Ateliere Fără Frontiere a lansat proiectul „Îmbrăcat cu demnitate”, o inițiativă-pilot care își propune să aducă în atenție o nevoie mai puțin vizibilă a persoanelor cu dizabilități locomotorii și senzoriale: accesul la îmbrăcăminte adaptată pentru viața de zi cu zi, inclusiv pentru participarea socială și profesională.

Potrivit organizației, proiectul este primul de acest tip din România în care persoanele cu dizabilități nu sunt doar beneficiare ale unor soluții concepute de alții, ci participă direct la procesul de creație și devin co-designerii propriilor piese vestimentare și accesorii. Inițiativa este finanțată de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), cu fonduri alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Pentru o persoană care nu întâmpină dificultăți de mobilitate sau de manipulare, îmbrăcarea este, de cele mai multe ori, un gest cotidian automat. Pentru unele persoane cu dizabilități, însă, hainele obișnuite pot crea dificultăți reale: fermoare care nu pot fi deschise cu o singură mână, croieli nepotrivite pentru poziția în scaun rulant, materiale care se deteriorează prin frecare sau haine care devin incomode după mai multe ore petrecute în poziție șezândă.

Nevoile utilizatorilor, punctul de plecare

Proiectul a început prin consultarea directă a 12 persoane cu dizabilități locomotorii și senzoriale din București, Ilfov și Dâmbovița, desfășurată în perioada 15–19 iunie 2026.

Potrivit Ateliere Fără Frontiere, toți cei 12 participanți au declarat că nu au găsit în comerțul din România îmbrăcăminte sau accesorii adaptate nevoilor lor. De asemenea, 80% dintre participanți au afirmat că și-au modificat singuri hainele obișnuite sau au renunțat la activități sociale din cauza dificultăților legate de îmbrăcare.

„Acest proiect nu avea cum să existe fără a înțelege, înainte de orice, nevoile persoanelor cărora ne adresăm, dincolo de orice am crede noi, ca designeri sau producători, că își doresc sau au nevoie. Discuțiile pe care le-am avut ne-au arătat că cerințele pe care le au, chiar dacă par speciale la prima vedere, sunt de fapt cerințe pentru o viață obișnuită, pentru activități de zi cu zi la care noi nici nu ne mai gândim, pentru că fac parte din rutina noastră.”, a precizat Lorita Constantinescu, directoare de dezvoltare Ateliere Fără Frontiere și coordonatoarea atelierului remesh.

Pentru extinderea cercetării, proiectul prevede și aplicarea unui chestionar în rândul a cel puțin 50 de persoane cu dizabilități, precum și realizarea a minimum cinci interviuri aprofundate. Datele rezultate ar urma să contribuie la conturarea unei baze de informații care să poată fi utilizată ulterior de factori de decizie și producători.

De ce contează îmbrăcămintea adaptată

Hainele adaptate pot include soluții precum sisteme de închidere mai ușor de utilizat, materiale și cusături care reduc disconfortul, croieli concepute pentru persoanele care petrec mult timp în poziție șezândă sau elemente care facilitează îmbrăcarea.

În cazul persoanelor care folosesc scaun rulant, de exemplu, o haină concepută pentru un corp aflat permanent în poziție verticală poate necesita modificări pentru a deveni confortabilă și funcțională în poziția șezând. Astfel de adaptări pot avea efecte și asupra autonomiei cotidiene. Simplificarea procesului de îmbrăcare poate reduce timpul și efortul necesar, inclusiv pentru persoanele care beneficiază de sprijinul unui aparținător sau al unui îngrijitor.

,,Orice piesă de îmbrăcăminte e gândită la intersecția dintre corpul uman, mediul în care e purtată și haina în sine, iar componenta umană include, la rândul ei, dizabilitățile vizibile și invizibile ale purtătorului. Hainele funcționează cu adevărat doar atunci când aceste trei elemente sunt în echilibru și procesul de proiectare pornește mereu de la o problemă concretă, identificată dinainte.

O parte dintre soluțiile discutate în proiect, cum ar fi sistemele de închidere mai simple sau croielile care reduc timpul de îmbrăcare, ușurează și munca aparținătorilor sau îngrijitorilor care ajută zilnic o persoană cu dizabilități să se îmbrace. De altfel, la fel cum rampele de acces, gândite inițial pentru persoane care folosesc scaunul rulant, ajung să fie folosite zilnic și de părinți cu cărucioare sau de persoane vârstnice, unele dintre soluțiile din îmbrăcămintea adaptată au potențialul să fie apreciate, în timp, de un public mult mai larg decât cel pentru care au fost gândite inițial”, au precizat  reprezentanții Ateliere Fără Frontiere

Inițiativa pornește de la principiul „Nimic pentru noi, fără noi”, utilizat în proiect pentru a sublinia importanța implicării directe a persoanelor cu dizabilități în proiectarea soluțiilor care le sunt destinate.

De la nevoi concrete la modele vestimentare

În etapa de co-design, 15 persoane cu dizabilități au participat la patru sesiuni alături de designerul Antoaneta Tica, lector universitar în cadrul Universității Naționale de Arte București, Departamentul Modă, și de croitoresele atelierului remesh al Asociației Ateliere Fără Frontiere. Potrivit organizației, nevoile identificate în cadrul acestor întâlniri au transformate în soluții concrete de design.

Printre exemplele discutate se află o jachetă mai scurtă în partea din față și mai lungă în spate, pentru a reduce riscul ca materialul să se șifoneze sau să ajungă în zona roților scaunului rulant, pantaloni realizați din material elastic și întăriți în zona spatelui, un accesoriu pentru transportul medicamentelor și o geantă cu sistem de deschidere simplificat.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România și una dintre participantele la procesul de co-design, a explicat că hainele sunt, în general, concepute pornind de la un corp aflat în poziție verticală, ceea ce poate crea dificultăți pentru persoanele care folosesc scaun rulant.

,,Pentru mine, principala problemă este că majoritatea hainelor sunt concepute pornind de la un corp aflat în poziție verticală, nu de la unul care petrece ore întregi așezat într-un scaun rulant. Iar diferența aceasta se simte în felul în care cade o haină, în lungimea ei, în mâneci și, mai ales, în confort.

Găsirea hainelor potrivite nu este deloc simplă. Sunt o persoană activă profesional, îmi place să mă îmbrac elegant și țin mult la felul în care arăt. Nu vreau să aleg între confort, funcționalitate și eleganță.

Nu cred că am în garderobă vreun sacou pe care să-l fi cumpărat și să-l fi purtat exact așa cum a venit din magazin. Aproape întotdeauna ajunge la croitor pentru modificări. Lungimea, mânecile, proporțiile – ceva trebuie ajustat pentru ca haina să se potrivească nu doar corpului meu, ci și poziției pe care o am în scaunul rulant.

Cel mai des apelez la croitoreasa mea, pentru că, în timp, a învățat să-mi cunoască nevoile și să înțeleagă ce funcționează pentru mine. Pentru evenimentele de gală colaborez cu o tânără creatoare de modă. Așa am ajuns să port haine în care mă simt bine, care mă reprezintă și care îmi permit să fiu elegantă fără să fac compromisuri majore de confort.

Mi-ar plăcea ca, într-o zi, să pot intra într-un magazin și să aleg o haină pentru că îmi place, nu pentru că este singura pe care o pot purta”, a declarat Daniela Tontsch.

Îmbrăcămintea și participarea socială

Problema vestimentației adaptate se înscrie într-un context mai larg privind participarea persoanelor cu dizabilități la viața socială și profesională.

România avea, la începutul anului 2026, 974.299 de persoane cu dizabilități certificate, potrivit datelor publicate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Dintre acestea, 87,17% au handicap grav sau accentuat.

România a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități prin Legea nr. 221/2010. Convenția promovează participarea deplină și efectivă a persoanelor cu dizabilități în societate, iar legislația românească include printre principiile privind protecția și promovarea drepturilor acestora adaptarea societății, libertatea de alegere și control asupra propriei vieți și incluziunea socială.

