Guvernul a aprobat, vineri, printr-o ordonanță de urgență, modificarea și completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Guvernul s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Potrivit sursei citate, obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până la data de 30 iunie 2025, este de a îmbunătăţi asistenţa socială şi de a reduce sărăcia în rândul celor mai vulnerabile persoane, reducând, în același timp, sarcinile administrative pentru Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, pentru administrațiile publice locale și pentru beneficiari.
Printre reglementările aduse de ordonanţa de urgenţă se numără constituirea VMI din două componente, prin consolidarea venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei în acord cu scopul VMI, de sprijin financiar acordat de stat pentru asigurarea unui nivel de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure care nu au resursele necesare pentru asigurarea acestuia, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie.
De asemenea, a fost eliminată raportarea la indicatorul social de referinţă (ISR), prin menţinerea unor valori nominale exprimate în lei, având în vedere că nu toate beneficiile de asistenţă socială acordate sunt raportate la acesta, informează Ministerul Muncii.
Totodată, a fost introdusă o categorie de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic, în condiţiile Legii nr.111/2022, şi au fost admise în program persoanele vârstnice, fără venituri şi fără susţinători legali, care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale, asigurându-li-se accesul la servicii medicale adecvate, fără plata contribuţiei.
Prin modificările aduse, Guvernul flexibilizează implementarea venitului minim de incluziune și actualizează nivelurile de venituri și cuantumurile acordate, astfel:
- majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei);
- majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei;
Potrivit actului normativ, atribuţiile personalului de la nivelul serviciului public de asistenţă socială (SPAS) vor fi împărţite pe cele două mari categorii de măsuri de asistenţă socială, respectiv beneficii şi servicii sociale.
Printre modificări, se mai numără și creșterea responsabilității autorităților administrației publice locale față de persoanele aflate în risc de sărăcie, prin includerea beneficiarilor VMI, ca o categorie prioritară de populație, în planurile comunitare de acțiune privind persoanele în risc de sărăcie, dar și în planurile anuale de acțiune în baza cărora se elaborează strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale. În plus, se vor clarifica atribuțiile personalului SPAS cu responsabilități în domeniul serviciilor sociale.
,,Reducerea sărăciei, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și a nivelului de calificare, dar și îmbunătățirea accesului copiilor la educație sunt obiectivele proiectului privind VMI (Venitul Minim de Incluziune). Efectiv se ajustează calculul Venitului Minim de Incluziune, astfel încât cresc posibilitățile de asigurare a unui nivel de trai minimal pentru familiile și persoanele singure, dar și de prevenire a riscului de sărăcie în rândul copiilor și de abandon școlar. Se instituie, de asemenea, temeiul legal pentru ca persoanele vârstnice, fără venituri și fără susținători legali, să fie îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale și să aibă acces la servicii medicale adecvate, prin asigurarea acestora, fără plata contribuției sociale de sănătate. Sistemul se digitalizează, iar cei ce pot munci vor fi înscriși automat în evidența și vor fi obligați să se prezinte la Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă”, precizează Ministrul Muncii, Marius Budăi, într-o postare pe Facebook.
În anul 2022, se estimează că bugetul necesar pentru acordarea ajutorului social și a alocației pentru susținerea familiei este de 825 milioane lei.
,,Astfel, față de cheltuielile actuale, aplicarea Legii nr. 196/2016 în anul 2024 va conduce la o cheltuială bugetară de 1.644 milioane lei, cu 819 milioane lei mai mult, însă cu 423 milioane lei mai puțin față de bugetul estimat la adoptarea Legii nr.196/2016”, se mai menționează în comunicat.
Aplicarea Legii nr. 196/2016 a fost prorogată succesiv până în anul 2023, pentru corelarea cu obiectivele și țintele asumate în PNRR și cu termenele prevăzute pentru reformele în domeniul digitalizării, urmând ca intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2016 să aibă loc la data de 1 ianuarie 2024.
