2019, Pensia de invaliditate și Pensia pentru limită de vârstă pentru persoanele cu dizabilități

Pentru a ușura înțelegerea drepturilor de care beneficiază persoanele cu dizabilități, conform  Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, actualizată la zi,  mai jos se regăsesc explicații și articole care cuprind normele specifice.

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 şi care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută de prezenta lege, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

În gradul I sunt încadrați cei care și-au pierdut total capacitatea de muncă și nu se mai pot îngriji singuri. Aceștia au dreptul, pe lângă pensie, la asistent personal. La gradul II sunt încadrate persoanele care și-au pierdut total capacitatea de a lucra, dar se pot îngriji singure. La gradul III, sunt încadrați cei care și-au pierdut 50% din capacitatea de a munci, care pot lucra 4 ore pe zi.

Până în ianuarie 2011 legea prevedea că au dreptul la pensie de invaliditate doar acele persoane care au un anumit stagiu de cotizare în sistemul public de pensii și aveau o anumită vârstă, însă din martie 2013, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, are dreptul la pensia de invaliditate orice persoană peste 18 ani care a a lucrat fie și o zi, deci indiferent de stagiul de cotizare.

Prin Ordonanta urgenta 116/2017 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, din ianuarie 2018, din articolul 51, alineatele (4) şi (5) au fost abrogate, precum și din articolul 68, alineatul (11) a fost abrogat, ceea ce ducea la obligația îndeplinirii unui stagiu de cotizare de 2 ani din 5 pentru a beneficia de pensie de invaliditate.

De la 1 ianuarie 2019, potrivit Legii nr. 267 din 24.11.2018, care aproba OUG nr. 116 din 28.12.2017 pentru modificarea Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se revine la Legea 37/2013 care stabilește stagiul de cotizare realizat în cazul deciziilor medicale asupra capacității de muncă, ceea ce înseamnă că Pensia de invaliditate se acordă indiferent de stagiul realizat, în toate cazurile în care beneficiarul a fost încadrat în grad de invaliditate.

La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferența între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.

Stagiul potențial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevazută în anexa nr. 5, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

În situaţia gradului III de invaliditate, stagiul potenţial se acordă numai persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale precum și neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:

a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;

b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;

c) 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.

Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie.

Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat și se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

Încadrarea în unul din gradele de invaliditate se face în urma unei expertize medicale efectuate de medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă ca urmare a cererii și documentelor depuse de solicitant.

CNPP și casele de pensii sectoriale, prin intermediul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, organizează, îndrumă și controlează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.

Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcție de domiciliul solicitantului, sau, după caz, la comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

În urma examinării clinice și analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.

În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigații sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii.

Decizia medicală se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere.

Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestații sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz.

Comisiile medicale de contestații funcționează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă și Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.

Contestația la Decizia medicală asupra capacității de muncăse soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării.

Deciziile medicale asupra capacității de muncă necontestate în termen rămân definitive.

Nu mai sunt supuși revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

a) prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;

c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile complete de cotizare.

Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, centrele regionale de expertiză medicală a capacității de muncă sau comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii și definitive.

Neprezentarea la Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, la centrele regionale de expertiză medicală a capacității de muncă sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plății pensiei.

Suspendarea plății pensiei se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa teritorială de pensii sau către casa de pensii sectorială, după caz.

Pensia de invaliditate se transformă în pensie pentru limită de vârstă, la împlinirea vârstei standard, având în vedere că în sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite perioade asimilate, în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. În această situație se acordă cuantumul cel mai avantajos.

Unul din beneficiile pensiei pentru limită de vârstă este că pensia se poate cumula cu salariul.

Vârsta la care se poate trece la Pensia pentru limită de vârstă se calculează ținând cont că persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:
a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;
c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.

În data de 9 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale,  a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma ”preexistent calității de asigurat” cuprinsă în art.58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este neconstituţională.

În motivarea soluției de admitere pronunțate, Curtea Constituţională a statuat că sintagma ”preexistent calității de asigurat ”cuprinsă în art.58 din Legea nr.263/2010 încalcă articolul 16 alin.(1) din Constituție referitor la egalitatea în fața legii și a autorităților publice, întrucât nu permite și persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap ulterior calităţii de asigurat să beneficieze de reducerea vârstelor standard de pensionare, în funcţie de gradul de handicap. În opinia majorității judecătorilor Curții Constituționale, nu există nicio deosebire obiectivă și relevantă între categoria persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat și categoria persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap ulterior calităţii de asigurat.

