Mișcarea pentru drepturile persoanelor cu dizabilități este îngrijorată de lipsa acțiunilor din Strategia UE privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Peste 100 de organizații europene din domeniul dizabilității, printre care se numără și Consiliul Național al Dizabilității din România, îi solicită comisarului european pentru egalitate, Hadja Lahbib, actualizarea Strategiei UE privind drepturile persoanelor cu dizabilități, într-o scrisoare deschisă transmisă marți, 3 decembrie, cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități.

Strategia a fost lansată în 2021 și se întinde până în 2030, ghidând Comisia Europeană în realizarea unor progrese semnificative, cum ar fi legea privind Cardul European pentru Dizabilitate. Cu toate acestea, acțiunile concrete au fost planificate doar până la sfârșitul acestui an. În prezent, toate acțiunile prevăzute fie au fost finalizate, fie sunt aproape de finalizare, iar până acum nu s-a luat niciun angajament pentru actualizarea strategiei pe parcursul restului perioadei sale de implementare. Organizațiile sunt extrem de îngrijorate că această situație ar putea duce la o stagnare totală a angajamentului UE față de drepturile persoanelor cu dizabilități pentru următorii cinci ani.

Forumul European al Dizabilității (EDF) a semnalat deja această problemă atunci când a observat că orientările politice ale Comisiei nu includ referiri la drepturile persoanelor cu dizabilități. Îngrijorarea a crescut din cauza retrogradării portofoliului pentru egalitate în cadrul Colegiului Comisarilor, a mențiunii vagi a strategiei de către comisarul Lahbib în timpul audierii sale de confirmare, precum și a refuzului său de a se angaja să actualizeze strategia atunci când a fost întrebată.

Necesitatea unei strategii actualizate este, prin urmare, evidentă, iar Forumul European al Dizabilității a publicat deja o propunere de acțiuni pentru următorii cinci ani. Printre aceste propuneri se numără adoptarea unei noi legislații privind tehnologia asistivă, implementarea unor măsuri pentru creșterea angajării printr-o Garanție pentru Angajare și Competențe pentru Persoanele cu Dizabilități, precum și asigurarea accesului la locuințe accesibile și la prețuri rezonabile printr-un fond european dedicat accesibilității, în cadrul noului plan european pentru locuințe accesibile.

Organizațiile solicită acum un angajament ferm din partea Comisiei Europene pentru actualizarea strategiei, cât mai curând posibil. Acest angajament trebuie luat înaintea unei revizuiri programate în luna martie de către experții ONU, care vor evalua eforturile UE de implementare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Redăm scrisoarea deschisă integral:

Către: Comisarul Hadja Lahbib, Comisar European pentru Egalitate; Pregătire și Gestionarea Crizelor;

Stimată Doamnă Comisar,

În numele mișcării europene pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, dorim să vă felicităm pentru numirea în această funcție și să ne exprimăm sprijinul și disponibilitatea de a colabora pentru promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în Uniunea Europeană.

După cum bine știți, peste 100 de milioane de persoane cu dizabilități trăiesc în UE, iar provocările majore în garantarea drepturilor și incluziunii lor sociale rămân nerezolvate:

• 28,8% dintre persoanele cu dizabilități sunt încă expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, comparativ cu 18% dintre persoanele fără dizabilități.
• Doar 50,6% dintre bărbați și 45,9% dintre femeile cu dizabilități sunt angajați, deseori în locuri de muncă part-time sau prost plătite.
• 1,4 milioane de persoane cu dizabilități din UE nu au dreptul de a trăi independent, fiind constrânse să trăiască în instituții segregate.
• Doar 29,4% dintre persoanele cu dizabilități obțin o diplomă de învățământ superior, față de 43,8% dintre persoanele fără dizabilități.

În plus, numeroase bariere fizice și digitale continuă să împiedice participarea deplină a persoanelor cu dizabilități, în condiții de egalitate cu ceilalți, iar discriminarea rămâne o realitate pentru mulți dintre noi.

Mandatul precedent, sub conducerea primului Comisar pentru Egalitate, a adus progrese semnificative în promovarea drepturilor noastre, în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de UE și de toate statele membre. Aceste progrese au fost susținute prin adoptarea Strategiei UE privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030, care a inclus inițiative importante și acțiuni concrete, dezvoltate în urma consultării reprezentative a organizațiilor persoanelor cu dizabilități. Strategia a condus la realizări notabile, precum adoptarea Cardului European pentru Dizabilitate și a Cardului European de Parcare.

Având în vedere că Strategia nu include inițiative emblematice pentru perioada de după acest an, prioritatea noastră cea mai mare este ca, în timpul mandatului dumneavoastră, să adoptați rapid un nou set de acțiuni pentru Strategia 2021-2030.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, vă solicităm ferm să vă angajați în avansarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, confirmând actualizarea Strategiei UE pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități 2021-2030, prin includerea unor noi inițiative și acțiuni emblematice.

Aceste acțiuni ar trebui să reflecte prioritățile mișcării europene pentru dizabilitate, incluzând: crearea unei Agenții Europene pentru Accesibilitate, stabilirea unei Garanții pentru Angajare și Competențe pentru Persoanele cu Dizabilități, promovarea legislației privind accesibilitatea și disponibilitatea tehnologiilor asistive, asigurarea incluziunii depline a femeilor și fetelor cu dizabilități, precum și a persoanelor cu dizabilități care se confruntă cu alte identități intersecționale.

De asemenea, acțiunile ar trebui să integreze perspectiva persoanelor cu dizabilități în toate strategiile și planurile de acțiune pentru egalitate aflate sub responsabilitatea dumneavoastră, cum ar fi Foaia de Parcurs pentru Egalitatea de Gen, viitoarea Strategie pentru Egalitatea de Gen, Strategia pentru Egalitatea LGBTI și Strategia Anti-Rasism. Strategia trebuie, totodată, să asigure că toate reglementările și orientările privind Cadrul Financiar Multianual al UE respectă Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

În plus, vă solicităm să vă asigurați că planurile și acțiunile legate de gestionarea și pregătirea pentru crize sunt incluzive pentru persoanele cu dizabilități.

Pentru a continua progresele realizate în mandatul precedent, este necesar ca resursele financiare și expertiza să fie direcționate către următoarele măsuri:

• Numirea de experți în politici pentru dizabilitate în cabinetul dumneavoastră și în cel al Vicepreședintelui pentru Oameni, Competențe și Pregătire.
• Consolidarea rolului, responsabilităților, expertizei și resurselor Taskforce-ului pentru Egalitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene, precum și ale coordonatorilor pentru egalitate din serviciile Comisiei.
• Alocarea resurselor necesare pentru a garanta că drepturile persoanelor cu dizabilități sunt integrate în toate politicile și legislațiile Comisiei.
• Garanția unei expertize solide în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități la punctul focal al Comisiei pentru implementarea Convenției ONU.
• Finanțarea adecvată a organizațiilor persoanelor cu dizabilități, la nivel european și național, și implicarea lor în toate acțiunile relevante.

Ne reafirmăm angajamentul de a sprijini munca dumneavoastră în direcția unei Uniuni a Egalității. În spiritul cooperării și al devizei noastre „Nimic despre noi, fără noi”, dorim să solicităm o întâlnire cu dumneavoastră pentru a trasa în mod eficient calea de urmat în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Vă dorim mult succes în exercitarea mandatului și așteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră. Vă mulțumim pentru timpul și atenția acordate.

Semnatari

• Organizații europene și internaționale

European Disability Forum

Action Européen des Handicapées

Alzheimer Europe

ARFIE (Association for Research and Training on Integration in Europe)Autism Europe

Association International Aphasie

Association for Supported Employment Europe

Autism Europe

Brain Injured People and Families – European Confederation

CEFEC – Social Firms Europe

Cerebral Palsy in the European Union Association

COFACE Families Europe

Design for All Europe – EIDD

Disabled Peoples’ International Europe

DYSNET-Dysmelia Network

European Alliance of Neuromuscular Disorders Associations

European Association of Service providers for Persons with Disabilities

European Blind Union

Euro-ataxia

EURO-CIU

European Council of Autistic People

European Deaf Students’ Union

European Deafblind Network

European Deafblind Union

European Down Syndrome Association

European Dyslexia Association

European Federation of Hard of Hearing People

European Guide Dog Federation

European ME Alliance

European Multiple Sclerosis Association

European Network on Independent Living

European Network of (ex) Users and Survivors of Psychiatry

European Ostomy Association

European Platform for Rehabilitation

EURORDIS – Rare Diseases Europe

European Spinal Cord Injury Federation

European Union of the Deaf

European Union of the Deaf Youth

FEDEPA – European Federation of Parents of Hearing Impaired Children

Inclusion Europe

International Federation of Persons with Physical Disabilities – FIMITIC

International Federation for Spina Bifida and Hydrocephalus

Light for the World

Mental Health Europe

Sightsavers

• Organizații naționale

Belgia

Belgian Disability Forum

Gelijke Rechten voor Iedere Persoon met een handicap – GRIP

Austria

Austrian Disabilty Council  – Österreichische Behindertenrat

Hilfsgemeinschaft der Blinden und Sehschwachen Österreichs

ILCO Dachverband Österreich

Bulgaria

National Council of People with Disabilities in Bulgaria

Union of the Disabled People in Bulgaria

Alzheimer Bulgaria Association

Croația

Croatian Union of Associations of Persons with Disabilities – SOIH

Cipru

Cyprus Confederation of Organisations of the Disabled  – KYSOA

Danemarca

Disabled Peoples Organisation Denmark – Danske Handicaporganisationer

Dansk Blindesamfund

Danish Ostomy Association

Estonia

Estonian Chamber of Disabled People – EPIKODA

Finlanda

Finnish Disability Forum

Threshold Association

Åland Islands Disability Rights Federation (autonomous region)