Domeniul vestimentar e unul dintre cele mai puțin vizibile domenii în care se pune în practică un asemenea angajament, pentru că, spre deosebire de rampe de acces sau transport adaptat, lipsa unor haine potrivite nu se vede din exterior, ci se resimte zilnic, în privat. 

,,Până acum, în România nu exista niciun brand sau atelier specializat în haine gândite pentru participarea activă la viața socială și profesională a persoanelor cu dizabilități locomotorii sau senzoriale, deși există, izolat, și alte inițiative de îmbrăcăminte adaptată, orientate spre alte nevoi specifice. Segmentul pe care îl vizează proiectul „Îmbrăcat cu demnitate” este diferit, deoarece se concentrează pe realizarea de haine pentru cei care ies din casă, merg la muncă, se întâlnesc cu prietenii sau fac cumpărături, o nișă pe care piața globală o acoperă de ani buni”, explică reprezentanții Ateliere Fără Frontiere.

Segmentul de „adaptive fashion” este estimat să ajungă la 14,5 miliarde de dolari până în 2033 (Allied Market Research, 2024), cu branduri dedicate în Marea Britanie, Germania, Franța sau Olanda. 

Lipsa hainelor adaptate depășește problema confortului

Datele Eurostat pentru 2024 arată că 70,9% dintre persoanele cu dizabilități cu vârsta între 15 și 64 de ani din România se aflau în afara forței de muncă, față de 44,5% la nivelul Uniunii Europene. Indicatorul se referă la persoane care nu erau nici angajate, nici în căutarea unui loc de muncă.

În acest context, proiectul „Îmbrăcat cu demnitate” abordează vestimentația nu doar ca pe o chestiune de confort sau estetică, ci și ca pe un posibil factor care poate influența autonomia și participarea la activități sociale și profesionale.

,,Dacă durează o oră să te îmbraci sau dacă hainele se rup constant din cauza frecării cu un scaun rulant, ieșitul din casă, la muncă, la interviu, la o întâlnire, devine, pur și simplu, mai complicat”, susțin organizatorii.

O colecție realizată împreună cu persoanele cu dizabilități

Proiectul prevede realizarea unei colecții-pilot de 45 de piese, în 15 modele, câte trei exemplare din fiecare. Materialele utilizate provin din resurse reutilizate, precum bannere publicitare și uniforme industriale scoase din uz.

Potrivit informațiilor publicate de Ateliere Fără Frontiere, colecția urmează să fie prezentată public în octombrie 2026, în cadrul evenimentului „Îmbrăcat cu demnitate”, iar participanții la procesul de co-design își vor prezenta propriile creații.

Prin această inițiativă, o nevoie care până acum a rămas în mare parte individuală și puțin documentată este adusă în atenție prin cercetare, consultare directă și co-design. Pentru persoanele cu dizabilități, accesibilitatea înseamnă nu doar rampe, transport adaptat sau tehnologii asistive, ci și posibilitatea de a avea haine care să răspundă propriului corp, propriului stil de viață și propriilor alegeri.

Proiectul poate reprezenta astfel un punct de plecare pentru dezvoltarea unor soluții vestimentare adaptate și pentru o mai bună înțelegere a nevoilor persoanelor cu dizabilități în acest domeniu.

Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul Ateliere Fără Frontiere: https://atelierefarafrontiere.ro

Articolul „Îmbrăcat cu demnitate”: Persoanele cu dizabilități devin co-designerii propriilor haine adaptate apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și-a cerut scuze public după ce portalul eSănătateaMea, lansat recent, a afișat formularea „Asigurat. Handicapat” în dreptul persoanelor care beneficiază de servicii medicale în baza unui certificat de încadrare în grad de handicap.

Instituția precizează că situația a fost cauzată exclusiv de o eroare tehnică de afișare și că a dispus corectarea de urgență a formulării.

,,Regretăm această situație și ne cerem scuze tuturor persoanelor afectate prin formularea afișată. Comunicarea instituțiilor publice, inclusiv prin intermediul platformelor digitale, trebuie să respecte demnitatea tuturor categoriilor sociale și să nu aducă atingere niciunei persoane sau categorii sociale.

Am dispus corectarea de urgență a acestei formulări, astfel încât informația prezentată utilizatorilor portalului să utilizeze un limbaj adecvat și respectuos față de persoanele cu dizabilități”, se arată într-un comunicat transmis de CNAS.

Eroarea nu afectează drepturile persoanelor asigurate

CNAS subliniază că situația nu afectează în niciun fel calitatea de asigurat, drepturile persoanelor respective sau accesul acestora la servicii medicale. Potrivit instituției, este vorba exclusiv despre o eroare tehnică apărută la afișarea denumirii categoriei în interfața portalului.

Instituția explică faptul că portalul eSănătateaMea este un proiect nou și reprezintă o dezvoltare tehnică amplă, care integrează un set complex de date la nivel național.

,,Portalul se află în prezent într-un proces continuu de îmbunătăţire, iar CNAS încurajează utilizatorii să se înroleze în portal pentru a testa funcţionalităţile acestuia şi a putea transmite feedbackul necesar. Fiecare sesizare primită de la utilizatori este importantă şi ne ajută să corectăm rapid problemele identificate”, se mai arată în comunicat.

CNAS precizează că procesul de digitalizare a sistemului de sănătate trebuie să țină cont nu doar de componenta tehnologică, ci și de modul în care informațiile sunt prezentate utilizatorilor.

„Digitalizarea sistemului de sănătate trebuie să însemne nu doar tehnologie mai bună, ci și mai mult respect pentru fiecare pacient”, transmite instituția.

Portalul eSănătateaMea

Portalul eSănătateaMeaeste disponibil la adresahttps://portal.esanatateamea.ro și se adresează atât cetățenilor, cât și furnizorilor de servicii medicale. Platforma are ca scop crearea unui punct unic de acces la serviciile și informațiile medicale disponibile în format digital.

Articolul CNAS și-a cerut scuze pentru formularea „Asigurat. Handicapat” afișată pe portalul eSănătateaMea apare prima dată în Jurnal Social.

Un joc online gratuit îi ajută pe copiii cu vârste între 4 și 8 ani să învețe, prin intermediul unor situații interactive, cum să se comporte în siguranță atunci când întâlnesc un câine. „Întreb. Aștept. Respect. – Aventura din parc” este prezentat de inițiatori drept primul joc online interactiv din România dedicat educației copiilor privind interacțiunea cu câinii.

Dezvoltat de Mantrailing.ro în cadrul proiectului educațional „Întreb. Aștept. Respect câinele.”, jocul îi ajută pe cei mici să recunoască semnalele transmise de câini și să înțeleagă când este potrivit să păstreze distanța. Proiectul se desfășoară și prin rețeaua EcoJunior.ro, fiind destinat atât utilizării acasă, cât și activităților educaționale din grădinițe și școli.

Jocul poate fi accesat gratuit, în limba română sau în limba engleză, de pe telefon, tabletă ori laptop și poate fi utilizat inclusiv în cadrul activităților desfășurate la clasă.

Trei reguli pentru o interacțiune sigură

„Aventura din parc” este construit în jurul a trei principii pe care copiii sunt încurajați să le rețină și să le aplice:

ÎNTREB – copilul se oprește la distanță și întreabă proprietarul dacă se poate apropia.

AȘTEPT – după ce primește permisiunea, copilul nu forțează apropierea și așteaptă reacția câinelui.

RESPECT CÂINELE – dacă animalul întoarce capul, se retrage, își încordează corpul sau mârâie, copilul învață să se oprească și să îi respecte spațiul.

Una dintre ideile centrale ale proiectului este că acordul proprietarului nu înseamnă automat că animalul dorește să fie atins. Copilul trebuie să observe și comportamentul câinelui și să respecte semnalele prin care acesta indică faptul că nu dorește apropierea.

