Foto: Peter Klaus Tontsch
Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România (CNDR) a organizat Conferința Reducerea Riscului de Dezastre, luni, 27 martie 2023, la Hotel My Continental, sala Enescu A.
Evenimentul este parte a Proiectului „Criza din Ucraina: Soluții incluzive și recuperare pentru persoanele cu dizabilități, partea a II a”, cu asistență financiară din partea ONG-ului Christian Blind Mission (CBM) și a European Disability Forum (EDF), pe care CNDR îl derulează.
La conferință au participat 65 de persoane: domnul Raed Arafat, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne; doamna Adela Crăciun, vicepreședinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități; reprezentanți ai Direcţiei Generale pentru Protecţie Civilă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; reprezentanți ai organizațiilor persoanelor cu dizabilități (Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, Asociația Distroficilor Muscular din România, Asociația Nevăzătorilor din România, Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați din România, Federația Sindrom Down din România, Asociația Down Plus București, Asociația ,,DANROM” Făurei, Asociația Hoffnung, Asociația Be a butterfly, Asociația pentru Instruire în Situații de Urgență – UVSAR Galați, Asociația Help Autism, Asociația pentru Matei); reprezentanți ai școlilor speciale (Școala gimnazială specială nr. 5, Școala gimnazială specială nr. 8, Școala gimnazială specială nr. 11, Centrul de educație incluzivă nr. 1, Școala gimnazială specială Sf. Nicolae, Școala gimnazială specială pentru surzi nr. 1, Liceul tehnic special nr. 3, Școala gimnazială specială nr. 2, Școala specială pentru deficienți de vedere, Școala profesională specială nr. 3) și ai Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (din partea tuturor sectoarelor).
Invitatul special a fost Milos Gudic – responsabil programe în cadrul Biroului Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre din Bruxelles, care a prezentat Cadrul de Acţiune de la Sendai privind Reducerea Riscurilor de Dezastre.
Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului Dezastrelor (Cadrul Sendai) este primul dintre acordurile globale adoptate în 2015, care oferă o agendă comună pentru toate țările ONU, pentru reducerea riscurilor de dezastru, cu accent pe înțelegerea și prevenirea creării riscurilor, cu șapte obiective și patru priorități de acțiune. Acesta a fost aprobat de Adunarea Generală a ONU, în urma celei de-a treia Conferințe mondiale a ONU privind reducerea riscurilor de dezastru (WCDRR) din 2015.
Reziliența definită de Cadrul de la Sendai reprezintă capacitatea unui sistem, a unei comunități sau a unei societăți expuse la pericole, de a rezista, absorbi, de a se acomoda, adapta, transforma și a se recupera de pe urma efectelor unui dezastru în timp util și eficient, inclusiv prin păstrarea și restabilirea structurilor și funcțiilor esențiale de bază prin gestionarea riscurilor.
,,Creșterea gradului de siguranță în rândul cetățenilor a reprezentat dintotdeauna o prioritate a Departamentului pentru Situații de Urgență.
Prin acțiunile pe care le întreprindem, dorim să fim cât mai aproape de cetățeni și de nevoile acestora, astfel încât, împreună, să putem construi o societate rezilientă în fața dezastrelor sau a situațiilor de urgență.
În acest context, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) dorește să fie în continuare alături de persoanele cu dizabilități. Suntem convinși de faptul că putem face mai multe lucruri pentru a reduce vulnerabilitățile persoanelor cu dizabilități în fața dezastrelor, iar un prim pas în acest sens va fi încheierea unui protocol de colaborare și constituirea unui grup de lucru între DSU și Consiliul Național al Dizabilității din România, cu scopul identificării acțiunilor și măsurilor adaptării sistemului național integrat de urgență, inclusiv la nevoile speciale ale comunității persoanelor cu dizabilități din România”, a declarat domnul Raed Arafat, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
În cadrul Conferinței, domnul Raed Arafat a prezentat Consolidarea Rezilienței în România.
Un punct important în prezentarea domniei sale a fost Platfoma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență – fiipregatit.ro, lansată de către Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), în parteneriat cu Asociația CivicNet.
Managementul tipurilor de risc este defalcat pe mai multe domenii de activităţi importante: prevenire, pregătire, răspuns, evaluare/investigare şi refacere/reabilitare.
Ne confruntăm cu toții cu situații de urgență de tot felul, atât pe plan internațional, cât și pe plan local. Informațiile legate de modul în care putem reacționa în situații limită ne pot salva viața.