Finnilco

Franța

Conseil Français des Personnes Handicapées pour les affaires Européennes et internationales (France)

France Alzheimer et maladies apparentées

Fondation paralysie cérébrale

Association Française de l’Ataxie de Friedreich

Germania

Deutscher Behindertenrat

Grecia

National Confederation of Disabled People in Greece– ESAMEA

Hellenic Friedreich’s Ataxia Association

Ungaria

FEZT – National Council of Associations of Persons

with Disabilities

Irlanda

Disability Federation of Ireland

Irish Wheelchair Association

Italia

Italian Disability Forum

CBM Italia

Letonia

Latvian Umbrella Body for Disability Organisations – SUSTENTO

Lituania

Lithuanian Disability Forum

Dementia Lithuania

Luxemburg

Info-Handicap (Luxembourg)

Malta

Malta Federation of Organisations Persons with Disability (MFOPD)

Commission for the Rights of Persons with Disability – Malta

Malta Dementia Society

Polonia

Polish Disability Forum – PFON

Fundacja ,,APROBATA’

Polish Alzheimer’s  Association

Portugalia

Portuguese National Confederation of Organisations of Disabled People – CNOD

Portuguese Association of Hereditary Ataxias

România

Romanian National Disability Council – Consiliul Național al Dizabilității din România

Bucovina Institute Association

Slovenia

Slovenian National Disability Council

Slovacia

Slovak Disability Forum (SFOZP)

Spania

Spanish Committee of Representatives of Persons with Disabilities – CERMI

Fundación Alzheimer España

Suedia

The Swedish Disability Rights Federation – Funktionsrätt Sveriges

Dementia Association in Sweden

Newcomers with Disabilities in Sweden

Țările de jos (Olanda)

Ieder(in) – Dutch umbrella organisations of persons with disabilities and chronic diseases

Armenia

Alzheimer’s Care Armenia

Kosovo

Kosovo Disability Forum

Moldova

Association Alliance of Organizations for Persons with Disabilities

Obștească Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități  – CDPD

Macedonia de Nord

Alzheimer’s Disease and Neuroscience-Skopje, North Macedonia

Norvegia

Disabled Youth Norway

Serbia

Serbian Society for Alzheimer’s Disease

Ucraina

National Assembly of People with Disabilities of Ukraine

Regatul Unit

Ileostomy and Internal Pouch Association

Ostomy Life

AT Society

Articolul Peste 100 de organizații europene cer comisarului Hadja Lahbib actualizarea Strategiei UE pentru drepturile persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația pentru Relații Comunitare a trimis o scrisoare deschisă Prim-ministrului României, Marcel Ciolacu, prin care solicită să fie eliminată din textul proiectului de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale orice prevedere menită a schimba actualele facilități fiscale de care beneficiază domeniul ONG.

Consiliul Național al Dizabilității din România s-a alăturat acestui demers, semnând scrisoarea deschisă.

În mai puțin de 24 de ore, peste 1000 de organizații nonguvernamentale au semnat scrisoarea, prin care îi cer premierului să renunțe la modificările din Codul Fiscal. Scrisoarea, împreună cu cele peste 1000 de semnături, a fost depusă la Prim-ministrul Marcel Ciolacu, Ministrul de Finanțe Marcel Boloș, Viceprim-ministrul Marian Neacșu, precum și la Senat și Camera Deputaților.

Redăm scrisoarea deschisă integral:

Stimate domnule Prim-ministru Marcel Ciolacu,

Creditul fiscal instituit în anul 2004 și îmbunătățit succesiv în ultimii ani de oameni politici responsabili a permis dezvoltarea sustenabilă a domeniului nonguvernamental în România. Ultima modificare reprezentată de introducerea Declarației 177, salutată de întreg mediul ONG, a fost făcută chiar în anul 2022. Creditul fiscal permite companiilor să direcționeze către organizații nonguvernamentale sume din impozitul pe profit/venit datorate statului. Sponsorizările susțin financiar intervențiile vitale ale  organizațiilor, în domenii precum asistență socială, educație, protecția mediului, sănătate, cultură etc. 

În acest moment, sponsorizarea nu este un simplu instrument de finanțare a sectorului nonprofit, ci asigură spațiul de intersecție în care statul, sectorul de afaceri și organizațiile neguvernamentale lucrează împreună pentru binele comunității. Acest echilibru trebuie păstrat și încurajat pentru că și-a dovedit eficiența excepțională în ultimii ani, cu precădere în perioada de pandemie Covid și a războiului din Ucraina.

În forma actuală a Codului Fiscal, Statul direcționează către entitățile eligibile, care includ și organizațiile neguvernamentale, o medie anuală de 0,15% din PIB. În 2020, acest procent reprezenta 1,8 miliarde de lei.

Un proiect de Ordonanță apărut recent în presă conține două prevederi care anulează mecanismele actuale de sponsorizare și lasă fără finanțare domeniul nonguvernamental, cu peste 100.000 de angajați și milioane de beneficiari. 

Propunerile Guvernului pun în pericol un sistem care și-a dovedit eficiența timp de două decenii. Față de această măsură ne exprimăm consternarea și vă solicităm să o abandonați cât mai repede. Cerem Guvernului să elimine din textul viitoarei Ordonanțe orice prevedere menită a schimba prevederile actuale ale Codului Fiscal în ceea ce privește tema acordării de sponsorizări. 

Efectele acestor măsuri, în cazul în care s-ar adopta așa cum preconizează proiectul de OUG,  vor duce la:

• eliminarea posibilității antreprenorilor locali de a contribui la ameliorarea situației comunităților în care funcționează;
• descurajarea sectorului de afaceri de a mai participa în acțiuni de construcție comunitară;
• restrângerea substanțială a programelor de intervenție ale organizațiilor din domeniile socio-medical și educație care, în acest moment, sunt complementare sau chiar suplinesc serviciul public (de exemplu, excluderea bolnavilor de cancer și boli incurabile de la servicii de îngrijire paliativă, întreruperea proiectelor de modernizare și construire din sistemul de sănătate, reducerea programelor care adresează abandonul școlar, prevenirea segregării în școală, diminuarea acoperirii serviciilor de sprijin și asistență pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilități etc). 

În prezent, organizațiile nonguvernamentale reprezintă aproximativ 45% dintre furnizorii acreditați de servicii sociale. Vorbim de beneficiari (copii, adulți, vârstnici) pentru care intervenția sectorului este singura formă de sprijin pe care o primesc, iar statul nu are capacitatea și resursa umană să suplinească eforturile sectorului ONG. 

Prevederile privind sponsorizarea din Codul Fiscal, cu abordare de tip credit fiscal, au făcut funcțională și eficientă Legea 32/1994 – Legea Sponsorizării – care în primul ei deceniu nu și-a putut produce efectele dorite, tocmai pentru că facilitățile fiscale nu erau adecvate și de substanță, ci insignifiante. Prevederile treptat îmbunătățite în Codul Fiscal, culminând cu  prevederea direcționării din impozitul pe profit al companiilor (reglementată anul trecut), sunt instrumente extraordinare și model de bune practici pentru alte state, generate de oameni de stat vizionari, care au înțeles că organizațiile pot juca rolul de parteneri în susținerea și protejarea celor mai vulnerabile persoane din societate. 

Vedem organizații care nu doar că folosesc cu responsabilitate și eficiență finanțările din sponsorizări, ci le și sporesc, astfel încât să ajute mult mai mulți oameni și să își crească impactul.

Redăm doar câteva exemple de organizații care suplinesc lipsa statului în domenii cheie din România:

HOSPICE Casa Speranței este cea mai mare fundație medicală din România și singura entitate care oferă servicii paliative complete, în condițiile în care majoritatea serviciilor sunt oferite doar de fundații, iar acoperirea totală a nevoii naționale este de 18,71%. HOSPICE Casa Speranței a acordat, în mod gratuit, servicii de paliație pentru 45.000 pacienți și peste 100.000 membri ai familiilor lor, și a instruit peste 32.000 profesioniști din România, Europa de Est și fostele state sovietice.

Dăruiește Viață îmbunătățește infrastructura medicală din România, a refăcut secții și departamente de oncologie, precum și secții de terapie intensivă și secții de COVID-19. De asemenea, muncește pentru creșterea capacității sistemului public de sănătate în domeniul hemato-oncologiei, dar și în reacția statului la situații de criză. Organizația construiește primul spital public din sponsorizări și donații, primul spital public construit în ultimii 30 de ani în România.

Salvați Copiii a ajuns la peste 3,3 milioane de copii din toată țara, prin programe de educație, sănătate sau de protecție împotriva bullying-ului, violenței sau în sprijinul copiilor rămași singuri acasă în urma migrației economice a părinților. Organizația participă la elaborarea de politici publice și propuneri legislative pentru protecția drepturilor copilului, unde menționăm introducerea interdicției pedepsei corporale asupra copiilor în legea 272.