Jocul prezintă 16 semnale ale limbajului corporal canin, printre care întoarcerea capului, lingerea botului, urechile orientate în spate, coada coborâtă, corpul încordat, retragerea și mârâitul. Copiii sunt învățați și că mișcarea cozii nu înseamnă, în toate situațiile, că un câine dorește să fie atins.

Situații inspirate din viața de zi cu zi

Potrivit informațiilor furnizate de inițiatorii proiectului, jocul include 22 de scenarii și 30 de întrebări care reproduc situații pe care copiii le pot întâlni în parc, pe stradă sau acasă.

Printre acestea se numără întâlnirea cu un câine care doarme, mănâncă, are o jucărie sau se află lângă puii săi, precum și situații în care animalul este bolnav, legat, încearcă să se retragă sau nu este însoțit de proprietar.

Sunt abordate și situații în care copilul se apropie de câine pe trotinetă, vine din spatele acestuia sau face gesturi care pot speria animalul. Jocul include și situații pentru copiii cărora le este teamă de câini și care nu doresc să se apropie.

În anumite scenarii, copilul poate vedea situația și din perspectiva câinelui Toby, alegând dacă acesta se apropie, se retrage, întoarce capul sau caută protecția proprietarului.

Greșeala devine o ocazie de învățare

„Cei mici trebuie să învețe pașii corecți de abordare a unui câine întâlnit pe stradă: se opresc la distanță, caută stăpânul, întreabă, așteaptă răspunsul și lasă câinele să decidă dacă vrea să se apropie. Jocul îi învață exact acești pași, unul câte unul. «Aventura din parc» pornește exact de la aceste gesturi și le transpune în scene animate în care copilul ia o decizie și vede ce urmează. Dacă alege o variantă nepotrivită, acțiunea se oprește la timp. Jocul îi arată cum se simte câinele, ce semnale transmite prin corp și care este regula corectă, apoi derulează scena înapoi, ca să încerce din nou.

Greșeala nu este pedepsită. Nu există clasamente sau comparații între copii. Fiecare greșeală devine o ocazie de învățare într-un mediu sigur. Mesajul central este simplu: prevenția înseamnă educație, nu frică. Un copil nu trebuie să mângâie un câine pentru a demonstra că este curajos. Trebuie să știe cum să se comporte în preajma lui și să înțeleagă că orice câine are dreptul la spațiu și la propriile alegeri”, afirmă inițiatorii proiectului.

Prin urmare, răspunsurile greșite nu sunt tratate ca eșecuri. Copilului îi este explicată reacția câinelui și regula de siguranță corespunzătoare, după care poate relua situația și încerca din nou.

Jocul include și două mini-jocuri: „Semaforul câinelui”, prin care copiii învață să distingă situațiile în care pot interacționa, trebuie să se oprească sau trebuie să păstreze distanța, și „Fii copac”, care exersează reacția recomandată atunci când un câine necunoscut se apropie.

Mesajul proiectului este că prevenirea incidentelor se bazează pe educație și pe înțelegerea comportamentului animalului, nu pe frică.

Jocul poate fi folosit și la clasă

„Aventura din parc” nu este destinat exclusiv jocului individual. Prin Modul profesor, acesta poate fi utilizat în grădinițe și școli, inclusiv prin videoproiecție.

Clasa poate vota răspunsurile, iar cadrul didactic poate opri animația pentru a discuta situația și pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă reacția animalului. Pentru fiecare întâlnire pot fi folosite întrebări de discuție adaptate vârstei, „Cum credeți că se simte câinele?”, „Ce înseamnă când proprietarul spune «Nu»?” sau „Ce facem înainte să ne apropiem?”.

Potrivit informațiilor publicate de organizatori, jocul nu necesită instalare sau crearea unui cont. Sunt disponibile și mai multe funcții de accesibilitate, precum redarea vocală a textelor, subtitrările, contrastul ridicat, textul mărit, reducerea mișcării și navigarea cu tastatura.

Rolul părinților este esențial

Inițiatorii proiectului subliniază că un copil de 4–8 ani nu poate gestiona singur toate situațiile care implică un câine. De aceea, părinții sunt încurajați să parcurgă jocul împreună cu cei mici și să discute alegerile acestora.

Supravegherea interacțiunilor, inclusiv cu câinele familiei, respectarea răspunsului proprietarului și evitarea forțării copilului să mângâie sau să îmbrățișeze un câine se numără printre recomandările proiectului.

Mesajul „Lasă, nu face nimic.” se înlocuiește cu „Mai întâi întrebăm.”

Alexandru Canavoiu, președintele Asociației „Drumeții Montane” și inițiatorul proiectului, subliniază că scopul jocului este de a le permite copiilor să exerseze, în siguranță, situații pe care le pot întâlni în parc, pe stradă sau acasă și să înțeleagă că un „Nu” poate fi exprimat și fără cuvinte.

,,Am creat acest joc pentru ca un copil să poată exersa în siguranță situații pe care le întâlnește în parc, pe stradă sau chiar acasă. Nu vrem să îi învățăm pe copii să se teamă de câini, ci să îi observe, să le respecte spațiul și să înțeleagă că un ‘Nu’ poate fi exprimat și fără cuvinte. O interacțiune frumoasă începe atunci când întrebăm, așteptăm și lăsăm câinele să aleagă”, explică Alexandru Canavoiu.

„Întreb. Aștept. Respect. – Aventura din parc” face parte din proiectul educațional „Întreb. Aștept. Respect câinele.”, derulat de Asociația „Drumeții Montane” prin Mantrailing.ro, împreună cu EcoJunior.ro. Proiectul include, pe lângă joc, activități educaționale, materiale pentru clasă și posibilitatea organizării unor demonstrații practice.

Jocul poate fi accesat gratuit aici: https://joc.mantrailing.ro/ro

Pentru copii, mesajul proiectului poate fi rezumat în trei cuvinte ușor de reținut: Întreb. Aștept. Respect.

Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul Mantrailing.ro:https://www.mantrailing.ro/ro

Articolul „Întreb. Aștept. Respect. – Aventura din parc”: joc online care îi învață pe copii cum să interacționeze în siguranță cu câinii apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a lansat un nou portal instituțional, conceput pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații și servicii din domeniul pensiilor publice și al asigurărilor sociale. Noua platformă reunește, într-un singur loc, informații despre pensii, asigurări sociale, accidente de muncă și boli profesionale, precum și o serie de servicii electronice, potrivit unui comunicat transmis de CNPP.

Lansarea face parte din proiectul „Eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit CNPP, noul portal a fost dezvoltat pornind de la nevoile utilizatorilor, cu o structură mai clară și mai ușor de navigat.

Servicii disponibile prin Spațiul Privat Virtual

Unul dintre principalele puncte de acces este Spațiul Privat Virtual (SPV). Persoanele care aveau deja un cont creat pe vechea platformă nu trebuie să se înregistreze din nou. Datele conturilor au fost mutate automat pe noul site, iar utilizatorii se pot autentifica folosind aceleași date de acces – numele de utilizator și parola.

„Conturile existente pe vechiul portal au fost migrate, astfel încât utilizatorii se pot autentifica în continuare cu aceleași credențiale,” se precizează în comunicatul CNPP.

Pentru persoanele care nu au încă un cont, procesul de înregistrare a fost simplificat. Printre modalitățile disponibile se numără și opțiuni complet digitale, inclusiv autentificarea prin ROeID, sistemul național de identificare electronică.

Ce informații pot fi verificate online?

Prin contul personal, utilizatorii pot consulta o serie de informații și documente din evidențele CNPP, printre care:

• stagiile de cotizare;
• contribuțiile virate la Pilonul II;
• decizia de pensionare;
• talonul de pensie în format electronic – e-Talon;
• rapoarte privind stagiile de cotizare și punctajele;
• anumite informații referitoare la perioadele de muncă.

