

Pentru înregistrarea ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă,  printre documentele solicitate se numără:

• actul de identitate;
• diploma de absolvire sau adeverința din care să rezulte data absolvirii;
• CV-ul;
• declarația pe proprie răspundere privind starea de sănătate, pe formular tipizat;
• acordul de utilizare a datelor cu caracter personal, pe formular tipizat.

Absolvenții sunt sfătuiți să verifice și informațiile publicate de AJOFM din județul de domiciliu, pentru a avea lista actualizată a documentelor și a procedurilor aplicabile.

Sprijin și pentru absolvenții cu dizabilități

Legislația include în mod expres și absolvenții școlilor speciale în categoria persoanelor care pot beneficia de prima de inserție, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Pentru tinerii cu dizabilități, serviciile de consiliere, mediere și formare profesională pot fi importante în identificarea unor locuri de muncă adaptate pregătirii și competențelor lor.

În plus, angajatorii care încadrează în muncă absolvenți din rândul persoanelor cu handicap beneficiază, la rândul lor, de măsuri de stimulare prevăzute de legislația privind ocuparea forței de muncă.

Ce trebuie să facă un absolvent care încă își caută un loc de muncă?

Primul pas este verificarea datei oficiale a absolvirii și a termenului de 60 de zile.

Dacă termenul nu a expirat, absolventul trebuie să se înregistreze cât mai repede la AJOFM din raza domiciliului și să se informeze cu privire la locurile de muncă disponibile, cursurile de formare și măsurile financiare pentru care poate fi eligibil.

Dacă termenul de 60 de zile a expirat deja, situația trebuie verificată direct cu AJOFM, deoarece posibilitatea de a beneficia de anumite drepturi depinde de respectarea termenelor prevăzute de lege.

Pentru absolvenții care încă își caută primul loc de muncă, înregistrarea la AJOFM poate reprezenta mai mult decât o formalitate. Poate fi punctul de plecare către un loc de muncă, o calificare nouă sau un sprijin financiar în perioada de tranziție de la școală la viața profesională.

Informații suplimentare pot fi obținute de la agenția pentru ocuparea forței de muncă din județul de domiciliu sau de pe site-ul ANOFM.

Articolul Ai absolvit în 2026 și încă nu ai un loc de muncă? Ce sprijin poți primi prin AJOFM apare prima dată în Jurnal Social.

Persoanele din grupuri vulnerabile care se confruntă cu suspiciunea unei boli genetice sau rare se pot înscrie, începând din această perioadă, într-un program național care facilitează accesul echitabil la testare genetică și genomică. Inițiativa este finanțată din fonduri europene și urmărește să reducă inegalitățile în accesul la diagnostic și la servicii medicale moderne.

Luni, 3 august 2026, prof. univ. dr. Maria Puiu, coordonator al Centrului de Medicină Genomică din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG) și coordonator al proiectului, a anunțat lansarea etapei de recrutare prin intermediul platformei de preselecție.

„Facem un nou pas pentru a facilita accesul echitabil la diagnosticul genetic al persoanelor vulnerabile. Începând de astăzi, este disponibilă platforma de preselecție, prin intermediul căreia persoanele interesate pot verifica dacă îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru testarea genetică în cadrul proiectului”, a transmis prof. univ. dr. Maria Puiu.

Programul se adresează persoanelor din grupuri vulnerabile care au o boală rară, o boală genetică sau o afecțiune cu posibilă componentă genetică, inclusiv anumite forme de cancer. De asemenea, sunt eligibile persoanele care au în familie antecedente de boli rare, malformații congenitale, întârzieri de dezvoltare, dizabilitate intelectuală sau pierderi repetate de sarcină.

Coordonatorii proiectului îi încurajează și pe medicii care îngrijesc astfel de pacienți să îi informeze și să îi sprijine în procesul de înscriere.

