La invitația Administrației Prezidențiale, în data de 27 februarie, Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), alături de reprezentanți ai organizațiilor din domeniul social, a participat la o întâlnire desfășurată la Palatul Cotroceni cu Radu Burnete, consilier prezidențial.
Discuțiile au fost structurate pe cinci teme majore, în acord cu profilul organizațiilor prezente: servicii sociale, dizabilitate, sănătate, drepturile copilului și combaterea traficului de persoane.
Trei solicitări majore prezentate de CNDR
Președinta CNDR a adus în atenție trei aspecte prioritare.
1. Ratificarea Protocolului opțional la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități
România a ratificat Convenția în 2010, dar Protocolul opțional, semnat încă din 2008, nu a fost ratificat până în prezenti. În lipsa acestui demers, persoanele cu dizabilități din România nu au acces la mecanismul internațional de plângeri individuale și anchetă, pe care majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene îl folosesc deja.
,,Din perspectiva drepturilor fundamentale, i-am solicitat domnului Președinte Nicușor Dan să analizeze oportunitatea de a supune Parlamentului Protocolul spre ratificare, consolidând astfel angajamentul României față de standardele internaționale”, a subliniat Daniela Tontsch.
2. Protecția socială a persoanelor cu dizabilități
Al doilea aspect a vizat măsurile recente privind eliminarea scutirilor de impozit pentru locuințe, terenuri și mijloace de transport, precum și înghețarea indemnizațiilor. Potrivit CNDR, aceste decizii reprezintă un regres fără precedent în protecția socială a persoanelor cu dizabilități.
La data de 3 februarie 2026, cinci federații și 232 de organizații pentru drepturile persoanelor cu dizabilități au transmis o scrisoare deschisă domnului prim-ministrului, solicitând reintroducerea scutirilor de impozit, actualizarea indemnizațiilor de handicap cu inflația și majorarea acestora.
În lipsa unui răspuns oficial, apelul a fost extins într-o petiție publică, care, până la data întâlnirii, era semnată de peste 24000 de persoane și rămâne deschisă.
3. Ordinul nr. 2300/1457/2025 privind noile criterii medico-psihosociale
Cel de-al treilea aspect a vizat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noi criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Deși obiectivul declarat este alinierea la standardele internaționale și evaluarea funcțională a persoanei, CNDR susține că, în practică, mii de persoane au fost încadrate în grade inferioare de handicap, fără ca starea lor medicală să se fi modificat.
Potrivit organizației, ordinul nu aplică modelul biopsihosocial recomandat de Clasificarea Internațională a Funcționării a OMS și contravine spiritului Convenției ONU.
,,Am formulat aceste cereri având în vedere rolul constituțional al Președintelui României de garant al respectării Constituției și al drepturilor fundamentale, mediator între puterile statului și între stat și societate, precum și reprezentant al României în plan internațional, inclusiv în materia angajamentelor asumate prin tratate privind drepturile omului. Într-un context legislativ și social sensibil pentru comunitatea persoanelor cu dizabilități, considerăm esențial ca instituția prezidențială să contribuie activ la consolidarea protecției drepturilor și la menținerea unui cadru normativ stabil, echitabil și conform standardelor internaționale”, a declarat Daniela Tontsch.
Mesajul consilierului prezidențial
Referindu-se la întâlnirea cu reprezentanții organizațiilor – care acoperă aproape două treimi din sectorul neguvernamental furnizor de servicii pentru aproximativ 100.000 de cetățeni și reprezintă un angajator important – Radu Burnete a descris discuția drept „foarte lungă și deloc simplă”.
Timp de trei ore au fost analizate dificultățile cu care se confruntă seniorii, persoanele cu dizabilități, copiii, bolnavii cronici sau terminali și alte categorii vulnerabile. Printre problemele menționate s-au numărat finanțarea insuficientă și birocrația.
Consilierul a precizat că nu exista soluții rapide pentru toate aceste provocări și a considerat „ipocrit” să promită rezolvarea lor într-un termen scurt. Totuși, au fost agreate câteva direcții de progres: aplicarea principiului „banii urmează beneficiarul”, bugetare multianuală și proceduri competitive, pregătirea alocărilor din viitorul cadru financiar european 2028–2034, intervenții integrate și consolidarea dialogului dintre organizații și stat.
În același context, el a transmis că mesajul primit la unison de la participanți vizează degradarea accelerată a discursului public privind persoanele vulnerabile. „Văd și eu o virulență a limbajului în ultimii ani care adesea mă lasă fără cuvinte”, a spus consilierul, încheind cu un apel la responsabilitate: „Cuvintele au consecințe. Nu degeaba civilizație și civilitate au aceeași etimologie. Prima nu prea poate exista fără a doua.”