Dincolo de serviciile disponibile în SPV, noua platformă oferă acces la informații despre pensii și prestații, stagii de cotizare, pensii internaționale, bilete de tratament balnear, accidente de muncă și boli profesionale. Utilizatorii pot consulta, de asemenea, formulare, datele de contact ale caselor teritoriale de pensii, informații privind programările online și alte servicii electronice.

Noua platformă permite și transmiterea online a cererilor către CNPP, fără ca solicitantul să fie nevoit să se deplaseze la casa teritorială de pensii. Ulterior, cererile pot fi urmărite din secțiunea dedicată istoricului solicitărilor.

Pensia și vârsta de pensionare pot fi simulate online

O altă funcționalitate importantă este reprezentată de instrumentele de simulare. Utilizatorii pot obține o estimare a pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei anticipate și pot verifica, orientativ, momentul la care s-ar putea pensiona.

Este important de precizat că rezultatele simulărilor au caracter orientativ. Acestea nu reprezintă cuantumul oficial al pensiei și nu generează drepturi. Valoarea pensiei este stabilită prin decizia oficială de pensionare, în urma analizării dosarului complet și a datelor relevante.

Un aspect important: verifică cu atenție vechimea afișată

Unele rapoarte privind stagiile de cotizare pot apărea, în anumite situații, incomplete. Lipsa unei perioade de muncă din raport nu înseamnă automat că angajatorul nu a declarat sau nu a achitat contribuțiile aferente.

De aceea, utilizatorii trebuie să verifice cu atenție informațiile afișate și să solicite clarificări CNPP sau casei teritoriale de pensii atunci când constată neconcordanțe între datele prezentate online și propriile documente.

Portal adaptat pentru calculator, tabletă și telefon

Noul portal CNPP este optimizat pentru utilizarea de pe calculator, tabletă și telefon mobil și, potrivit instituției, respectă cerințele actuale de accesibilitate. Platforma include și un motor de căutare, materiale video, precum și o secțiune de ajutor cu explicații și tutoriale pentru principalele funcționalități.

Pentru persoanele care întâmpină dificultăți în deplasarea la sediile instituțiilor, dezvoltarea serviciilor online poate reprezenta un instrument esențial pentru accesul mai ușor la informații și documente. În același timp, accesibilitatea digitală trebuie să fie însoțită de servicii ușor de utilizat și de informații clare, astfel încât persoanele cu dizabilități și celelalte categorii de cetățeni să poată beneficia în mod efectiv de serviciile oferite.

Noul portal CNPP marchează astfel un pas în procesul de digitalizare a serviciilor publice din domeniul pensiilor, prin transferarea unei părți importante a relației dintre cetățean și casa de pensii în mediul online.

Articolul CNPP lansează un nou portal online: stagiul de cotizare, simularea pensiei și cererile pot fi accesate digital apare prima dată în Jurnal Social.

În perioada 7–13 septembrie 2026, Bucureștiul devine gazda celei de-a doua ediții a B-Inclusive Festival, un eveniment cultural și comunitar care își propune să creeze contexte de participare împreună pentru persoane cu și fără dizabilități.

Festivalul reunește aproximativ 27 de activități – de la teatru, dans și film documentar până la experiențe tactile, poezie, arte vizuale, ateliere și conversații – organizate în mai multe spații culturale și educaționale din Capitală. Organizatorii estimează că ediția din acest an va reuni aproximativ 1.000 de participanți.

Evenimentul este organizat de Asociația Better Inclusion, în colaborare cu o rețea de instituții culturale, universități și organizații partenere. Festivalul pornește de la ideea că accesibilitatea și incluziunea trebuie integrate încă din etapa de concepere a unei experiențe culturale, nu adăugate ulterior doar ca soluții de adaptare.

Arta ca spațiu de întâlnire și dialog

Programul B-Inclusive propune activități la care publicul cu și fără dizabilități poate participa împreună, poate interacționa și poate crea în același spațiu. Printre evenimentele anunțate se numără spectacole și ateliere realizate împreună cu artiști cu dizabilități, activități dedicate limbii semnelor și accesibilității digitale, proiecții de filme documentare, evenimente de poezie, precum și activități dedicate sănătății mintale.

Unul dintre punctele de atracție ale acestei ediții este expoziția tactilă „Feel Brâncuși”, găzduită de Muzeul Național de Artă al României, care oferă publicului posibilitatea de a descoperi opera lui Constantin Brâncuși prin intermediul experienței tactile.

Un alt moment important al festivalului este programat pentru 10 septembrie, când este anunțată participarea Hadja Lahbib, comisar european pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor.

Informații despre accesibilitate, înaintea evenimentelor

Un aspect important al festivalului îl reprezintă informațiile puse la dispoziția participanților înaintea fiecărei activități. Organizatorii comunică în detaliu condițiile de acces, eventualele limitări cunoscute și posibilitățile de acomodare, astfel încât persoanele interesate să poată decide în cunoștință de cauză dacă și în ce condiții pot participa.

Abordarea urmărește să transforme accesibilitatea dintr-o simplă cerință tehnică într-un element firesc al organizării evenimentelor culturale.

„Am început B-Inclusive pentru că am văzut cât de multă teamă există încă în jurul dizabilității — și de o parte, și de cealaltă. Ca persoană cu dizabilitate, am trăit momente în care oamenii nu știau dacă să întrebe, să ajute, să se retragă sau dacă ajutorul lor mi-ar lua autonomia. De multe ori nu era lipsă de bunăvoință, ci lipsă de experiență”, explică Corneliu Marina, creator și organizator B-Inclusive Festival.

Potrivit acestuia, festivalul nu își propune să fie doar o campanie despre dizabilitate, ci un spațiu în care oamenii pot interacționa direct și pot învăța unii de la ceilalți.

„Mi-am dorit un loc în care să poată exersa împreună: să întrebe, să încerce, să greșească, să creeze și să descopere că diferențele dintre noi nu trebuie tratate ca excepții. Arta ne oferă spațiul acesta, pentru că este un limbaj universal și nu are o singură variantă corectă”, mai spune Corneliu Marina.

O ediție extinsă pentru 2026

Prima ediție a B-Inclusive Festival a avut loc în 2025, ca ediție-pilot, și a reunit 458 de participanți la 10 evenimente.

Pentru 2026, organizatorii au extins festivalul de la trei la șapte zile, iar activitățile vor avea loc în mai multe spații din București. Direcția rămâne însă aceeași: crearea unor contexte de întâlnire directă și participare comună pentru oameni cu experiențe diferite.

Potrivit organizatorilor, ediția din acest an este susținută exclusiv prin resursele proprii ale Asociației Better Inclusion și prin colaborarea cu instituțiile și organizațiile partenere.

Printre partenerii confirmați se numără AccessibleEU, CED România, The Youth, FNT, Wawsome, FriFri, Universitatea din București, USAMV București, UAUIM București, Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Metropolitană București, Liceul „Sf. Maria”, Teatrul Național București, British Council, Asociația „Angel Dog” și Nu E Un Moft.

Participarea la evenimente este gratuită, însă locurile sunt limitate. Persoanele interesate se pot înscrie în prealabil completând formularul online: https://forms.gle/3XJdgpnt8eR3GuDv5.

Programul complet al festivalului, detaliile despre activități și informațiile privind accesibilitatea sunt disponibile pe site-ul oficial al B-Inclusive Festival: https://b-inclusive.ro/

Articolul B-Inclusive Festival revine la București: Șapte zile de artă, cultură și comunitate fără bariere apare prima dată în Jurnal Social.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat, la 1 septembrie 2026, portalul „eSănătateaMea”, un nou punct digital de acces la servicii și informații medicale.

Portalul este disponibil la adresa https://portal.esanatateamea.ro și se adresează atât cetățenilor, cât și furnizorilor de servicii medicale. Scopul acestuia este de a crea un punct unic de acces la serviciile și informațiile medicale disponibile în format digital.