Procesul de preselecție are rolul de a verifica eligibilitatea fiecărui caz, astfel încât serviciile de testare genetică să ajungă la persoanele care au cea mai mare nevoie de ele.

„Pentru mulți pacienți, drumul până la un răspuns clar înseamnă o adevărată odisee diagnostică, marcată de incertitudine și timp pierdut. Un diagnostic corect și obținut la timp poate schimba profund parcursul unui pacient și al familiei sale. Vă încurajăm să completați acest formular și să faceți acest prim pas”, a mai declarat prof. univ. dr. Maria Puiu.

Programul este finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027 și este implementat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și mai multe spitale universitare: Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Spitalul Județean de Urgență Pitești, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” Galați și Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon” Iași.

Obiectivul proiectului este creșterea accesului populațiilor vulnerabile la servicii moderne de testare genetică, screening și consiliere, pentru depistarea precoce a bolilor genetice și rare, reducerea inegalităților teritoriale și sociale și integrarea medicinei genomice în sistemul de sănătate din România.

Până în august 2028, proiectul își propune să consilieze sau să informeze cel puțin 24.265 de persoane din grupuri vulnerabile și din regiuni defavorizate. Totodată, vor fi formați cel puțin 121 de specialiști, va fi dezvoltată o infrastructură modernă pentru testarea genetică, iar datele colectate vor contribui la dezvoltarea registrului național al bolilor rare.

Valoarea totală a proiectului este de 42 de milioane de lei, dintre care 41,2 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă.

Persoanele interesate își pot verifica eligibilitatea și se pot înscrie prin platforma de preselecție disponibilă la: https://genomica.gov.ro/preinscriere/.

Articolul Persoanele cu suspiciune de boli genetice sau rare se pot înscrie într-un program național de testare genetică gratuită apare prima dată în Jurnal Social.

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a deschis înscrierile în grupul-țintă al proiectului „START pentru persoanele cu dizabilități în antreprenoriat”, o inițiativă care urmărește să sprijine persoanele cu dizabilități să își dezvolte propriile afaceri și să creeze noi locuri de muncă prin înființarea unor Unități Protejate Autorizate (UPA).

Proiectul se adresează persoanelor cu dizabilități care doresc să devină antreprenori și oferă gratuit un pachet complet de sprijin, care include:

• cursuri de formare în competențe antreprenoriale;
• consiliere și mentorat pentru elaborarea planului de afaceri;
• stagii practice și vizite de studiu.

Totodată, participanții ale căror planuri de afaceri vor fi selectate pot beneficia de o finanțare de până la 815.000 de lei pentru înființarea unei Unități Protejate Autorizate.

Criterii de eligibilitate: Cine poate participa?

În grupul-țintă se pot înscrie persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:

• au împlinit vârsta de 18 ani;
• dețin un certificat de încadrare în grad de handicap valabil;
• au domiciliul sau reședința în România;
• doresc să înființeze o Unitate Protejată Autorizată sau să activeze în cadrul uneia;
• pot participa la activitățile de formare, consiliere și practică din cadrul proiectului.

La selecția participanților se va ține cont, printre altele, de intenția acestora de a înființa o afacere de tip UPA în regiunile eligibile, precum și de faptul că nu beneficiază de finanțare prin alte proiecte derulate în cadrul aceluiași program.

Ce este o Unitate Protejată Autorizată

Potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, o Unitate Protejată Autorizată este o entitate de drept public sau privat cu gestiune proprie, în cadrul căreia sunt angajate minimum trei persoane cu dizabilități, reprezentând cel puțin 30% din numărul total al angajaților, iar timpul de lucru cumulat al acestora reprezintă minimum 50% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaților. De asemenea, legislația permite și desfășurarea unei activități economice de către o persoană fizică care deține un certificat de încadrare în grad de handicap.

Prin acest proiect, dezvoltarea Unităților Protejate Autorizate este privită ca o soluție pentru crearea locurilor de muncă, valorificarea competențelor profesionale ale persoanelor cu dizabilități și creșterea independenței economice a acestora.