Fundația World Vision România a reușit, exclusiv prin sponsorizări, să construiască un program național de educație timpurie și educație parentală, care deservește până la 450.000 beneficiari la nivel național în 3 ani de implementare și un program pe termen lung de servicii integrate pentru 3.000.000 de copii și adolescenți.

2.440.000 beneficiari ai asistenței umanitare furnizată de Crucea Roșie Română vor fi afectați de diminuarea oportunităților de finanțare destinate activităților curente (Banca de Alimente, Centrele EGAL, Caravana de Sănătate, Servicii de Ambulanță și de Prim Ajutor)

Fundația Hope and Homes for Children este unul dintre cei mai mari susținători ai procesului de dezinstituționalizare în România, proces asumat ca fiind o prioritate națională. Din 1998 și până în prezent, Hope and Homes a contribuit în mod direct sau indirect la închiderea a 66 de centre de plasament și a dezvoltat 123 de case familiale, cu peste 7.000 de copii scoși din orfelinate și aproximativ 1.850 reintegrați în familia naturală sau extinsă. În 25 de ani, Fundația a prevenit instituționalizarea a peste 40.000 de copii.

Plantăm Fapte bune, inițiativa de împădurire la nivel național, bazată pe voluntariat și sponsorizări, sub înaltul patronaj al Majestății sale Margareta: Numai în anul 2021 prin acest program s-au plantat 558.000 de puieți de pomi, pe o suprafață de 124 de hectare din 15 județe.

Asociația Smart Society care a contribuit prin aplicația Donorium la salvarea vieților a peste 150.000 de pacienți în situație critică, prin promovarea și educarea populației despre donarea de sânge, prin facilitarea accesului donatorilor la centrele de transfuzie, prin susținerea organizării fluxului de recoltare de sânge în centrele de transfuzie și prin restabilirea încrederii donatorilor în procesul donării de sânge.

Act for Tomorrow a dezvoltat, în 2022, 12 proiecte de mediu și sustenabilitate, care au avut peste 12.000 de beneficiari direcți. Asociația colaborează direct cu alte ONG-uri, companii și instituții publice, pentru a dezvolta programe și proiecte de educație pentru mediu, colectarea și reciclarea deșeurilor, protecția apei, împădurire și dezvoltarea comunității. Anul trecut au mobilizat 5.150 de voluntari, au colectat 91.597 de tone de deșeuri și au plantat 168.100 puieți, pe o suprafață totală de 35,2 hectare. Prin programul de microgranturi Start ONG, începând cu 2019 și până în prezent, au susținut implementarea unui număr total de peste 500 de proiecte organizate de ONG-uri și fundații la început de drum din România.

Fundația Părinți din România , doar prin serviciul gratuit de telemedicină pediatrică – PEDITEL 0219010 –, a oferit asistență medicală pediatrică, nonstop, gratuit, pentru 650.000 de copii din România și diaspora. Exclusiv din donații și sponsorizări. Prin celelalte proiecte derulate în cei peste 13 ani de activitate: ,,Zâmbet de copil – Copilaria NU e la Spital!”, programul de burse pentru copii sau Stage Festival – International Youth Theatre Festival, numărul copiilor care au beenficiat gratuit de programele noastre însumează alți peste 500.000 de copii. Practic, 1 din 4 copii din România a beneficiat de suportul Fundației Părinți din România.

 Pe lângă cele câteva menționate, sunt alte mii de organizații care muncesc pentru binele oamenilor și al comunităților locale în care trăim. 

Aceste măsuri vor avea efecte grave asupra beneficiarilor tuturor organizațiilor neguvernamentale din România. Pacienți care nu vor mai avea acces la aceleași servicii decente de sănătate, copii pentru care șansa la educație va deveni un vis îndepărtat, păduri care vor fi din ce în ce mai amenințate și lipsite de protecție, bătrâni care nu vor mai avea parte de o bătrânețe demnă. 

Privim către un scenariu dureros și brutal, care va afecta și dezvoltarea sectorului nonguvernamental, într-o perioadă atât de vulnerabilă pentru întreaga societate. 

Nu este niciun motiv pentru care Codul Fiscal ar trebui modificat în privința dispozițiilor privind sponsorizarea, deoarece ele aduc multe beneficii prețioase în forma în care sunt acum. Legea actuală produce efecte la care Statul, de unul singur, n-ar putea ajunge la fel de repede, la fel de eficient, la fel de bine.

Având în vedere toate cele expuse mai sus, vă solicităm, Domnule Prim-Ministru, renunțarea de urgență la prevederile introduse în proiectul de Ordonanță cu privire la modificarea tratamentului fiscal al sponsorizarilor. 

Semnatari

……………………………………………………………………………………………………….

Scrisoarea este în continuare deschisă și poate fi semnată la următorul link: https://bit.ly/3Qrjf6r.

Fiecare semnătură contează!

Articolul Scrisoare deschisă adresată premierului României, prin care se solicită renunțarea de urgență la prevederile introduse în proiectul de Ordonanță cu privire la modificarea tratamentului fiscal al sponsorizărilor apare prima dată în Jurnal Social.

În ultimele săptămâni, Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF) a cerut public ca persoanele cu dizabilități să aibă prioritate la strategiile de vaccinare împotriva COVID-19. În plus, EDF a adresat o scrisoare deschisă liderilor UE cu privire la această problemă crucială.

În răspunsul venit din partea UE, Helena Dalli, comisarul pentru egalitate și Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, au detaliat reacția Uniunii Europene la pandemia de COVID-19 și atenția acordată persoanelor cu dizabilități. Scrisoarea subliniază importanța asigurării accesului la vaccinarea anti-COVID19 pentru persoanele cu dizabilități.

În timp ce EDF a susținut că persoanele cu dizabilități nu au fost incluse în documentul strategiei de vaccinare de către UE, comisarii au afirmat că în documentul recent Pregătirea pentru strategiile de vaccinare împotriva COVID-19 și pentru desfășurarea vaccinurilor, accesul prioritar la vaccinuri ar trebui să fie acordat anumitor grupuri, printre care se numără persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, persoanele vulnerabile din cauza bolilor cronice, comorbidităților și a altor afecțiuni subiacente, grupurile socio-economice vulnerabile și alte grupuri cu risc mai ridicat. Cu toate acestea, răspunsul evidențiază faptul că vaccinarea este o problemă națională.

Mai jos redăm scrisoarea deschisă:

Stimate domnule Vardakastanis,

În numele președintelui Von der Leyen, vă mulțumim pentru scrisoarea dvs. deschisă care ne-a împărtășit preocupările dvs. cu privire la persoanele cu dizabilități în contextul strategiilor de testare și vaccinare împotriva COVID-19.

Pandemia de COVID-19 este o provocare fără precedent, cu un impact profund asupra sănătății publice și a grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilități. Comisia continuă să colaboreze îndeaproape cu statele membre, sprijinită de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Cu toate acestea, probelemele referitoare la sănătatea publică, cum ar fi organizarea și furnizarea de asistență medicală, vaccinare și strategiile de testare, sunt de competența statelor membre, iar guvernele naționale decid asupra măsurilor și strategiilor specifice bazate pe situația epidemiologică și socială a fiecărei țări.

În cadrul răspunsului mai cuprinzător la pandemie, este important să se asigure că populațiile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități, sunt protejate de infecții și au acces egal la toate procedurile necesare, având în vedere că, după cum ați subliniat, acestea sunt mai expuse riscului de a se îmbolnăvi de COVID-19 . Acest lucru este recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății, care a lansat o publicație despre considerațiile privind persoanele cu dizabilități în timpul focarului de COVID-19, invitând autoritățile naționale să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că măsurile de urgență includ nevoile persoanelor cu dizabilități și că asistența medicală COVID-19 este accesibilă și incluzivă. Mai mult, UE a fost cosemnatara unei declarații comune care susține cererea Secretarului General al ONU pentru un răspuns la pandemie favorabil incluziunii persoanelor cu dizabilități. Declarația subliniază că răspunsul și recuperarea ar trebui să protejeze drepturile și nevoile persoanelor cu dizabilități și să le plaseze în centrul eforturilor noastre, așa cum prevede Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Comisia Europeană colaborează îndeaproape cu statele membre, împărtășind cele mai bune practici și oferind expertiză cu privire la măsurile naționale. ECDC a lansat în luna iulie îndrumări tehnice privind acordarea de sprijin grupurilor vulnerabile, inclusiv persoanelor cu dizabilități. Obiectivul a fost de a oferi îndrumări societății civile, organizațiilor neguvernamentale și autorităților naționale și regionale care oferă sprijin persoanelor cu vulnerabilități medicale și sociale în timpul pandemiei de COVID-19. Mai exact, a vizat identificarea unora dintre provocările majore, succesele și lecțiile învățate de aceste organizații începând din martie-mai 2020.