Potrivit unui comunicat al CNAS, implementarea noilor funcționalități se va realiza etapizat, însă o parte dintre informațiile medicale sunt deja disponibile pentru pacienții care se înrolează în portal. Cardul național de sănătate rămâne valabil și poate fi utilizat în continuare.

Ce poate vedea pacientul în eSănătateaMea

În etapa inițială, după înrolarea în portal, pacientul poate consulta informații referitoare la:

• calitatea de asigurat;
• pachetul de servicii de sănătate de care beneficiază – minimal sau de bază;
• rețetele emise în ultimii 5 ani;
• istoricul de sănătate din ultimii 10 ani;
• istoricul decontărilor efectuate de CNAS către furnizorii de servicii medicale;
• cardul național de sănătate, inclusiv starea acestuia și CID-ul – Codul de Identificare al Cardului;
• casa de asigurări de sănătate de care aparține și datele de contact ale acesteia;
• drepturi, beneficii și alte informații utile;
• lista furnizorilor de servicii medicale din ambulatoriul de specialitate care oferă posibilitatea programării online prin portal.

Lista furnizorilor care acceptă programări online se actualizează pe măsură ce aceștia optează voluntar pentru înscrierea în această componentă.

Ce documente medicale pot fi accesate

Potrivit CNAS, toți furnizorii aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate sunt înrolați în platforma informatică, iar formularele medicale emise de aceștia ajung în portalul „eSănătateaMea” și sunt vizibile pacienților.

Printre documentele medicale care pot fi emise și accesate în cadrul noii platforme se numără:

• bilete de trimitere către alte specialități clinice sau pentru internare;
• bilete de trimitere pentru investigații paraclinice;
• scrisori medicale;
• recomandări pentru îngrijiri medicale la domiciliu;
• recomandări pentru îngrijiri paliative la domiciliu;
• planuri de îngrijire pentru servicii de îngrijiri paliative la domiciliu;
• planuri de proceduri specifice de medicină fizică și de reabilitare;
• recomandări pentru dispozitive medicale;
• certificate de concediu medical.

Astfel, „eSănătateaMea” aduce într-un singur spațiu digital o serie de informații și documente medicale care până acum erau gestionate în principal prin intermediul furnizorilor de servicii medicale.

Cum pot pacienții să acceseze portalul

Pentru cetățeni, accesul la portal se realizează prin portal.esanatateamea.ro, iar autentificarea se face prin ROeID, sistemul național de identitate digitală.

ROeID permite verificarea identității utilizatorului și contribuie la protejarea accesului la datele medicale personale. Pentru accesarea portalului, pacientul trebuie să parcurgă mai întâi procesul de activare a identității digitale ROeID.

Cum se creează contul

Procesul presupune mai multe etape:

1. Activarea contului ROeID

Aplicația ROeID poate fi instalată din App Store sau Google Play, urmând instrucțiunile disponibile în aplicație.

Conform CNAS, având în vedere nivelul ridicat de siguranță necesar pentru gestionarea informațiilor medicale personale, aprobarea identității poate dura 24–72 de ore lucrătoare, în special în perioadele aglomerate. De aceea, este recomandată activarea ROeID din timp.

2. Accesarea portalului eSănătateaMea

După activarea identității digitale, utilizatorul accesează portal.esanatateamea.ro și selectează opțiunea „Conectare cu ROeID”.

3. Autentificarea prin ROeID

Utilizatorul introduce adresa de e-mail și parola asociate contului ROeID. Este important ca datele furnizate să fie reale și actualizate.

4. Acordarea accesului la informațiile ROeID

Prin intermediul portalului, utilizatorului i se solicită acordul pentru utilizarea informațiilor furnizate prin ROeID.

5. Finalizarea înrolării

După parcurgerea etapelor de verificare a datelor, contul eSănătateaMea devine accesibil.

Cum se face autentificarea ulterior

După finalizarea înrolării, accesul ulterior în portal se realizează prin adresa de e-mail, parola și codul generat de aplicația de autentificare.

Potrivit CNAS, deși procesul inițial poate presupune mai mulți pași, aceștia sunt necesari pentru protejarea informațiilor medicale personale. După finalizarea înrolării, autentificarea ulterioară este simplificată.

Ce funcționalități urmează să fie introduse

Lansarea din 1 septembrie reprezintă începutul unui proces de implementare graduală. Nu toate modulele și funcționalitățile portalului sunt disponibile de la început.

Pe măsura operaționalizării acestora, utilizatorii vor putea beneficia și de:

• efectuarea de programări medicale;
• gestionarea programărilor existente;
• accesarea informațiilor și a rezultatelor medicale disponibile;
• identificarea furnizorilor de servicii medicale.

În ceea ce privește programările online în ambulatoriul de specialitate, CNAS invită furnizorii care doresc să accepte astfel de programări prin portal să solicite caselor de asigurări de sănătate credențialele necesare pentru acces.

Utilizarea portalului nu este obligatorie

Un aspect important este că accesul la serviciile medicale nu este condiționat de crearea unui cont în eSănătateaMea. Persoanele care nu dețin un telefon inteligent, nu au acces la internet sau nu doresc să utilizeze portalul vor putea, în continuare, să interacționeze cu sistemul de sănătate prin procedurile obișnuite.

De asemenea, cardul național de sănătate rămâne valabil și poate fi utilizat în continuare, indiferent dacă persoana este sau nu înrolată în portalul eSănătateaMea.

Protecția datelor medicale

Accesul la eSănătateaMea presupune mai multe etape de verificare deoarece portalul gestionează informații medicale personale. Fiecare etapă de autentificare și verificare are rolul de a proteja datele și de a asigura că acestea sunt accesate de persoana îndreptățită.

Deși procesul inițial poate fi mai complex, în special în cazul activării ROeID, măsurile de verificare sunt necesare pentru protejarea accesului la informațiile medicale.

Un pas spre un „portofel digital” al informațiilor medicale

Prin centralizarea informațiilor privind calitatea de asigurat, serviciile medicale, rețetele, istoricul medical, decontările și documentele emise de furnizori, eSănătateaMea poate deveni, treptat, un „portofel digital” al informațiilor medicale ale fiecărui pacient.

Platforma face parte din procesul de digitalizare a sistemului public de sănătate și urmărește să simplifice relația dintre pacienți, furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări de sănătate.

Digitalizarea trebuie să însemne și accesibilitate

Pentru pacienți, accesul online la informațiile și documentele medicale poate însemna mai puține drumuri, economisirea timpului și un acces mai rapid la propriile date medicale. Pentru persoanele cu dizabilități, beneficiile pot fi cu atât mai importante, în special pentru cele care întâmpină dificultăți de deplasare sau au nevoie de acces la servicii fără a se prezenta fizic la ghișee.

Pentru ca digitalizarea să fie cu adevărat incluzivă, este însă esențial ca portalul să respecte principiile de accesibilitate digitală și să poată fi utilizat inclusiv de persoanele care folosesc tehnologii asistive.

CNAS precizează că implementarea portalului va continua etapizat și că, în perioada următoare, va informa furnizorii și asigurații cu privire la noile funcționalități disponibile.

Pentru probleme întâmpinate în procesul de înrolare, activare sau autentificare în portalul eSănătateaMea, utilizatorii pot transmite sesizări la adresa esm@cnas.gov.ro.

Articolul „eSănătateaMea”, lansată de CNAS. Ce informații și documente medicale pot consulta pacienții online apare prima dată în Jurnal Social.

Comunitatea Declic cere menținerea burselor sociale și în perioada vacanțelor școlare. Petiția „Nu tăiați bursele sociale!” a strâns deja peste 35.000 de semnături.

O propunere privind modificarea metodologiei de acordare a burselor școlare, aflată în consultare publică până la 27 august, prevede ca bursa socială să nu mai fie acordată în perioada vacanței de vară. În prezent, potrivit Comunității Declic, acest drept este pierdut doar de elevii care nu promovează anul școlar sau care înregistrează absențe nejustificate.