Obiectiv: 47 de noi Unități Protejate Autorizate

Implementat la nivel național în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2029, proiectul este derulat de ANPDPD în parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Global Commercium Development SRL.

Obiectivul general este integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii prin promovarea antreprenoriatului și sprijinirea înființării a 47 de noi Unități Protejate Autorizate. În acest sens, participanții vor beneficia de măsuri integrate de informare, formare și consultanță pentru dezvoltarea unor afaceri sustenabile și cu impact social.

Înscrieri deschise până la 31 august

Persoanele interesate se pot înscrie până la data de 31 august 2026, prin transmiterea dosarului exclusiv în format electronic, la adresa: start-up@anpd.gov.ro. Proiectul pune la dispoziție 395 de locuri la nivel național, iar dosarele vor fi analizate în ordinea primirii lor.

Dosarul de înscriere trebuie să conțină:

• cererea de înscriere;
• copia actului de identitate și a certificatului de naștere;
• certificatul de încadrare în grad de handicap;
• diploma ultimei școli absolvite;
• CV-ul în format Europass;
• declarațiile și angajamentele prevăzute în documentația proiectului.

Informații suplimentare

Toate detaliile despre proiect, documentele necesare și condițiile complete de participare sunt disponibile pe site-ul oficial al ANPDPD: https://anpd.gov.ro/web/.

Informații suplimentare se pot obține și telefonic la numărul 0314.338.090 (interior/tasta 4), de luni până vineri, între orele 10:00 – 14:00.

Articolul Persoanele cu dizabilități pot obține finanțări de până la 815.000 de lei pentru înființarea unei Unități Protejate Autorizate apare prima dată în Jurnal Social.

Sursa foto: Forumul European al Dizabilității

În timp ce Uniunea Europeană discută despre despăgubiri integrale pentru echipamentele de mobilitate, locuri gratuite pentru însoțitori și măsuri mai eficiente de protejare a drepturilor pasagerilor cu dizabilități, în România multe persoane cu dizabilități se confruntă, înainte de toate, cu grija traiului de zi cu zi. Indemnizațiile și celelalte forme de sprijin financiar sunt adesea insuficiente pentru a acoperi costurile generate de dizabilitate. În plus, veniturile reduse, accesul limitat la piața muncii, infrastructura inaccesibilă și serviciile sociale insuficient dezvoltate fac ca participarea deplină la viața socială să rămână un obiectiv greu de atins.

În acest context, inițiativele europene de consolidare a drepturilor pasagerilor reprezintă un pas important spre o mobilitate mai accesibilă și mai sigură. Totuși, ele evidențiază și contrastul dintre progresele legislative de la nivel european și dificultățile cu care persoanele cu dizabilități continuă să se confrunte în viața de zi cu zi. Pentru ca aceste drepturi să aibă un impact concret, ele trebuie însoțite de politici naționale care să asigure condiții de trai decente, acces la servicii și șanse reale la o viață independentă.

Tocmai în acest spirit, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord politic care promite o protecție sporită pentru persoanele cu dizabilități atunci când călătoresc cu avionul.

Noile reguli prevăd despăgubiri integrale pentru echipamentele de mobilitate deteriorate sau pierdute, dreptul la un echipament de înlocuire, locuri gratuite alături de însoțitor și alte garanții importante. Cu toate acestea, Forumul European al Dizabilității (European Disability Forum – EDF) avertizează că schimbările sunt insuficiente, deoarece multe dintre problemele actuale persistă, iar aplicarea efectivă a drepturilor rămâne, de cele mai multe ori, în sarcina pasagerilor.

Un pas înainte pentru drepturile pasagerilor

Pe 15 iunie 2026, negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului UE au ajuns la un acord politic privind revizuirea legislației referitoare la drepturile pasagerilor din transportul aerian.