La 18 septembrie, Comisia a publicat un set de recomandări privind o abordare comună referitoare la testarea pentru COVID-19 în Europa, ca inițiativă de monitorizare în urma comunicării din 15 iulie privind pregătirea pe termen scurt a UE în materie de sănătate în cazul apariției de noi focare de COVID–19. Recomandările stabilesc acțiuni concrete de sprijinire a țărilor în ceea ce privește planificarea și organizarea eforturilor lor de testare în diferitele stadii ale pandemiei. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a publicat strategii de testare COVID-19, unde s-a subliniat că, în mod ideal, toate persoanele cu simptome COVID-19 ar trebui testate cât mai curând posibil după apariția simptomelor. La 17 iunie, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană care are scopul de a accelera dezvoltarea, fabricarea şi punerea la dispoziţia populaţiei a vaccinurilor împotriva COVID-19. Pe măsură ce disponibilitatea vaccinurilor se îmbunătățește, strategiile privind vaccinurile și obiectivele acestora vor trebui ajustate în consecință. După cum se menționează în documentul recent Pregătirea pentru strategiile de vaccinare împotriva COVID-19 și pentru desfășurarea vaccinurilor, accesul prioritar la vaccinuri ar trebui acordat anumitor grupuri, inclusiv persoanelor cu vârsta peste 60 de ani, persoanelor a căror stare de sănătate face ca acestea să fie expuse unor riscuri mult mai mari, grupurilor socio-economice vulnerabile și altor grupuri cu risc mai ridicat. Acestea din urmă includ persoanele cu dizabilități, din motivele pe care le evidențiați în scrisoare”.

Cu stimă, Helena Dalli și Stella Kyriakides

Articolul Răspunsul UE la strategiile de vaccinare împotriva COVID-19 apare prima dată în Jurnal Social.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, Yannis Vardakastanis, președintele Forumului european al persoanelor cu dizabilități (EDF), a adresat o scrisoare deschisă comisarului european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, prin care solicită să asigure accesul echitabil al persoanelor cu dizabilități la servicii de sănătate în Uniune Europeană.

Redăm mai jos scrisoarea deschisă:

Stimate Comisar,

Forumul european al persoanelor cu dizabilități este o organizație umbrelă a persoanelor cu dizabilități care apără interesele a peste 100 de milioane de europeni cu dizabilități. Suntem o platformă unică care reunește organizații reprezentative ale persoanelor cu dizabilități. Suntem conduși de persoane cu dizabilități și de familiile acestora. Suntem o voce puternică și unită a persoanelor cu dizabilități din Europa. Membrii noștri au lucrat neobosit pentru a proteja drepturile persoanelor cu dizabilități în timpul crizei COVID-19.

Astăzi, de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, dorim să reamintim că toate persoanele cu dizabilități ar trebui să aibă dreptul la sănătate în UE, dar așa cum a arătat răspunsul la pandemia COVID-19, încă nu este cazul. În acest moment, dorim să vă solicităm să vă asigurați că persoanele cu dizabilități sunt pe deplin incluse în munca dvs. în calitate de comisar pentru Sănătate și Siguranță alimentară. Uniunea Europeană și statele sale membre s-au angajat în acest sens atunci când au ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD).

CRPD obligă țările să ofere persoanelor cu dizabilități aceeași gamă, calitate și același standard de asistență medicală gratuită sau la prețuri accesibile, ca în cazul persoanelor tipice, inclusiv prin asigurarea accesibilității acestor servicii. De asemenea, solicită statelor părți să se asigure că răspunsul la dezastre este inclusiv și accesibil. De-a lungul pandemiei de COVID-19 ni s-a amintit de barierele semnificative cu care se confruntă peste 100 de milioane de persoane cu dizabilități în Uniunea Europeană:

• Discriminarea în ceea ce privește accesul la tratamentul salvator de vieți pentru pacienții de COVID-19.
• Inaccesibilitatea informațiilor privind sănătatea publică și a furnizării de servicii medicale.
• Lipsa accesului la echipament personal de protecție a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor care le sprijină.
• Excluderea persoanelor cu dizabilități de la strategiile de testare, spitalizare și vaccinare COVID-19
• Excluderea persoanelor cu dizabilități de la datele colectate privind pandemia.

Alte probleme legate de dreptul la sănătate s-au agravat în timpul pandemiei, cum ar fi accesul limitat al femeilor cu dizabilități la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă și tratamentul și plasarea involuntară a pacienților în instituții de psihiatrie, care afectează în special persoanele cu dizabilități psihosociale sau intelectuale și persoanele cu autism.

Fundamental pentru dreptul la sănătate al persoanelor cu dizabilități este consimțământul gratuit și informat privind tratamentul. Orice formă de tratament forțat sau coercitiv, într-adevăr orice tratament fără consimțământul liber și în cunoștință de cauză al persoanei care primește tratamentul este o încălcare a drepturilor omului, așa cum este consacrat în CRPD și recunoscut de numeroși titulari de mandate speciale ale ONU. EDF s-a implicat activ în campaniile împotriva proiectului de Protocol adițional la Convenția de la Oviedo a Consiliului Europei, care ar permite mai larg și ar susține o astfel de plasare și acest tratament. În contextul pandemiei de COVID-19, este imperativ ca persoanele cu dizabilități să aibă dreptul la consimțământul liber și informat pentru tratament protejat. Izolarea forțată, reținerea și tratamentul forțat nu trebuie utilizate sau escaladate în timpul acestei crize.

Când Comitetul CRPD  a analizat activitățile Uniunii Europene, în 2015, au existat recomandări specifice legate de dreptul la sănătate în UE, care rămân încă problematice.

UE a fost  invitată să „interzică în mod explicit discriminarea pe motiv de handicap în domeniul asistenței medicale și să ia măsuri pentru a asigura accesul la asistență medicală de calitate pentru toate persoanele cu toate tipurile de dizabilități”. De asemenea, Comitetul a recomandat ca Uniunea Europeană „să evalueze impactul Directivei 2011/24 / UE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene asupra drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere în ceea ce privește lipsa accesului pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv informații accesibile, acomodare rezonabilă și formare profesională ”.

Viitoarea strategie europeană pentru persoanele cu dizabilități reprezintă o oportunitate de a aborda problemele legate de dreptul la sănătate pentru persoanele cu dizabilități, pe care le-am ridicat în această scrisoare. Întrucât UE își propune să profite de experiența COVID-19 în vederea creării unei Uniuni Europene a Sănătății, am dori să solicităm o întâlnire cu dvs. pentru a discuta despre cum să ne asigurăm că UE își poate îndeplini rolul de a construi o uniune a sănătății incluzivă. Forumul european pentru persoane cu dizabilități vă stă la dispoziție pentru cooperare și informare. Nu ezitați să ne contactați pentru orice problemă pe care am ridicat-o!

Cu stimă,

Yannis Vardakastanis,

președintele Forumului european al persoanelor cu dizabilități

Articolul Scrisoare deschisă adresată comisarului european pentru Sănătate: Asigurarea accesului echitabil al persoanelor cu dizabilități la servicii de sănătate apare prima dată în Jurnal Social.

Din dorința de a veni în sprijinul pacienților, medicii de familie au elaborat o serie de recomandări, care aduc clarificări utile populației despre atitudinile și comportamentele corecte, în contextul pandemiei de COVID-19, informează Societatea Națională de Medicina Familiei.

Mai jos vă prezentăm scrisoarea deschisă de la medicul de familie către pacientul său:

Dragă pacient, în aceste momente dificile, în vârtejul pandemiei COVID-19, este în interesul nostru, al tău și al meu, să facem ce este mai sigur, mai bine pentru toți. Voi răspunde în cele ce urmează la câteva întrebări importante pentru tine.

1. Ce trebuie să fac dacă am semnele unei boli respiratorii sau alte semne despre care am auzit că pot fi caracteristice pentru COVID-19?

• Să rămâi acasă și să contactezi medicul de familie sau 112. Cu medicul de familie vei discuta despre ce te supără, și împreună veți decide dacă vă veți întâlni, dacă vei rămâne acasă pentru tratament, sau dacă este nevoie de testare pentru COVID-19.

• Vei fi testat dacă este necesar de o echipă specializată, care se va deplasa la domiciliul tău (decizia aparține Direcției de Sănătate Publică și serviciului medical de urgențe 112).

2.  Pe cine trebuie să anunț dacă sunt depistat pozitiv?

• Rezultatul pozitiv este transmis imediat de către laborator către Direcția de Sănătate Publică (DSP) teritorială, și astfel ești luat în evidența DSP.

• Vei fi contactat de DSP pentru a fi transportat la o unitate abilitată pentru evaluarea obligatorie și pentru efectuarea anchetei epidemiologice.

• DSP va elibera în termen de maxim 30 de zile de la ultima zi a perioadei de izolare „Decizia de izolare” în baza căreia vei putea solicita concediu medical.

3. Ce trebuie sa fac dacă am fost confirmat pozitiv și am ales să rămân la domiciliu?

• Inițial, este necesară o evaluare într-o unitate medicală abilitată (evaluare obligatorie prin lege).

• Te vei deplasa cu ambulanța către unitatea medicală abilitată. NU folosi în acest scop mijloace de transport proprii sau în comun!

• Te izolezi de restul familiei, reduci cât mai mult interacțiunea cu persoanele din jurul tău, porți mască atunci când ieși din zona de izolare.

• Dacă este posibil, vei folosi singur o cameră și o baie.

• Atunci când condițiile nu îți permit, încearcă măcar să dormi separat, să utilizezi continuu masca și să dezinfectezi toate obiectele de folosință comună după ce le atingi.

• Vei anunța medicul de familie pentru a fi luat în evidență. Vei discuta zilnic despre starea ta de sănătate cu medicul tău de familie prin consultații la distanță (telefon, internet).