În acest context, Comunitatea Declic a lansat petiția „Nu tăiați bursele sociale!”, adresată ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian. Inițiatorii solicită menținerea sprijinului financiar pe tot parcursul anului, inclusiv în vacanțele școlare, și retragerea prevederii din proiectul de act normativ.

„Domnule ministru, un stat responsabil își protejează copiii vulnerabili, nu își construiește economiile la buget pe seama celor mai săraci dintre cetățenii săi. Vă cerem să mențineți acordarea burselor sociale pe tot parcursul anului!”, solicită inițiatorii petiției.

Aceștia subliniază că bursa socială este „un instrument esențial de supraviețuire și o barieră directă împotriva abandonului școlar”. „Sărăcia nu respectă calendarul școlar, nevoile de bază rămân aceleași 365 de zile pe an”, se mai arată în petiție.

Potrivit Declic, pentru copiii proveniți din familii cu venituri mici, bursa socială reprezintă mai mult decât un sprijin financiar destinat perioadei în care merg la școală. Nevoile de bază ale copiilor nu dispar odată cu încheierea cursurilor: hrana, medicamentele, rechizitele, transportul și alte cheltuieli rămân necesare și în timpul vacanțelor.

,,Să afirmi că bursa socială este destinată numai simplei prezențe la ore înseamnă să ignori cruda realitate. Pentru elevi, bursa socială nu e un premiu de vacanță, ci bani de mâncare și medicamente. Perioada de dezbatere publică se încheie în 27 august, iar noi nu vom lăsa această decizie nedreaptă să treacă în tăcere”, a declarat Alexandru Haiduc, coordonatorul campaniei Declic „Nu tăiați bursele sociale!”.

Peste 800.000 de elevi, vizați

Potrivit Comunității Declic, măsura propusă ar afecta direct peste 800.000 de elevi care beneficiază de burse sociale, adică aproape trei din zece copii din România.

Organizația atrage atenția că printre beneficiari se află și copii cu dizabilități sau cu afecțiuni cronice, pentru care sprijinul financiar poate contribui la acoperirea unor cheltuieli necesare participării la educație și la viața de zi cu zi.

În prezent, bursa socială este de 300 de lei pe lună. Declic subliniază însă că această sumă a rămas neschimbată în ultimii doi ani, în timp ce inflația și creșterea prețurilor la alimente și utilități au afectat în mod semnificativ familiile cu venituri reduse.

„Educația nu se oprește odată cu ultimul clopoțel”

Potrivit Declic, întreruperea acordării bursei în timpul verii poate lăsa familiile vulnerabile fără un sprijin financiar important exact într-o perioadă în care cheltuielile pentru hrană, utilități și alte nevoi de bază continuă.

„Educația nu se oprește odată cu ultimul clopoțel”, transmit inițiatorii petiției, care consideră că pentru copiii aflați în situații de vulnerabilitate socială, bursa nu reprezintă un beneficiu în plus, ci poate contribui la continuitatea educației și la menținerea legăturii cu școala.

Declic atrage atenția și asupra situației României în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii. Potrivit organizației, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la rata părăsirii timpurii a școlii, iar sărăcia reprezintă una dintre principalele cauze ale abandonului școlar.

În acest context, organizația consideră că reducerea sprijinului acordat elevilor vulnerabili poate accentua inegalitățile și riscul de abandon.

Peste 35.000 de semnături

Până la 24 august, petiția „Nu tăiați bursele sociale!” a strâns 35.478 de semnături. Campania urmărește obținerea unui număr cât mai mare de susțineri înainte de încheierea perioadei de dezbatere publică, pe 27 august.

Comunitatea Declic solicită Guvernului să mențină acordarea burselor sociale fără întrerupere, inclusiv în timpul vacanțelor, pentru toți elevii aflați în situații de vulnerabilitate.

Pentru copiii din familii cu venituri reduse, dar și pentru elevii cu dizabilități sau afecțiuni cronice, continuitatea sprijinului financiar poate contribui la menținerea accesului la educație și la reducerea inegalităților.

Petiția „Nu tăiați bursele sociale!” poate fi semnată online de persoanele care doresc să susțină menținerea acestui sprijin pentru elevii vulnerabili. Semnează petiția „Nu tăiați bursele sociale!”

Articolul Burse sociale și în vacanțe pentru elevii vulnerabili. Declic lansează petiția „Nu tăiați bursele sociale!” apare prima dată în Jurnal Social.

Adoptarea în grabă a unor noi criterii de evaluare în vederea încadrării în grad de handicap a copiilor a fost oprită de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce organizațiile reprezentative au solicitat retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare pe baza unor date, simulări, evaluări de impact și consultări reale.

Proiectul de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 1.306/1.883/2016, care reglementează criteriile biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a generat îngrijorări în rândul organizațiilor de părinți și al celor care reprezintă persoanele cu dizabilități.

Într-un demers comun, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), Asociația Help Autism, R.O. TSA – Federația Rețeaua Organizațiilor în Tulburare de Spectru Autist și Federația Sindrom Down din România au susținut solicitarea inițiată de Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale din Câmpia Turzii și au cerut retragerea proiectului din procedura de transparență decizională, în forma în care fusese publicat.

Organizațiile au atras atenția că o reformă cu efecte directe asupra copiilor și familiilor acestora trebuie fundamentată printr-o analiză reală a impactului social, teritorial și bugetar, precum și a impactului asupra drepturilor copiilor. În opinia acestora, înainte de reluarea procesului de elaborare sunt necesare date concrete, simulări privind aplicarea noilor criterii, garanții de tranziție și mecanisme care să asigure aplicarea unitară în toate județele.

Un proiect cu modificări de amploare

Potrivit observațiilor transmise de organizații, nu este vorba despre simple ajustări ale criteriilor existente. Proiectul propune modificări de amploare, care vizează criteriile medicale și medico-psihologice, evaluarea copiilor cu tulburare de spectru autist, condițiile privind valabilitatea certificatelor până la împlinirea vârstei de 18 ani, precum și regimul paliației.

Amploarea acestor modificări a determinat organizațiile să solicite o fundamentare proporțională cu efectele pe care noile criterii le-ar putea produce asupra gradului de handicap, duratei de valabilitate a certificatelor, serviciilor și prestațiilor acordate copiilor.

În documentul transmis autorităților la 12 august 2026, organizațiile subliniază că susțin modernizarea sistemului și principiul evaluării biopsihosociale. Acestea precizează că ,,nu solicită blocarea reformei, ci o reformă verificabilă, etapizată și sigură”.

Problema semnalată nu este reforma în sine, ci riscul ca aceasta să fie construită pornind de la presupunerea că serviciile de terapie, recuperare, intervenție timpurie sau sprijin educațional sunt disponibile în mod egal pentru toți copiii, indiferent de localitatea în care trăiesc.

„O nevoie identificată prin evaluare trebuie să poată primi un răspuns efectiv din partea statului”, se arată în documentul transmis autorităților.

Lipsesc datele care ar putea arăta efectele concrete ale schimbării

Unul dintre principalele argumente formulate de organizații privește lipsa, în documentația publicată, a unor informații care să permită evaluarea efectelor concrete ale noilor criterii.

Printre datele solicitate se numără numărul și profilul copiilor care ar putea fi afectați, distribuția teritorială, comparații între încadrările realizate potrivit criteriilor actuale și cele propuse, impactul asupra drepturilor copiilor și accesului la servicii, costurile care ar putea fi transferate familiilor, efectele bugetare, măsurile tranzitorii și planul de implementare.

Organizațiile solicită, de asemenea, date statistice agregate și anonimizate relevante pentru evaluarea impactului noilor criterii, inclusiv informații privind gradele de handicap, grupele de vârstă, principalele categorii de afecțiuni și durata certificatelor, în măsura în care acestea sunt disponibile și pot fi furnizate cu respectarea legislației privind protecția datelor.