Pe lângă regulile mai clare privind despăgubirile, rambursările, emiterea automată a cărților de îmbarcare digitale, transparența tarifelor și protecția familiilor care călătoresc cu copii, noul acord introduce o serie de măsuri esențiale pentru persoanele cu dizabilități.

Companiile aeriene vor fi obligate să suporte integral costul reparării sau înlocuirii echipamentelor de mobilitate pierdute ori deteriorate în timpul transportului. Totodată, acestea vor trebui să acorde despăgubiri și în cazul în care un câine de asistență este rănit. Până acum, răspunderea companiilor era limitată la aproximativ 3.000 de euro, o sumă care, în multe situații, nu acoperea costul unui scaun rulant sau al altor echipamente asistive.

În cazul în care echipamentul de mobilitate este pierdut sau deteriorat, operatorul aerian va avea obligația să pună gratuit la dispoziția pasagerului un echipament de înlocuire temporar.

De asemenea, persoanele cu dizabilități vor avea dreptul la despăgubiri și la redirecționare atunci când pierd un zbor din cauza întârzierii sau a lipsei serviciilor de asistență din aeroport.

O altă măsură importantă prevede că pasagerii cu dizabilități vor putea sta gratuit alături de persoana care îi însoțește.

În plus, dacă o companie aeriană stabilește că o persoană cu dizabilități trebuie să călătorească însoțită din motive de siguranță, biletul însoțitorului va fi oferit gratuit. EDF consideră această modificare una dintre cele mai importante realizări ale negocierilor, deoarece aliniază regulile din transportul aerian la cele existente deja în alte moduri de transport.

Totuși, organizația atrage atenția că persoanele care aleg voluntar să călătorească alături de un asistent personal vor trebui să achite în continuare biletul suplimentar.

Aplicarea drepturilor rămâne o provocare

La 26 iunie 2026, instituțiile europene au convenit asupra unui al doilea acord politic, menit să îmbunătățească aplicarea drepturilor pasagerilor în toate modurile de transport. Acesta introduce informări mai clare, formulare standard pentru solicitarea despăgubirilor și a rambursărilor, proceduri simplificate pentru depunerea reclamațiilor și reguli mai transparente privind rambursarea biletelor cumpărate prin intermediari.

Deși EDF salută aceste măsuri, organizația subliniază că problema de fond rămâne nerezolvată: legislația există, însă este aplicată neuniform în statele membre. Autoritățile naționale responsabile de supravegherea respectării drepturilor pasagerilor nu dispun întotdeauna de resurse sau mecanisme eficiente pentru a sancționa abuzurile, iar procedurile de depunere a reclamațiilor rămân complicate și greu accesibile.

Aproape 7 din 10 persoane cu dizabilități spun că au fost discriminate

Potrivit unui raport al EDF, aproape 70% dintre persoanele cu dizabilități afirmă că s-au confruntat cu discriminarea în timpul călătoriilor aeriene. Printre principalele probleme semnalate se numără refuzul îmbarcării, obligația de a călători cu însoțitor, deteriorarea sau pierderea echipamentelor de mobilitate, dificultățile în solicitarea asistenței, lipsa de coordonare dintre aeroporturi și companiile aeriene, precum și accesibilitatea redusă a infrastructurii și a serviciilor digitale.

„O oportunitate irosită”

Președinta Forumului European al Dizabilității, Gunta Anca, consideră că noua legislație putea oferi o protecție mult mai puternică.

„Această lege a fost o oportunitate irosită de a aduce claritate asupra discriminării cu care ne confruntăm atunci când călătorim. Sunt foarte dezamăgită că, încă o dată, întreaga povară a aplicării drepturilor pasagerilor va cădea pe umerii persoanelor cu dizabilități”, a declarat aceasta.