4. Ce fac dacă pe parcursul izolării starea mea de sănătate se agravează brusc?

• Vei apela urgent serviciul 112.

5. Ce trebuie să știe persoanele sănătoase, familia, carantinate în aceeași locuință, sau cei declarați contacți direcți?

• Cei care aleg să rămână împreună cu tine vor primi o decizie de carantinare pentru întreaga perioada cât tu ești persoana izolată pentru COVID-19, dacă ai declarat în ancheta epidemiologică făcută de DSP aceste persoane.

•  Vor respecta strict distanțarea față de tine pentru a reduce riscul de îmbolnăvire deoarece, mai ales în primele zile de boală, ești mai contagios.

• Își vor urmări atent starea de sănătate pentru a depista repede eventualele semne de boală.

• Vor contacta serviciul 112 sau medicul de familie dacă apar semnele unei boli respiratorii sau alte semne care pot fi caracteristice pentru COVID-19.

• Contactul direct este persoana apropiată de bolnavul COVID 19 (ați locuit împreună sau ați muncit împreună. Cei care, la rândul lor au venit în contact doar cu o persoană declarată ca fiind „contact direct”, nu cu un bolnav, nu vor fi carantinați chiar dacă locuiesc la aceeași adresă sau sunt colegi de muncă sau școală cu aceștia.

6. Când trebuie să mă retestez după ce am fost diagnosticat?

• Conform reglementărilor în vigoare NU este necesară retestarea.

•  Indiferent de rezultatele unui alt test, persoana bolnavă nu mai este considerată contagioasă la încheierea celor 14 zile de izolare, dacă nu prezintă simptome.

7. Când și cum mă pot reîntoarce la muncă/școală?

• Te poți reîntoarce la activitatea anterioară după 14 zile, dacă nu mai prezinți simptome, fără a fi necesar un test pentru aceasta.

• Vei respecta în continuare toate regulile de protecție (obligatoriu cu mască în primele zece zile).

8. Cum obțin documentele necesare pentru perioada de carantină sau izolare?

• Este esențială decizia de izolare/carantinare (după caz) emisă de DSP.

• Dacă ai ieșit din perioada de izolare de 14 zile (ai fost bolnav COVID-19), vei transmite medicului tău de familie decizia de izolare emisă de DSP și vei primi certificatul de concediu medical.

• Dacă ești elev sau student, vei primi un document util pentru motivarea absențelor și un aviz epidemiologie pentru reintrare în colectivitate.

•  Dacă ai stat în carantină, fiind contact apropiat cu o persoană bolnavă COVID-19, vei prezenta medicului de familie decizia de carantinare emisă de DSP în baza căreia îți va fi eliberat concediul medical pentru perioada consemnată în decizie.

IMPORTANT! Concediile medicale se eliberează retroactiv, în termen de 30 de zile de la ieșirea din izolare sau carantină.

Dragă pacient, suntem împreună în această luptă! Respectarea strictă a regulilor ne poate salva pe amândoi, deopotrivă!

Medicul tău de familie

Societatea Națională de Medicina Familiei

Articolul Scrisoare deschisă de la medicul de familie către pacientul său apare prima dată în Jurnal Social.

Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF), alături de Uniunea Europeană a Serviciilor Publice și AGE Platform Europe, solicită, printr-o scrisoare deschisă, președintelui Parlamentului European, David Sassoli, să investigheze impactul pandemiei din instituțiile rezidențiale, cauza numeroaselor îmbolnăviri și decese din centrele de îngrijire, precum și motivul pentru care țările nu au reușit să gestioneze eficient această situație tragică.

În scrisoare, organizațiile solicită Parlamentului European să efectueze anchete europene oficiale. Ancheta trebuie să descopere ce s-a întâmplat și să stabilească reguli, astfel încât să nu se mai repete astfel de situații.

Redăm integral scrisoarea deschisă:

Stimate domnule Sassoli,

Stimați președinți,

Ne adresăm în numele Federației Europene a Sindicatelor din Serviciile Publice (EPSU), care coordonează peste 3 milioane de lucrători în servicii sociale și de sănătate, Platformei AGE Europe, rețeaua europeană de organizații care pledează pentru drepturile persoanelor în vârstă și al Forumului european pentru persoane cu handicap (EDF), organizația umbrelă care reprezintă 100 de milioane de persoane cu dizabilități în Europa. Vă scriem despre situația neplăcută din centrele de îngrijire de lungă durată din Europa, în special din unitățile de îngrijire rezidențială, ca urmare a pandemiei de COVID-19. În contextul evoluțiilor recente și dramatice, solicităm Parlamentului European să demareze o anchetă pentru a evalua eșecurile în ceea ce privește abordarea și gestionarea crizei din acest sector. Acest lucru include luarea în considerare a aspectelor legate de centrele rezidențiale, care le-au făcut atât de vulnerabile la această pandemie.

Există dovezi din mai multe țări că o mare parte din infecții și decese au avut loc în centrele rezidențiale pentru persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și în alte unități de servicii sociale. Organizația Mondială a Sănătății a indicat că jumătate din decesele înregistrate în Europa din cauza COVID-19 s-au produs până acum în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență. Cu toate acestea, este probabil  ca acesta să fie doar vârful aisbergului: ideea că decesele din centrele de îngrijire rezidențială sunt oarecum „normale” sau „inevitabile”, plus lipsa unor teste adecvate, au dus la refuzul în multe țări de a-i include pe cei care au murit în aceste instituții, ca parte a statisticilor oficiale privind pandemia de COVID. Totuși, numărul de decese în perioada martie – aprilie 2020 este semnificativ mai mare în comparație cu numărul mediu de decese din anii precedenți.

Câteva state membre au refuzat să considere situația din centrele de îngrijire de lungă durată ca o prioritate, ceea ce a dus la întârzieri semnificative în a răspunde acestei crize și la neglijarea nevoilor lucrătorilor și utilizatorilor în ceea ce privește echipamentele de protecție și protocoalele de siguranță. Poveștile terifiante care apar scot la iveală o imagine extrem de îngrijorătoare atât a eșecurilor contextuale de lungă durată, cât și a celor care dezvăluie o lipsă serioasă de pregătire, precum și o gestionare foarte proastă și întârziată a focarului. Acest lucru a contribuit la mii de decese și infecții, care puteau fi prevenite în rândul lucrătorilor și al celor care primesc îngrijiri. Acest sector a fost mult timp neglijat și a avut argumente politice și sociale foarte scăzute din cauza practicilor discriminatorii ale societății față de persoanele care au nevoie de îngrijire și sprijin. Lipsa cu care se confruntă este acum mai vizibilă ca niciodată. Lucrătorii care luptă în prima linie împotriva COVID-19 au fost expuși la lipsa echipamentului personal de protecție, kiturilor de testare, instruirii și a protocoalelor de securitate. Expunerea lucrătorilor la infecția cu noul corovirus a lăsat numeroase centre cu personal insuficient, incapabile să răspundă nevoilor de bază și să protejeze drepturile rezidenților, ceea ce a sporit riscul de deces.

Pentru a citi doar câteva exemple, în Lombardia, epicentrul focarului din Italia, afiliații EPSU au întâmpinat deficiențe grave și îngrijorătoare în gestionarea situației de urgență din centrele de îngrijirea destinate persoanelor vârstnice. Acest lucru a fost cauzat de lipa protocoalelor și a echipamentelor individuale de protecție. În unele cazuri, chiar și acolo unde era disponibil echipamentul de protecție, personalul nu avea voie să-l folosească, deoarece rezidenții nu prezentau simptome. Personalul medical care lucrează în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență și în serviciile la domiciliu se simte ca și cum, ei și persoanele pe care le îngrijesc se află în partea de jos a listei de dotare cu echipamente individuale de protecție.

UE și toate statele sale membre s-au angajat să respecte Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), care include un angajament către o tranziție de la îngrijire instituționalizată la o viață independentă și la îngrijire bazată pe comunitate. Regulamentele de finanțare ale UE interzic Uniunii Europene să finanțeze instituționalizarea persoanelor cu dizabilități. De asemenea, serviciile centrate pe persoană au fost afectate în mod critic de pandemia COVID-19. Acest lucru a lăsat multe persoane cu dizabilități fără sprijin, forțându-le fie să se bazeze pe îngrijirea familiei, fie să se îndrepte către alte forme de îngrijire în instituții, care au devenit focare de infecție. Sindicatele lucrează în permanență pentru a sprijini guvernele și instituțiile în furnizarea lucrătorilor de asistență socială cu echipamentul de care au nevoie și pentru a se asigura că aceștia au acces la teste, iar organizațiile societății civile joacă un rol esențial în abordarea provocărilor dramatice cu care se confruntă persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități în această pandemie. Însă sunt necesare răspunsuri sistemice pentru a rezolva provocările. Problemele de astăzi nu sunt noi: sectorul de îngrijire se confrunta cu probleme majore în ceea ce privește încălcările drepturilor omului, lipsa personalului și a protocoalelor de siguranță, și înainte de COVID-19. Acestea au fost cunoscute și exprimate de sindicate și ONG-uri cu mult înainte de actuala criză – și vor avea nevoie de răspunsuri pe termen lung.