La fel de importantă este evaluarea accesului efectiv la servicii: capacitatea serviciilor publice de terapie și recuperare, intervenție timpurie și sprijin specializat, existența listelor de așteptare, distanța până la servicii și diferențele dintre județe.

„Progresul copilului nu înseamnă dispariția nevoii de sprijin”

Un punct important al memoriului îl reprezintă situația copiilor care înregistrează progrese în urma terapiilor și a intervențiilor susținute, de multe ori, din resursele financiare ale familiei.

Organizațiile avertizează că progresul obținut prin terapie nu poate fi interpretat automat drept dispariție a dizabilității sau a nevoii de sprijin. În multe situații, tocmai intervenția constantă, intensă și costisitoare face posibilă dezvoltarea unor anumite abilități.

Documentul subliniază că terapia, medierea adultului și adaptările reprezintă facilitatori externi. O performanță obținută într-un mediu controlat sau cu sprijin nu este echivalentă cu autonomia constantă și sigură în mediul obișnuit. În cazul copiilor cu tulburare de spectru autist, de exemplu, faptul că interacțiunea socială este posibilă în familie sau cu sprijinul unui adult trebuie analizat în raport cu nivelul real de autonomie și cu nevoia de sprijin, nu doar prin prisma rezultatului obținut într-un context asistat.

Ce garanții au fost solicitate

Pentru ca o eventuală reformă să nu genereze pierderi de drepturi sau diferențe de tratament între copii, organizațiile au propus mai multe garanții înainte de aplicarea noilor criterii.

Printre acestea se află:

• adoptarea și publicarea unei metodologii și a unui ghid național cu exemple concrete de aplicare;
• formarea unitară a evaluatorilor înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli;
• menținerea valabilității certificatelor existente până la expirarea acestora și interzicerea reevaluării din oficiu doar ca urmare a schimbării criteriilor;
• evitarea reducerii gradului de handicap, a suprimării asistentului personal sau a diminuării duratei certificatului exclusiv pe baza progresului obținut prin terapie;
• consemnarea în evaluare a accesului efectiv la servicii, a sursei de finanțare a terapiei, a intensității și continuității intervenției, precum și a barierelor teritoriale;
• instituirea unui mecanism național de monitorizare a practicilor neunitare;
• realizarea unei perioade-pilot și a unei evaluări publice înainte de generalizarea efectelor.

Organizațiile cer o dezbatere publică reală

În memoriu este solicitată și organizarea unei dezbateri publice cu participarea organizațiilor de părinți, a organizațiilor persoanelor cu dizabilități, a specialiștilor și a instituțiilor care urmează să aplice noile criterii.

Organizațiile consideră că o consultare nu poate fi doar o etapă formală, ci trebuie să permită analiza documentelor de fundamentare și formularea unor observații în cunoștință de cauză. Totodată, acestea solicită publicarea modului în care recomandările primite au fost analizate și, în cazul în care nu sunt preluate, motivarea deciziei.

Demersul organizațiilor a dus la retragerea proiectului din transparență

Demersul organizațiilor a primit un răspuns din partea cabinetului ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru. Potrivit răspunsului transmis acestora, ordinul, inițiat în luna aprilie, prezintă „carențe majore”, iar forma publicată nu reflectă poziția ministrului Muncii și nici pe cea a președintei ANPDPD, Ana Rădulescu.

În urma analizei, ministrul Dragoș Pîslaru i-a solicitat ministrului Sănătății, Attila Cseke, retragerea ordinului din procedura de transparență decizională.

Reprezentanții cabinetului au transmis, de asemenea, că etapa următoare a procesului de elaborare va fi una transparentă și participativă. Prin intermediul ANPDPD urmează să fie organizate noi consultări și dezbateri cu reprezentanții organizațiilor și ai tuturor părților interesate.

Obiectivul declarat este ca forma finală a actului normativ să răspundă în mod real nevoilor beneficiarilor și cerințelor din domeniu.

O reformă necesară, dar care trebuie construită împreună cu cei afectați

Organizațiile nu contestă necesitatea modernizării sistemului de evaluare. Dimpotrivă, susțin că o reformă a criteriilor biopsihosociale poate fi necesară, însă aceasta trebuie să fie fundamentată, predictibilă, etapizată și sigură pentru copii și familiile lor.

În acest context, una dintre ideile centrale ale memoriului este simplă: un copil nu poate fi evaluat raportându-se la un sistem ideal de servicii, dacă acel sistem nu există în realitate.

Lipsa unui serviciu public într-o anumită localitate nu înseamnă că nevoia copilului a dispărut. Iar faptul că familia a reușit să asigure, din resurse proprii, terapii și intervenții care au produs progrese nu ar trebui să devină, în sine, un motiv pentru diminuarea sprijinului de care copilul are în continuare nevoie.

Retragerea proiectului din transparență oferă, astfel, posibilitatea ca procesul să fie reluat într-o manieră care să includă date verificabile, simulări, evaluări de impact, reguli clare de tranziție și consultarea reală a părinților, organizațiilor și a specialiștilor.

Pentru familiile copiilor cu dizabilități, miza nu este doar schimbarea unor criterii administrative. Este vorba despre accesul la servicii, terapii, prestații și măsuri de sprijin care pot influența direct dezvoltarea și calitatea vieții copilului.

O reformă care privește drepturile copiilor trebuie construită împreună cu cei care vor trăi efectele ei. Pentru că, atunci când vorbim despre dizabilitate, „nimic despre noi fără noi” trebuie să fie mai mult decât un principiu – trebuie să fie modul în care se iau deciziile.

Articolul Criteriile de încadrare în grad de handicap pentru copii: Organizațiile reprezentative cer retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare apare prima dată în Jurnal Social.

Absolvenții promoției 2026 care își caută un loc de muncă pot beneficia de servicii gratuite de informare și consiliere profesională, medierea muncii, formare profesională și alte măsuri de stimulare a ocupării. În anumite condiții, aceștia pot primi și sprijin financiar: 1.980 de lei prin prima de inserție sau 330 de lei pe lună, timp de șase luni, prin indemnizația de șomaj.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) le recomandă absolvenților promoției 2026 să se înregistreze la agenția pentru ocuparea forței de muncă din raza domiciliului, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Înregistrarea este importantă pentru accesarea serviciilor și măsurilor prevăzute de legislația privind șomajul și stimularea ocupării.

Cine este considerat absolvent?

Potrivit ANOFM, în această categorie intră persoanele care au obținut o diplomă sau un certificat de studii în cadrul învățământului gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat potrivit legii.

Termenul de 60 de zile este esențial

Pentru a beneficia de anumite drepturi, absolvenții trebuie să se înregistreze la agenția pentru ocuparea forței de muncă în cel mult 60 de zile calendaristice de la absolvire.

Important: termenul nu este același pentru toți absolvenții, deoarece se calculează în funcție de data oficială a absolvirii.

În cazul absolvenților de liceu, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de Bacalaureat, termenul de 60 de zile se calculează din ziua următoare datei absolvirii. Pentru elevii care nu și-au încheiat situația școlară la toate materiile, cele 60 de zile se calculează de la data promovării examenului de corigență, înscrisă în adeverința eliberată de unitatea de învățământ. Pentru absolvenții învățământului profesional, în 2026, termenul a început la 26 iunie.

Prin urmare, absolvenții care se află încă în interiorul termenului legal ar trebui să se adreseze cât mai repede AJOFM pentru a nu pierde posibilitatea de a beneficia de măsurile prevăzute de lege.

Prima de inserție: 1.980 de lei

Absolvenții instituțiilor de învățământ și ai școlilor speciale, cu vârsta de minimum 16 ani, care se înregistrează la agenția pentru ocuparea forței de muncă în termen de 60 de zile de la absolvire și se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni pot beneficia de prima de inserție. Valoarea acesteia este egală cu de trei ori Indicatorul Social de Referință (ISR) în vigoare la data încadrării. În 2026, suma este de 1.980 de lei.

Prima se acordă în două tranșe:

• 990 de lei la angajare;
• 990 de lei după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare.