Ce solicită în continuare EDF

Pentru a garanta un acces egal la transportul aerian, EDF solicită:

• Interzicerea explicită a refuzului îmbarcării pe criteriul dizabilității.
• Eliminarea obligației de a obține aprobarea prealabilă a companiei aeriene pentru a putea călători.
• Recunoașterea reciprocă a câinilor de asistență în toate statele membre ale Uniunii Europene.
• Consolidarea competențelor autorităților naționale de control și introducerea unor sancțiuni ferme pentru operatorii care încalcă legislația.

Reprezentanții EDF consideră că doar prin reguli clare, mecanisme eficiente de aplicare și sancțiuni severe poate fi garantat cu adevărat dreptul persoanelor cu dizabilități de a circula liber, în condiții de egalitate, siguranță și demnitate.

Articolul Persoanele cu dizabilități cer măsuri mai ferme: drepturile pasagerilor în UE avansează, dar discriminarea rămâne o realitate apare prima dată în Jurnal Social.

Noua reglementare facilitează accesul la recuperare medicală pentru persoanele cu mobilitate redusă și pentru pacienții aflați în perioada de recuperare după intervenții sau afecțiuni grave.

Pacienții care întâmpină dificultăți de deplasare vor avea acces mai ușor la servicii de recuperare medicală, după ce telereabilitarea a fost inclusă oficial în lista serviciilor de telemedicină din România. Măsura este prevăzută de Legea nr. 138/2026, publicată în Monitorul Oficial la 13 iulie 2026 și aplicabilă începând cu 16 iulie 2026, prin completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Noua reglementare introduce telereabilitarea ca serviciu medical furnizat la distanță, utilizând mijloace digitale pentru realizarea consultațiilor, evaluărilor funcționale, intervențiilor terapeutice de specialitate, educării pacientului și monitorizării evoluției acestuia.

Prin această modificare legislativă, persoanele cu mobilitate redusă, cele aflate în perioada de recuperare după intervenții chirurgicale sau accidente și pacienții care locuiesc în zone greu accesibile ar putea beneficia mai ușor de servicii de recuperare, fără a fi nevoite să se deplaseze la unitățile medicale pentru fiecare ședință.

Cine va putea furniza servicii de telereabilitare

Potrivit noii legi, serviciile de telereabilitare vor putea fi oferite de:

• medici cu specialitatea recuperare, medicină fizică și balneologie/medicină fizică și de reabilitare;
• medici cardiologi, pentru pacienții aflați în primele trei luni de recuperare după un eveniment cardiovascular acut sau după o intervenție cardiacă;
• medici neurologi și neurochirurgi, pentru pacienții aflați în faza acută și subacută de recuperare neurologică ori neurochirurgicală, în primele trei luni de la producerea unui eveniment neurologic acut sau după o intervenție neurochirurgicală;
• medici ortopezi-traumatologi, pentru pacienții aflați în recuperare postoperatorie sau posttraumatică, în primele trei luni de la intervenții ortopedice ori traumatisme musculo-scheletice majore;
• medici din alte specialități clinice;
• furnizori autorizați de servicii conexe actului medical.

Legea prevede că ,,serviciile conexe actului medical vor putea fi furnizate doar în strictă concordanță cu prescripția și recomandările medicului curant, cu nevoile medico-psihosociale ale beneficiarilor și cu respectarea prevederilor legale aplicabile profesioniștilor din domeniul sănătății.”

Ce servicii include acum telemedicina

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2026, lista serviciilor de telemedicină cuprinde:

• teleconsultația;
• teleexpertiza;
• teleasistența;
• teleradiologia;
• telepatologia;
• telemonitorizarea;
• telereabilitarea.

Sunt necesare norme de aplicare

Deși legea este deja în vigoare, aplicarea efectivă a noilor prevederi depinde de elaborarea normelor metodologice de către Ministerul Sănătății. Conform actului normativ, acestea trebuie adoptate până la 15 august 2026.

Introducerea telereabilitării în sistemul de telemedicină reprezintă un pas important pentru creșterea accesului la servicii de recuperare medicală, în special pentru persoanele cu dizabilități, vârstnici și pacienții care, din motive medicale sau logistice, întâmpină dificultăți în a ajunge la unitățile sanitare. Totodată, noua măsură poate contribui la continuitatea tratamentului și la reducerea timpului necesar pentru accesarea serviciilor de recuperare.