Instituțiile politice trebuie să soluționeze acest eșec: lucrătorii și utilizatorii serviciilor de îngrijire și asistență nu sunt cetățeni de clasa a doua și este imperativ ca o anchetă oficială europeană să fie efectuată, pentru a afla ce s-a întâmplat în centrele de îngrijire și ce lecții trebuie să învățăm pentru viitor.  O datorăm personalului infectat și celor care primesc îngrijiri, precum și victimelor, familiilor lor și tuturor celor din Europa.

Cetățenii europeni se așteaptă ca Parlamentul European, singurul lor reprezentant direct la nivelul UE,  să se preocupe de ceea ce li se întâmplă și să abordeze această încălcare flagrantă și paneuropeană a drepturilor lor. Dovezile prezentate indică încălcări directe ale multor drepturi fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE – în primul rând drepturile lor la viață, demnitate și sănătate. Din acest motiv, vă adresăm un apel pentru a vă asigura că Parlamentul European aude vocile și ține cont de interesele a milioane de cetățeni, lucrători și familii: avem nevoie de dvs. să luați poziție și să vă folosiți pe deplin puterea Parlamentului. O anchetă europeană, printr-un comitet de anchetă sau un comitet special cu competențe de investigare depline, ar putea să verifice și să evalueze în mod independent planurile de pregătire și gestionarea a focarului în sectorul de îngrijire, oferind în același timp informații esențiale pentru deciziile și măsurile viitoare, pentru a se asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla.

Suntem conștienți de caracterul excepțional al acestor instrumente, dar credem că, atunci când vine vorba de respectarea dreptului la viață al oamenilor în Europa, instituția care reprezintă cetățenii europeni și vocile lor trebuie să fie în centrul acestei acțiuni, folosindu-și toată puterea și luând orice acțiune necesară, care să ofere lămuriri cu privire la aceste încălcări ale demnității umane.

Vă stăm la dispoziție pentru a vă prezenta alte dovezi și vă sugerăm să organizați o întâlnire cât mai curând posibil pentru a discuta în continuare această propunere.

Cu stimă,

Jan Willem Goudriaan, secretar general al Uniunii Europene a Serviciilor Publice

Maciej Kucharczyk, secretar general al AGE Platform Europe

Yannis Vardakastanis, președintele Forumului european pentru  persoane cu dizabilități

Articolul Scrisoare deschisă adresată Parlamentului European, prin care se solicită efectuarea anchetelor europene oficiale la centrele rezidențiale apare prima dată în Jurnal Social.

Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF) solicită, printr-o scrisoare deschisă, liderilor Uniunii Europene, măsuri financiare pentru a sprijini direct persoanele cu dizabilități și pentru a garanta sustenabilitatea serviciilor de sănătate și asistență, precum și includerea organizațiilor persoanelor cu dizabilități în organismele create pentru a planifica redresarea economică și colectarea extinsă a datelor dezagregate în funcție de dizabilități.

Redăm mai jos integral scrisoarea deschisă:

Forumul european pentru persoane cu dizabilități este o organizație umbrelă a persoanelor cu dizabilități care apără interesele a peste 100 de milioane de europeni cu dizabilități. Suntem o platformă unică care reunește organizații reprezentative ale persoanelor cu dizabilități. Suntem conduși de persoane cu dizabilități și de familiile acestora. Suntem o voce puternică și unită a persoanelor cu dizabilități din Europa.

Membrii noștri lucrează neobosit pentru promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în timpul crizei COVID 19. Am dori să ne exprimăm cea mai profundă îngrijorare cu privire la situația celor peste 100 de milioane de persoane cu dizabilități din Europa, în această perioadă și să solicităm liderilor UE să planifice un răspuns și o redresare pe deplin incluzivă, după criza COVID-19, care să construiască o Europă incluzivă.

Această criză a evidențiat impactul catastrofal al subinvestirii în serviciile sociale și de sănătate din Europa. Recuperarea economică, pe care o planificați în prezent, ar trebui să rezolve complet fisurile din sistem. În prezent, cetățenii nu au acces la tratamente salvatoare de vieți și echipamente de protecție, iar persoanelor cu dizabilități sunt lipsite de sprijinul necesar pentru a-și trăi viața, din cauza faptului că furnizorii de servicii sunt lăsați neprotejați și nu-și pot continua munca. Trebuie acordat sprijin politic și financiar serviciilor sociale, de ocupare a forței de muncă și de sănătate, care mențin societățile noastre în funcțiune. Aceste servicii s-au dovedit esențiale în această criză.

Impactul pandemiei de COVID 19 asupra ocupării forței de muncă și a stabilității veniturilor este, în mod justificabil, un domeniu de îngrijorare profundă pentru factorii de decizie. Trebuie recunoscut faptul că are un dublu impact asupra persoanelor cu dizabilități, în special a femeilor cu dizabilități. Chiar înainte de această criză, 28,7% dintre persoanele cu dizabilități din UE erau supuse riscului de sărăcie, și doar 50,8% erau angajate. Multe persoane cu dizabilități au contracte precare și salarii mici, ceea ce le oferă puțină în protecție sau chiar deloc în momentul închiderii afacerilor.

Răspunsul la pandemia COVID 19 nu trebuie să vizeze pur și simplu revenirea la status quo ante. Ar trebui să investim într-o Europă care să ofere o protecție mai bună cetățenilor săi, să garanteze protecția și incluziunea socială și să creeze locuri de muncă și structuri de sănătate mai rezistente.

Deși flexibilitatea ar trebui arătată în acțiunile de finanțare pentru salvarea de vieți și protejarea condițiilor de trai ale cetățenilor în timpul și după pandemie, acestea trebuie întotdeauna realizate în conformitate cu angajamentele referitoare la drepturile omului din UE și statele membre. Protejarea vieții și respectarea drepturilor omului sunt inseparabile.

Trebuie luate măsuri pentru a evita daunele pe termen lung cauzate de pandemia COVID-19 societăților și economiilor noastre. Prin urmare, vă solicităm să:

• Alocați un procent considerabil de fonduri în bugetul UE post-2020 pentru incluziunea socială a celor cu risc ridicat de sărăcie și excluziune socială, care acum sunt și mai marginalizați, inclusiv persoane cu dizabilități.

• Alocați finanțarea UE din cadrul Inițiativei europene pentru investiții în răspunsul la Coronavirus, în special pentru a sprijini serviciile de asistență bazate pe comunitate pentru persoanele cu dizabiltăți, pe termen mediu și lung. Investițiile, prin această inițiativă, și de la Banca Europeană de Investiții, nu trebuie utilizate pentru structurile care izolează persoanele cu dizabilități, ceea ce este contrar angajamentelor UE privind drepturile omului, cu excepția investițiilor în măsuri de igienă pentru a proteja persoanele cu handicap și personalul de COVID 19.

• Asigurați-vă că această finanțare sprijină în special tranziția la traiul în comunitate, deoarece persoanele cu dizabilități din instituțiile rezidențiale sunt mai expuse riscului de infecție, abuz și neglijare.

• Asigurați-vă că această finanțare este asigurată în viitorul apropiat și se adaptează măsurilor privind autoizolarea persoanelor cu dizabilități, pentru o perioadă mai lungă decât media populației.

• Includeți organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități în comisii, grupuri de lucru și alte organisme înființate pentru a discuta, decide și monitoriza răspunsul la criza COVID 19 și asigurarea redresării economice atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

• Includeți serviciile de sănătate și sociale, inclusiv serviciile persoanelor cu dizabilități (educație incluzivă, angajare incluzivă, asistență personalizată etc.) atunci când monitorizați lichiditatea în numerar și capital pentru întreprinderi: fiecare persoană cu dizabilități are dreptul la îngrijiri adecvate și aceste servicii au nevoie de fonduri pentru a fi furnizate. Crearea de măsuri pentru a monitoriza atribuirea acestor fonduri și pentru a garanta că sănătatea și serviciile sociale sunt sustenabile și capabile să facă față și să se adapteze la noile forme de prestare a serviciilor. Asigurați-vă că nu există bariere financiare în calea accesului la asistență medicală.

• Asigurați-vă că o nouă flexibilitate în utilizarea fondurilor structurale și a ajutorului de stat nu are ca rezultat cesionarea acțiunilor prevăzute pentru a sprijini incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități.

• Asigurați colectarea extinsă de date despre pandemia COVID 19, consecințele acesteia, și răspunsul să fie dezagregat în funcție de vârstă, sex și dizabilitate, astfel încât să poată fi dezvoltate măsuri de sprijin, orientate pentru a preveni agravarea situației persoanelor cu dizabilități.

• Introduceți, în cadrul măsurilor de stimulare financiară deja propuse, măsuri financiare pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități. Aceste măsuri pot include, dar nu se limitează la, plăți din sumă forfetară pentru persoane fizice calificate, măsuri de scutire de impozite, subvenții de bunuri sau indemnizație pentru plata unor cheltuieli specifice, extindere automată a oricăror drepturi legate de invaliditate care expiră în curând, extindere de transferuri efectuate în numerar și dreptul la pensia de handicap pentru toate persoanele cu dizabilități înregistrate oficial, care nu pot fi eligibile în circumstanțe regulate.

100 de milioane de persoane cu dizabilități și familiile lor din Europa așteaptă cu nerăbdare să afle că nevoile lor sunt incluse în mod corespunzător în măsurile de redresare, după criza COVID-19

EDF este gata să colaboreze strâns cu dvs. în vederea redresării economice europene, după pandemia de coronavirus, care să includă persoanele cu handicap.