Comisia de muncă din Camera Deputaţilor a adoptat în octombrie, 2017, o serie de amendamente la Legea pensiilor, potrivit cărora pensia de invaliditate şi de urmaş pot fi cumulate cu venituri obţinute din activităţi independente. Astfel, pensia de invaliditate poate fi cumulată cu veniturile din activităţi independente, respectiv drepturi de autor, proprietate intelectuală şi drepturile conexe.

Art. 17
(2)Constituie stagiu de cotizare şi perioadele de până la data de 1 aprilie 2001 în care o persoană:
a) s-a aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 49;

Art. 49
(1)În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
a) a beneficiat de pensie de invaliditate;

b)a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii;
e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
g)[textul din Art. 49, alin. (1), litera G. din capitolul III a fost abrogat la 01-ian- 2018 de Art. I, punctul 54. din Ordonanta urgenta 103/2017]

CAPITOLUL IV: Pensii
Art. 51
(1)În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia pentru limită de vârstă;
b) pensia anticipată;
c) pensia anticipată parţială;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmaş.

SECŢIUNEA 1: Pensia pentru limită de vârstă

Art. 52
Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de prezenta lege.

Art. 58
Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:
a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din
stagiul complet de cotizare;
b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;
c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.
N.R. – Sintagma „preexistent calităţii de asigurat” cuprinsă în art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este neconstituţională.

Art. 59
Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.

SECŢIUNEA 4: Pensia de invaliditate
Art. 68

(1)Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 şi care şi-au pierdut total
sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

(11) [textul din Art. 68, alin. (1^1) din capitolul IV, sectiunea 4 a fost abrogat la
01-ian-2018 de Art. 5, punctul 3. din Ordonanta urgenta 116/2017]
(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1), şi persoanele care se află în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c).
(3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.

(4)Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria
Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

Art. 69
în raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională,
corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Art. 70
(1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu avizul Ministerului Sănătăţii.
(2) CNPP, prin intermediul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Art. 71
(1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută de prezenta lege, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a
capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii.
(7) Comisiile medicale de contestaţii funcţionează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi Institutului Naţional de
Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.
(8) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(9) Deciziile comisiilor medicale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (8) pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(10) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (9) necontestate în termen rămân definitive.

Art. 72
În vederea efectuării de investigaţii şi examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin instituţiile subordonate, poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unităţi sanitare de specialitate, în condiţiile legii.

Art. 73
Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare.

Art. 74
Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2), (3) şi (4).

Art. 75
(1) La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării/solicitării pensiei de invaliditate.
(2) Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută în anexa nr 5, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

Art. 76
(1) Persoanelor prevăzute la art. 73, încadrate în gradul I sau II de invaliditate, li se acordă stagiul potenţial prevăzut la art. 75 alin. (1) în condiţiile în care au realizat, la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, stagiul de cotizare în raport cu vârsta conform tabelului nr. 3.

(2) În situaţia gradului III de invaliditate, stagiul potenţial prevăzut la art. 75 alin. (1) se acordă numai persoanelor prevăzute la art. 74.
(3)Persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare ca nevăzător sau în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiile de cotizare cerute de art. 58 şi 59 şi stagiile de cotizare realizate până la data acordării pensiei de invaliditate.

Art. 77
(1) Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.
(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(4) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă de ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.

Art. 78
(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.
(2) După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se
stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4)Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 71.

Art. 79
(1)Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de
Muncă.

Art. 80
(1)Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.
(2) Neprezentarea la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau la centrele regionale de expertiză medicală a
capacităţii de muncă, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei.
(3)[textul din Art. 80, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 4 a fost abrogat la 22- iul-2018 de Art. 1, punctul 3. din Legea 177/2018]

Art. 81
(1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 79 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socioprofesionale.
(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3) Cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă, prevăzute la art. 71 alin. (2), efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise de către Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.
(4) Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

Art. 82
(1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 77 se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

.