Articolul Telereabilitarea devine serviciu de telemedicină: Pacienții greu deplasabili vor putea beneficia de recuperare medicală de la distanță apare prima dată în Jurnal Social.

Programul „Incluziune socială pentru persoane cu dizabilități prin tehnologii asistive și de acces – TECH ASSIST” a intrat într-o etapă decisivă de implementare. După încheierea perioadei de înscriere și evaluarea dosarelor depuse la nivel național, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a publicat metodologia revizuită privind acordarea e-voucherelor, metodologia privind validarea și decontarea acestora și a început afișarea primelor clasamente cu punctajele obținute de solicitanți.

Cele două metodologii, publicate pe 21 iulie 2026, stabilesc cadrul unitar pentru toate etapele proiectului, de la emiterea voucherelor și până la validarea și decontarea tehnologiilor asistive și de acces. Potrivit ANPDPD, revizuirea documentelor urmărește asigurarea unui proces echitabil, transparent și predictibil atât pentru beneficiari, cât și pentru furnizori.

Noua metodologie privind validarea și decontarea stabilește procedura de verificare a e-voucherelor utilizate, documentele necesare pentru decontare, etapele și termenele de plată către furnizori, precum și responsabilitățile acestora și ale ANPDPD pe parcursul întregului proces.

Primele rezultate au fost publicate

ANPDPD a publicat deja primele liste cu punctajele obținute în urma evaluării nevoii de tehnologii asistive și de acces. În această etapă sunt disponibile clasamentele pentru județele Bistrița-Năsăud, Botoșani, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Satu Mare și Vaslui, separat pentru adulți și copii.

Persoanele înscrise în aceste județe își pot verifica punctajul și pot afla dacă sunt eligibile pentru etapa următoare, care presupune transmiterea recomandării medicale sau a recomandării specialistului, conform metodologiei proiectului.

Reprezentanții ANPDPD subliniază că procesul de evaluare nu s-a limitat la verificarea documentelor, ci a inclus discuții individuale cu solicitanții, analiza nevoilor reale și sprijin pentru completarea documentației, astfel încât evaluarea să reflecte cât mai fidel situația fiecărei persoane.

Publicarea rezultatelor va continua etapizat, pe măsura finalizării evaluărilor pentru fiecare județ, fără a se aștepta încheierea procesului la nivel național.

Ce aduce nou metodologia revizuită

Documentul revizuit clarifică mai multe aspecte importante privind utilizarea e-voucherelor.

Fiecare beneficiar poate primi un singur e-voucher pe durata implementării proiectului, indiferent de valoarea efectiv decontată.

Valoarea maximă a unui e-voucher rămâne 39.900 de lei, TVA inclus, și poate acoperi achiziționarea a maximum trei produse asistive și cel mult trei accesorii, în funcție de nevoile funcționale ale beneficiarului. Accesoriile pot fi achiziționate numai împreună cu produsul asistiv principal și doar dacă sunt necesare pentru utilizarea optimă a acestuia.

Metodologia permite combinarea produselor din clase diferite de tehnologii asistive și, în anumite situații justificate, chiar a unor produse din aceeași clasă, atunci când acestea sunt complementare din punct de vedere tehnic sau funcțional. În schimb, nu este permisă finanțarea simultană a unor dispozitive care îndeplinesc aceeași funcție, pentru a evita dublarea nejustificată a cheltuielilor publice.

De asemenea, costul produselor include și personalizarea, reglajele și instruirea beneficiarului, acolo unde acestea sunt necesare pentru utilizarea tehnologiei asistive.

Metodologia precizează și că tehnologia solicitată trebuie să răspundă direct limitărilor funcționale generate de dizabilitate, să contribuie la atingerea obiectivelor personale declarate de solicitant și să faciliteze participarea la viața socială, educațională sau profesională.