Cu stimă,

Yannis Vardakastanis

Președintele Forumul european pentru persoane cu dizabilități

Articolul Scrisoare deschisă către liderii europeni: Includerea organizațiilor persoanelor cu dizabilități în organismele create pentru redresarea economică – pentru o Europă incluzivă apare prima dată în Jurnal Social.

Federația Dizabnet – Rețeaua Prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS și Centrul pentru Resurse Juridice – CRJ adresează  doamnei Viorica Dăncilă, prim-ministru, domnului Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice şi domnului Marius-Constantin Budăi, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale o Scrisoare deschisă cu referire la încălcarea gravă a Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prin proiectul Legii bugetului de stat 2019.

Redăm integral scrisoarea:

4 februarie 2019
SCRISOARE DESCHISĂ privind încălcarea legii pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi prin modificările aduse de Legea Bugetului de Stat 2019

În atenția doamnei Viorica Dăncilă, Prim-ministru, domnului Eugen Teodorovici, Ministrul Finanţelor Publice şi a domnului Marius-Constantin Budăi, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale

Federația Dizabnet – Rețeaua Prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS și Centrul pentru Resurse Juridice – CRJ vă sesizează asupra încălcării grave a Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prin proiectul Legii Bugetului de Stat 2019.

Astfel, Ministerul Finanţelor Publice prin proiectul Legii bugetului de stat încalcă art. 40 alin (1), art. 51 (52) din Legea privin drepturile persoanelor cu dizabilităţi, art. 4 alin (2) din H.G. nr. 978/2015 şi art. 139 alin (3) din Constituţia României:

1. Legea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi indică faptul că sumele prevăzute de autorităţile locale pentru plata salariilor asistenţilor personali sunt alocate în proporţie de 90% de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată. Ori, în proiectul Legii bugetului de stat pe 2019 la acest capitol Ministerul finanţelor publice a alocat zero lei.

2. În mod similar chestiunii finanţării salariilor asistenţilor personali şi finanţarea centrelor de asistenţă socială pentru 18.000 de persoane adulte cu dizabilităţi, se asigură tot din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinaţie, în proporţie de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale, aprobate potrivit legii. Cu toate acestea, în ciuda prevederilor legale în vigoare, Ministerul Finanţelor Publice a alocat zero lei şi la acest capitol din proiectul legii bugetului de stat.

3. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a colectat în 2018 aproximativ 500 milioane de euro de la instituţiile private şi publice pentru neangajarea în muncă de către acestea a persoanelor cu dizabilităţi. MFP avea obligaţia de a completa proiectul legii bugetului 2019 cu un capitol aferent Fondului angajării persoanelor cu dizabilităţi, indicând astfel destinaţia sumelor colectate în baza art. 78 alin (3), respectând astfel art. 139 alin (3) din Constituţia României. În prezent, Legea bugetului de stat pentru anul 2019 nu cuprinde nicio prevedere în acest sens în ciuda promisiunilor publice transmise de Ministrul finanţelor publice, sâmbătă 2 februarie a.c.

Astfel, după un număr de ani când această problemă a finanţării serviciilor sociale rezidenţiale şi a serviciilor de suport furnizate de asistenţii personali funcționa conform normelor legale în vigoare, de la bugetul central (chiar și așa cu sincope), se propune revenirea la o veche stare de fapt care și-a demonstrat deja ineficiența cronică. Faptul că autorităților publice locale li se cedează utilizarea 100% a sumelor colectate din impozitul pe venit, din care o parte să fie folosite pentru plata salariilor asistenților personali și pentru susținerea centrelor rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, nu doar că încalcă prevederile Legii privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, dar în condiţiile ratei crescute a şomajului din unele judeţe (ex. Teleorman, Caraş-Severin, Gorj etc.), va conduce la o practică neunitară în materia plăţilor din asistenţă socială. Comportamentul discreționar al multora dintre primari a fost semnalat în repetate rânduri de persoanele cu dizabilități, acestea fiind deseori obligate să accepte transformarea salariului asistentului personal în indemnizație, uneori primindu-şi salariile cu întârziere de luni de zile, așa cum a fost prezentat Ministrului finanțelor și în cadrul audienței de sâmbătă, 2 februarie 2019.

Lipsa garanţiilor reale oferite de către stat tuturor persoanelor cu dizabilități şi în mod special celor instituţionalizate sau având dizabilităţi grave este bine cunoscută: mecanismele de petiţionare nu sunt adaptate nevoilor lor, iar structurile de control ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale nu au excelat în sancționarea încălcării acestor drepturi, așa cum ar fi trebuit.

Temerile noastre sunt justificate şi de abuzurile înregistrate în perioada anterioară crizei economice și ulteriore, perioadă în care salariile asistenților personali erau asigurate din bugetul propriu al autorităților locale și ni se semnalau:
– întârzieri în angajarea asistenților personali punând în pericol viaţa persoanelor cu dizabilităţi grave;
– întârzieri în plata salariilor;
– nerespectarea dreptului asistenților personali la concediu medical sau la concediu de odihnă;
– concedieri masive în timpul crizei economice;
– lipsă de informare şi de prioritzare la nivel social a dreptului la asistenţă umană în sensul includerii în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi grave.

Astfel, actuala formă a bugetulului de stat va pune în pericol drepturile a 800.000 persoane cu dizabilităţi, a celor 18.000 de persoane adulte instituţionalizate şi va afecta în mod direct cele 3.000 de autorități publice locale responsabile cu asigurarea acestor drepturi.

Noi, inițiatorii și semnatarii acestei scrisori deschise, vă solicităm să respectaţi Legea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi revenind asupra acestor prevederi din Proiectul Bugetului de Stat pentru anul 2019, iar finanţarea drepturilor salariale ale asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav şi a serviciilor sociale de tip rezidenţial să fie în continuare asigurate de la Bugetul de stat, respectiv să înfiinţați Fondul destinat integrării pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi.

Ne opunem ferm introducerii de prevederi legislative în sectorul dizabilității fără o analiză detaliată cu privire la impactul lor, la evaluarea efectelor secundare ale acestor modificări şi fără consultarea adecvată a tuturor grupurilor afectate de noile prevederi legislative. La un an și jumătate după adoptarea în forță a OUG 60/2017, toate asigurările pozitive ale decidenților politici s-au dovedit doar argumente fără fundament, iar temerile persoanelor cu dizabilități și ale reprezentanților acestora au fost confirmate. Nu dorim să repetăm acel moment, în condițiile în care decizia de acum afectează un număr și mai mare de persoane cu dizabilități.

Inițiatori:

Andreia Moraru, Președinte, Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități, www.dizabnet.ro

Diana Chiriacescu, Director executiv, Federația Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS, www.fonss.ro

Georgiana Pascu, Manager de program, Centrul pentru Resurse Juridice, CRJ, www.crj.ro, Tel: 072988 1159, email: gpascu@crj.ro

Maria Mădălina Turza, Președinte, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități, www.cedcd.ro

Mugur Frăţilă, Președinte al Consiliului Director TONAL, tel. 0744248489, email: mugurfratila@yahoo.com

Elisabeta Moldovan, Copreședinte, Asociația ”Ceva de Spus”, tel: +4 0356 430 240, www.cevadespus.ro

Daniela Tontsch, Președinte, Consiliul Național al Dizabilității din România – CNDR www.fcndr.ro

Semnatari:

Organizații CNDR:

Asociația Distroficilor Muscular din România
Asociația Națională a Surzilor din România – ANSR
Asociația Invalizilor de Război Nevăzători din România – AIRN
Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România – AHNR
Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor – Argeș
Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România
Asociația Aripi
ASPIIR – Asociația Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România
Asociația CONIL
Asociația persoanelor cu handicap “Sporting Club” Galați
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA
Fundația Română pentru Persoane cu Handicap Vizual “Prietenii Nevăzătorilor
Asociația “Ridică-te și umblă”
Asociația Maternity, Advocacy, Medicină, Educație M.A.M.E.
Asociația Română de Psihiatrie Medico-legala
Asociația THEOEMYDOR
Asociația Transplantaților din România
Federația Sindicatelor Asistenților Personali ai Persoanelor cu Handicap
Asociația Sportivă Mereu Împreună pentru Oameni
Asociația Română de Hemofilie

Organizații FONSS:

Asociația Blijdorph România
Asociaţia „Centrul Daniel” Bacău
Asociatia Umanitară Concordia
Asociatia Four Change
Fundația Alături de Voi România
Centrul de Dezvoltare Socială
Organizația Salvași Copiii Iași
Asociația Alternative Sociale
Fundația Iosif
Centrul Diecezan Caritas Iași
Fundația COTE
Fundația Word Vision
Fundația Star Of Hope
Fundația Serviciilor Sociale Bethany
Fundația Ancora Salvării
Fundația de Sprijin Comunitar Bacău
Asociația Betania
Fundația Enable
Fundația Solidaritate și Speranța Iași
ANCAAR – Filiala Iași
Fundația de Dezvoltare Locală Speranța Tg Neamț
Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina
Fundația Păpădia
Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară
Fundația Inimă de Copil Galați
Asociația Bunul Samaritean Nicorești Galați
Asociația Pro ACT Suport
Fundația Corona
Fundația Il Chicco Iași
Fundația  “Un Coup de Main d’Emmaus” Iași
Fundatia Yoyo
Asociaţia de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale – Luceafărul, Neamţ
SOIR- Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual
SOS Satele Copiilor Romania
Buna ziua Copiii din Romania

Asociații independente care susțin demersul:

Sindicatului Liber al Asistentilor Personali ai Persoanelor cu Handicap Bucuresti

Filiala București a Asociației Distroficilor Muscular din România

Filiala Arad a Asociației Distroficilor Muscular din România

Asociația Calea spre Acces

Fundația Star Hope

Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic din România

Asociația Handicapaților Fizic din Satu Mare

Asociația IHTIS

Asociația SM SPEROMAX Alba

Asociația Persoanelor cu Dizabilități Fizice Dej

Asociația pentru Persoane cu Dizabilități Fizice „Sf. Haralambie” Brașov

Asociația PRO STEM CELL

Asociația Rebeca faith-hope-love

Asociația Down Plus București

Articolul SCRISOARE DESCHISĂ privind încălcarea legii pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi prin modificările aduse de Legea Bugetului de Stat 2019 apare prima dată în Jurnal Social.