Potrivit platformei, „Planul personal pentru situații de urgență este compus în principal din trei elemente de bază: Să fii informat din surse sigure (oficiale) și pregătit înainte de situație; Să știi ce trebuie să faci în timpul unei situații, să nu te panichezi, să acționezi rațional; Să urmezi recomandările oficiale, să știi cum poți să îi ajuți și să îi protejezi pe cei din jurul tău.” Platforma conține ghiduri cu informații legate de modul în care trebuie să acționăm și să ne comportăm înainte, în timpul și după diferite situaţii de urgenţă de amploare sau dezastru: accident nuclear, cutremur, inundație, avalanșă, ger, incendiu, furtună, alunecare de teren, violență domestică etc.
DSU are deja o aplicație mobilă, diponibilă atât pe iOS, cât și pe Android, protocoale de colaborare cu mass-media pentru alertare în caz de urgențe majore, iar din 2018 a început să funcționeze și sistemul RO ALERT. Toate aceste sisteme sunt complementare și au rolul de a crea o societate mai rezilientă.
„Măsurile de reducere a riscurilor de dezastre au rolul de a preveni pierderile umane și materiale în caz de dezastru. Este esențial ca cei care se ocupă de aceste măsuri să folosească experiența și expertiza persoanelor cu dizabilități, pentru că doar acestea dețin cunoștințe relevante ce pot contribui la dezvoltarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea planurilor de reducere a riscului care să aibă componentă incluzivă. Persoanele cu dizabilități ar putea înființa Unități protejate dedicate instruirii de reducere de riscuri de tip incluziv, contribuind astfel la reducerea riscurilor la care sunt expuse persoanele cu dizabilități în timpul dezastrelor”, a declarat Adela Crăciun, vicepreședinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității, a prezentat situația persoanelor cu dizabilități din România, menționând rezultatele raportului privind Diagnoza situaţiei persoanelor cu dizabilități în România, dar și situații concrete actuale și din timpul pandemiei de COVID 19.
„În cazul în care s-ar produce dezastre, multe persoane cu dizabilități ar putea fi victime, precum și membrii familiilor lor, care s-ar expune riscurilor încercând să le salveze. Cunoaștem toți gradul scăzut de accesibilitate a mediului fizic, informațional și comunicațional, ceea ce face ca riscul pentru persoanele cu dizabilități să fie ridicat.
Dacă facem un exercițiu de salvare în caz de dezastru, constatăm că multor persoane cu mobilitate redusă sau fără mobilitate le-ar fi imposibil să ajungă în adăposturi sau în locuri ferite de risc.
Spre regretul nostru, am trecut prin pandemia de COVID 19. În primul an a fost haos total. Atunci am descoperit că avem persoane cu dizabilități fără adăpost, persoane care se aflau la risc de deces din lipsă de hrană, după închiderea centrelor, persoane cu dizabilități lăsate pradă disperării, după ce unicul părinte era izolat”, a subliniat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.
Potrivit raportului privind Diagnoza situaţiei persoanelor cu dizabilități în România, „România este o țară cu un grad ridicat de vulnerabilitate la dezastre. […]
Situațiile de risc colectiv posibile sunt variate, de la dezastre naturale (incendii, seisme, alunecări de teren, inundații etc.), până la riscuri de sănătate publică și conflicte armate. […]
Marea majoritate a persoanelor cu limitări severe și o bună parte dintre persoanele cu unele limitări ar reuși cu dificultate sau nu ar reuși deloc pe cont propriu să ia măsuri în situații de risc și urgență, cum ar fi ieșirea din locuință sau din clădire, deplasarea până la un loc sigur sau apelarea serviciilor de urgență. Cel mai scăzut nivel declarat de autonomie în situații de urgență se observă în cazul persoanele cu limitări severe: 44% nu ar reuși să evacueze locuința singure, 33% nu ar reuși să iasă singure din clădire și aceeași proporție nu ar reuși să ajungă într-un spațiu sigur din afara locuinței, în timp ce 30% nu ar reuși să apeleze serviciile de urgență pe cont propriu.
Persoanele cu dizabilități au mai puține resurse la care să apeleze pentru ajutor în asemenea situații, fie vecini, fie membri ai familiei. Astfel, 22% dintre persoanele cu limitări severe de activitate nu au un vecin la care pot apela într-o situație de urgență, față de 9% dintre cele fără limitări de activitate.”