Cum se acordă e-voucherele

Acordarea e-voucherelor se realizează în limita fondurilor disponibile și a numărului de vouchere repartizate fiecărui județ, în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute în urma evaluării. Dacă plafonul financiar rămas într-un județ nu permite acordarea unui nou voucher următorului solicitant din clasament, diferența rămasă nu poate fi utilizată.

Conform metodologiei, minimum 25% din e-voucherele repartizate fiecărui județ sunt rezervate copiilor cu dizabilități. Dacă numărul copiilor eligibili este mai mic decât numărul voucherelor rezervate, acestea vor fi redistribuite solicitanților adulți eligibili din același județ, în ordinea punctajului obținut.

Ce urmează pentru beneficiari

Persoanele declarate eligibile vor parcurge următoarele etape:

• contactarea furnizorului ales din lista aprobată de ANPDPD;
• confirmarea produselor recomandate;
• verificarea documentelor și validarea acestora de către ANPDPD;
• emiterea e-voucherului nominal;
• transmiterea voucherului către beneficiar și furnizor;
• achiziționarea tehnologiei asistive în termenul de valabilitate al voucherului, de șase luni.

Totodată, ANPDPD a publicat și lista revizuită a furnizorilor și producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și de acces, actualizată în baza Deciziei nr. 46332 din 16 iulie 2026.

Metodologia stabilește că e-voucherul este nominal și netransmisibil, poate fi utilizat exclusiv pentru produsele aprobate și numai la furnizorii înscriși în proiect. Dacă beneficiarul renunță la voucher sau nu îl utilizează în perioada de valabilitate, acesta poate fi realocat următorului solicitant eligibil din clasamentul județean.

Obligații după achiziționarea tehnologiei asistive

Un element nou introdus de metodologie îl reprezintă obligațiile beneficiarilor după achiziționarea tehnologiei asistive.

Persoanele care beneficiază de finanțare trebuie să păstreze și să utilizeze echipamentele achiziționate minimum trei ani, fără a le înstrăina, dona sau folosi în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. În cazul nerespectării acestei obligații, ANPDPD poate dispune recuperarea sprijinului financiar acordat.

Sprijin pentru cel puțin 4.307 persoane cu dizabilități

Proiectul TECH ASSIST este finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 și urmărește creșterea autonomiei și incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități prin facilitarea accesului la tehnologii asistive și de acces.

Programul prevede acordarea a minimum 4.307 e-vouchere,la nivel național, dintre care cel puțin 25% sunt rezervate copiilor cu dizabilități, iar maximum 75% adulților. Valoarea maximă a unui e-voucher este de 39.900 de lei, TVA inclus, iar bugetul total al programului se ridică la 171.849.300 de lei.

Numărul de e-vouchere repartizat fiecărui județ este orientativ și poate fi modificat în funcție de plafonul financiar utilizat la nivel local.

Totodată, metodologia precizează că, dacă valoarea produselor achiziționate este mai mică decât valoarea voucherului, diferențele rămase vor fi redistribuite pentru acordarea de noi e-vouchere, ceea ce poate conduce la creșterea numărului de beneficiari ai proiectului.

Persoanele care au depus dosare sunt încurajate să urmărească permanent comunicările oficiale ale ANPDPD, unde vor fi publicate, etapizat, clasamentele pentru toate județele, lista actualizată a furnizorilor și toate informațiile privind etapele următoare ale proiectului.

Cele două metodologii pot fi consultate în secțiunea Proiecte – TECH ASSIST de pe site-ul ANPDPD, la următorul link: https://anpd.gov.ro/…/incluziune-sociala-a-persoanelor…/

Articolul TECH ASSIST intră într-o nouă etapă: ANPDPD publică metodologia revizuită și primele clasamente pentru acordarea e-voucherelor apare prima dată în Jurnal Social.