Forumul european pentru persoanele cu dizabilități (EDF) și alte 19 organizații solicită ca factorii de decizie din UE să emită un act puternic și semnificativ pentru a proteja drepturile persoanelor cu handicap, deoarece mai multe state membre încearcă să elimine elemente esențiale.

În data de 26 septembrie, aceste organizații au publicat o scrisoare deschisă, îndemnând statele membre să îmbunătățească în mod semnificativ Actul european privind accesibilitatea înaintea următoarelor negocieri din 2 octombrie. Mai jos este redată scrisoarea deschisă către instituțiile UE:

,,În numele a peste 80 de milioane de europeni cu dizabilități și a 190 de milioane de persoane în vârstă de peste 50 de ani, noi, subsemnații, solicităm liderilor UE să convină asupra unui Act european privind accesibilitatea ambițios înainte de 3 decembrie, Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi.

Propunerea Comisiei Europene pentru un Act european privind accesibilitatea, publicată în 2015, a fost un răspuns la cererile a milioane de europeni. Cereri care durează de mai bine de zece ani. A fost un început bun, dar acum am obosit să tot așteptăm adoptarea sa.

Solicităm tuturor instituțiilor UE să ajungă la un acord politic înainte de Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, din 3 decembrie. Această zi marchează, de asemenea, trei ani și o zi de la publicarea propunerii.

Acordul trebuie să asigure un Act privind accesibilitatea, puternic, eficient și care să reziste probei timpului.

Solicităm acoperirea unei game largi de cerințe privind accesibilitatea, în special în următoarele domenii:

• Servicii de urgență pe deplin accesibile: aceasta este o problemă de viață sau de moarte. Milioanelor de europeni le este refuzată asistența medicală rapidă și de salvare a vieții. Actul trebuie să asigure accesul universal al serviciilor de urgență.

• Includerea microîntreprinderilor: până la 93% din produse și servicii sunt create de microîntreprinderi. Este esențial a avea acele produse prevăzute de Actul european privind accesibilitatea.

• Includerea accesibilității în achizițiile publice, fondurile UE și reglementarea TEN-T: dorim ca Legea accesibilității să se aplice achizițiilor publice, fondurilor UE și TEN-T. 16% din PIB-ul european este generat de achizițiile publice. Autoritățile și oficiile publice ocupă până la 30% din forța de muncă, generând astfel un imens potențial de inovare. Achizițiile publice pot oferi stimulente pentru noile evoluții în domeniul accesibilității.

• Accesibilitatea mediului construit: Actul acoperă multe produse digitale și servicii importante, dar nu și mediul construit care le înconjoară. Aceasta înseamnă că multe produse și servicii vor rămâne inaccesibile, chiar dacă respectă Actul accesibilității. Este esențial ca acesta să includă mediul construit. Prin urmare, solicităm o prevedere obligatorie privind mediul construit în textul final.

• Accesibilitatea transportului urban: transportul urban accesibil este important. Milioane de europeni se bazează pe transportul public pentru a-și duce viața de zi cu zi. Ei îl folosesc pentru a merge la serviciu, pentru a merge la spital, pentru a se întâlni cu prietenii. Persoanele cu dizabilități trebuie să aibă același drept. Trebuie să aibă același acces.

Solicităm în mod special tuturor statelor membre care se opun cel mai mult îmbunătățirilor să-și depășească obiecțiile. Ei trebuie să garanteze dispoziții puternice care să îmbunătățească viața nu numai a celor peste 80 de milioane de persoane cu dizabilități și a celor 190 de milioane de persoane în vârstă de 50 de ani și peste, ci și a tuturor europenilor.

Cu stimă,
Forumul european pentru persoanele cu handicap”

Comisia Europeană dorește ca Actul să fie adoptat în acest an. EDF a dorit ca Actul să fie adoptat cu ani în urmă, pentru a face o diferență reală. De aceea, 20 de organizații, printre care Forumul european pentru persoanele cu dizabilități, Platforma AGE și ANEC, s-au reunit acum.

,,Un act puternic nu este o dorință, este o nevoie. Statele membre, în special 3, pun banii înaintea oamenilor. Ei pun vieți în pericol prin diluarea Actului. Răbdarea și diplomația noastră au limite. Știm care sunt țările în spatele acestei situații. Dacă în curând nu vom vedea o schimbare reală, publicul va ști de asemenea”, a afirmat Yannis Vardakastanis, președintele EDF.

,,Actul nu inventează noi drepturi. Toate statele membre au semnat deja un tratat al ONU care solicită accesibilitatea. UE acționează doar asupra acesteia. Este meschin să diluezi Legea. „

Sunt programate două reuniuni de negociere: 2 octombrie și 8 noiembrie. Sunt așteptate progrese semnificative în ambele.

Articolul Scrisoare deschisă către instituțiile UE: Este nevoie stringentă de un puternic Act european privind accesibilitatea apare prima dată în Jurnal Social.

Consiliul Național al Dizabilității din România își manifestă îngrijorarea față de condiția de sărăcie și excluziune socială în care se află persoanele cu dizabilități din România.

Deși în Programul de guvernare sunt prevăzute numeroase creșteri salariale în domeniul bugetar, creșterea prestației sociale, un drept al persoanelor cu dizabilități stabilit în Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se regăsește.

Ultima valoare a prestației sociale (indemnizație și buget personal complementar) de care beneficiază adultul cu handicap, a fost stabilită în anul 2015 și este de:
a)indemnizația lunară, indiferent de venituri:
234 lei, pentru adultul cu handicap grav;
193 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
106 lei, pentru adultul cu handicap grav;
79 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
39 lei, pentru adultul cu handicap mediu.

Astfel că, adulții încadrați în gradul de handicap grav încasează în total 340 lei lunar, adulții încadrați în grad de handicap accentuat încasează în total 272 lei lunar, iar adulții încadrați în grad de handicap mediu încasează în total 39 lei lunar.

Dorim să vă atragem atenția că nivelul cuantumului prestațiilor sociale, în plată la această dată, afectează negativ viața persoanelor cu dizabilități și menține procesul de marginalizare socială.

Astfel, din 2006 de când a intrat în vigoare legea 448/2006 și până în prezent, prestația socială a avut o evoluție în trepte, trepte foarte mici cum se vede în continuare, în timp ce salariul minim brut pe economie a crescut constant an de an, dacă la intrarea în vigoare a legii 448/2006 această prestație socială pentru adultul încadrat în gradul de handicap grav era de 259 lei lunar, crescând în anul 2012 la 293 lei lunar, iar din 2015 și până azi fiind de 340 lei lunar, adică cu cca 30% . Salariul minim brut a crescut de la 330 lei lunar, în 2006, la 1450 lei în prezent, adică de 4,39 ori.

De asemeni, dacă se urmărește valoarea prestației sociale față de salariul minim brut se constată o scădere enormă, de la cca 78% în 2006, la cca 23% azi, în 2017.

Putem spune astăzi că o asemenea situație nu se regăsește în nicio țară din UE și credem că în nicio țară democrată și civilizată din lume, situația din România fiind aproape de definirea uneia de genocid față de persoanele cu dizabilități.

Așa cum este prevăzut în art.28 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007, semnată de România la 26 septembrie 2007 și ratificată prin Legea nr. 21/2010:

1.Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu dizabilități la un standard adecvat de viață pentru ele și familiile lor, inclusiv la alimentație, îmbrăcăminte și locuință adecvate și la îmbunătățirea continuă a condițiilor de trai și vor lua măsurile adecvate pentru a proteja și promova exercitarea acestui drept fără discriminare pe criterii de dizabilitate;

2. Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu dizabilități la protecție socială și posibilitatea de a se bucura de acest drept fără discriminare pe criterii de dizabilitate și vor lua măsurile adecvate pentru a proteja și promova respectarea acestui drept.

Conform art. 50 din Constituția României “Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.”

Avem convingerea că Ministerul Muncii și Justiției Sociale va lua în calcul interesele persoanelor cu dizabilități și va rezolva cu maximă operativitate problemele ridicate de Consiliul Național al Dizabilității din România.

Daniela Tontsch,
Președinta Consiliului Național al Dizabilității din România

Articolul Scrisoare deschisă adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, Ministrul Muncii și Justiției Sociale apare prima dată în Jurnal Social.