Există însă și situații în care prima de inserție nu se acordă, de exemplu dacă absolventul avea deja un raport de muncă la data absolvirii sau dacă, în perioada dintre absolvire și solicitarea dreptului, a fost admis la o altă formă de învățământ.

Indemnizația de șomaj: 330 de lei pe lună, timp de șase luni

Absolvenții care nu reușesc să se angajeze în perioada de 60 de zile pot solicita indemnizația de șomaj, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Pentru promoția 2026, indemnizația este de 330 de lei pe lună, timp de șase luni, reprezentând 50% din valoarea ISR în vigoare. Plata începe după expirarea perioadei de 60 de zile de la absolvire.

Pentru a avea acces la acest drept, absolventul trebuie să se fi înregistrat în termenul legal de 60 de zile ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă. Cererea pentru indemnizație trebuie depusă în termenul prevăzut de lege. Dacă este depusă după expirarea primelor 30 de zile de la momentul la care se naște dreptul, dar în maximum 12 luni, plata începe de la data înregistrării cererii.

De asemenea, nu beneficiază de indemnizație absolvenții care, la momentul solicitării, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor ori refuză participarea la serviciile de stimulare a ocupării și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Un alt caz de excludere îl reprezintă absolvenții care au fost admiși la o formă de învățământ.

Prima de inserție și indemnizația de șomaj nu sunt același lucru

Cele două forme de sprijin au scopuri diferite. Prima de inserție este destinată absolvenților care se angajează în condițiile prevăzute de lege. Indemnizația de șomaj pentru absolvenți se adresează celor care nu au reușit să se angajeze și îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia. De aceea, este important ca absolvenții să se informeze din timp și să respecte termenele și obligațiile stabilite de legislație.

Ce servicii pot primi absolvenții prin AJOFM?

Înregistrarea la AJOFM nu înseamnă doar acces la eventualele beneficii financiare. Absolvenții înregistrați pot beneficia gratuit de:

• informare și consiliere profesională;
• medierea muncii;
• cursuri de formare profesională;
• măsuri de stimulare a ocupării;
• sprijin pentru integrarea pe piața muncii.

ANOFM subliniază că aceste servicii au rolul de a-i ajuta pe tineri să se integreze pe piața muncii și să își înceapă parcursul profesional cu sprijinul specialiștilor din serviciile publice de ocupare.

Ce documente sunt necesare?

Pentru înregistrarea ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă,  printre documentele solicitate se numără:

• actul de identitate;
• diploma de absolvire sau adeverința din care să rezulte data absolvirii;
• CV-ul;
• declarația pe proprie răspundere privind starea de sănătate, pe formular tipizat;
• acordul de utilizare a datelor cu caracter personal, pe formular tipizat.

Absolvenții sunt sfătuiți să verifice și informațiile publicate de AJOFM din județul de domiciliu, pentru a avea lista actualizată a documentelor și a procedurilor aplicabile.

Sprijin și pentru absolvenții cu dizabilități

Legislația include în mod expres și absolvenții școlilor speciale în categoria persoanelor care pot beneficia de prima de inserție, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Pentru tinerii cu dizabilități, serviciile de consiliere, mediere și formare profesională pot fi importante în identificarea unor locuri de muncă adaptate pregătirii și competențelor lor.

În plus, angajatorii care încadrează în muncă absolvenți din rândul persoanelor cu handicap beneficiază, la rândul lor, de măsuri de stimulare prevăzute de legislația privind ocuparea forței de muncă.

Ce trebuie să facă un absolvent care încă își caută un loc de muncă?

Primul pas este verificarea datei oficiale a absolvirii și a termenului de 60 de zile.

Dacă termenul nu a expirat, absolventul trebuie să se înregistreze cât mai repede la AJOFM din raza domiciliului și să se informeze cu privire la locurile de muncă disponibile, cursurile de formare și măsurile financiare pentru care poate fi eligibil.

Dacă termenul de 60 de zile a expirat deja, situația trebuie verificată direct cu AJOFM, deoarece posibilitatea de a beneficia de anumite drepturi depinde de respectarea termenelor prevăzute de lege.

Pentru absolvenții care încă își caută primul loc de muncă, înregistrarea la AJOFM poate reprezenta mai mult decât o formalitate. Poate fi punctul de plecare către un loc de muncă, o calificare nouă sau un sprijin financiar în perioada de tranziție de la școală la viața profesională.

Informații suplimentare pot fi obținute de la agenția pentru ocuparea forței de muncă din județul de domiciliu sau de pe site-ul ANOFM.

Articolul Ai absolvit în 2026 și încă nu ai un loc de muncă? Ce sprijin poți primi prin AJOFM apare prima dată în Jurnal Social.

Persoanele din grupuri vulnerabile care se confruntă cu suspiciunea unei boli genetice sau rare se pot înscrie, începând din această perioadă, într-un program național care facilitează accesul echitabil la testare genetică și genomică. Inițiativa este finanțată din fonduri europene și urmărește să reducă inegalitățile în accesul la diagnostic și la servicii medicale moderne.

Luni, 3 august 2026, prof. univ. dr. Maria Puiu, coordonator al Centrului de Medicină Genomică din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG) și coordonator al proiectului, a anunțat lansarea etapei de recrutare prin intermediul platformei de preselecție.

„Facem un nou pas pentru a facilita accesul echitabil la diagnosticul genetic al persoanelor vulnerabile. Începând de astăzi, este disponibilă platforma de preselecție, prin intermediul căreia persoanele interesate pot verifica dacă îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru testarea genetică în cadrul proiectului”, a transmis prof. univ. dr. Maria Puiu.

Programul se adresează persoanelor din grupuri vulnerabile care au o boală rară, o boală genetică sau o afecțiune cu posibilă componentă genetică, inclusiv anumite forme de cancer. De asemenea, sunt eligibile persoanele care au în familie antecedente de boli rare, malformații congenitale, întârzieri de dezvoltare, dizabilitate intelectuală sau pierderi repetate de sarcină.

Coordonatorii proiectului îi încurajează și pe medicii care îngrijesc astfel de pacienți să îi informeze și să îi sprijine în procesul de înscriere.

Procesul de preselecție are rolul de a verifica eligibilitatea fiecărui caz, astfel încât serviciile de testare genetică să ajungă la persoanele care au cea mai mare nevoie de ele.

„Pentru mulți pacienți, drumul până la un răspuns clar înseamnă o adevărată odisee diagnostică, marcată de incertitudine și timp pierdut. Un diagnostic corect și obținut la timp poate schimba profund parcursul unui pacient și al familiei sale. Vă încurajăm să completați acest formular și să faceți acest prim pas”, a mai declarat prof. univ. dr. Maria Puiu.

Programul este finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027 și este implementat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și mai multe spitale universitare: Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Spitalul Județean de Urgență Pitești, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” Galați și Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon” Iași.

Obiectivul proiectului este creșterea accesului populațiilor vulnerabile la servicii moderne de testare genetică, screening și consiliere, pentru depistarea precoce a bolilor genetice și rare, reducerea inegalităților teritoriale și sociale și integrarea medicinei genomice în sistemul de sănătate din România.

Până în august 2028, proiectul își propune să consilieze sau să informeze cel puțin 24.265 de persoane din grupuri vulnerabile și din regiuni defavorizate. Totodată, vor fi formați cel puțin 121 de specialiști, va fi dezvoltată o infrastructură modernă pentru testarea genetică, iar datele colectate vor contribui la dezvoltarea registrului național al bolilor rare.

Valoarea totală a proiectului este de 42 de milioane de lei, dintre care 41,2 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă.

Persoanele interesate își pot verifica eligibilitatea și se pot înscrie prin platforma de preselecție disponibilă la: https://genomica.gov.ro/preinscriere/.

Articolul Persoanele cu suspiciune de boli genetice sau rare se pot înscrie într-un program național de testare genetică gratuită apare prima dată în Jurnal Social.