Ministerul Educaţiei Naţionale a aprobat procedura prin care este asigurat cadrul normativ necesar susţinerii examenelor naţionale (Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi examenul naţional de Bacalaureat – sesiunea 2019) de către elevii cu deficienţe de vedere/deficienţe de auz/tulburare de spectru autist/tulburări specifice de învăţare.
Metodologiile privind organizarea şi desfăşurarea examenelor naţionale creează cadrul propriu-zis pentru susţinerea examenelor de Evaluare Naţională şi Bacalaureat de candidaţii cu deficienţe prin ajustarea modalităţilor de examinare, în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei şi enumerează exemple de asemenea adaptări.
În acelaşi timp, conform precizărilor din procedurile privind examenele naţionale, Comisiile de examen judeţene/ISMB pot aproba şi alte măsuri de susţinere a probelor pentru elevii cu deficienţe, la propunerea comisiilor din unităţile de învăţământ, în cazul Evaluării Naţionale, sau la propunerea comisiilor judeţene/ISMB, în cazul examenului de Bacalaureat, informează Ministerul Educației Naționale printr-un comunicat.
Ministerul Educaţiei Naţionale
Direcţia Generală Educaţie Timpurie,
Învăţământ Primar şi Gimnazial
Direcţia Generală Învăţământ Secundar
Superior şi Educaţie Permanentă
PROCEDURĂ
cu privire la asigurarea condiţiilor de egalizare a şanselor pentru elevii cu deficienţe de vedere/deficienţe de auz/tulburare de spectru autist/tulburări specifice de învăţare care susţin examenele naţionale: evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi examenul naţional de bacalaureat – sesiunea 2019
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1.(1) Prezenta procedură este elaborată în baza prevederilor art. 31 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011, aprobată prin Ordinul MECTS nr. 4801/31.08.2010, valabilă şi pentru evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a – 2019, conform prevederilor OMEN nr. 4813/29.08.2018 şi ale art. 91 din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat-2011, aprobată prin Ordinul MECTS nr. 4799/31.08.2010, valabilă pentru examenul de bacalaureat naţional – 2019, conform prevederilor OMEN nr. 4830/30.08.2018.
Scopul specific al procedurii este de a pune la dispoziţia comisiilor responsabile un cadru procedural unitar pentru asigurarea condiţiilor de egalizare a şanselor pentru elevii cu deficienţe de vedere/deficienţe de auz/tulburare de spectru autist care susţin examenele naţionale: evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi examenul naţional de bacalaureat – sesiunea 2019 şi pentru optimizarea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale în care sunt implicaţi aceşti elevi.
Prevederile prezentei proceduri se completează cu prevederile generale ale Metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011, prevăzută în Anexa 2 la Ordinul MECTS nr. 4801/31.08.2010, ale OMEN nr. 4813/29.08.2018 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2018-2019, respectiv ale Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2011, prevăzută în Anexa 2 la OMECTS nr. 4799/2010 şi ale OMEN nr. 4830/30.08.2018 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional — 2019, precum şi cu prevederile tuturor instrucţiunilor/procedurilor elaborate de Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale, respectiv de Comisia Naţională de Bacalaureat pentru sesiunile de examen din anul 2019.
(4) Procedura se aplică de către Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de Organizare a Evaluării Naţionale, respectiv de Comisiile de Bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti, comisiile din centrele de examen/unităţile de învăţământ, comisiile din centrele zonale de evaluare, precum şi de unităţile de învăţământ preuniversitar care şcolarizează elevi în clasa a VIII-a, respectiv în clasele a XII-a/a XIII-a.
DESCRIEREA PROCEDURII
Secţiunea 1 – Adaptarea procedurilor de examen în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei de vedere
Art. 2 Elevii cu deficienţe de vedere, îşi vor exprima, în scris, înainte de simularea examenelor naţionale, opţiunile referitoare la modalitatea de accesibilizare a subiectului (scriere obişnuită, scriere obişnuită cu caractere mărite, scriere braille, profesor asistent pentru citirea subiectelor), precum şi modul de redactare a subiectelor (braille, scriere obişnuită, cu mijloace tehnice, profesor asistent). Opţiunile vor fi transmise comisiei din centrul de examen.
Art. 3. Transmiterea subiectelor de examen se va realiza, în funcţie de gradul deficienţei de vedere, astfel:
Asigurarea subiectelor în scriere obişnuită şi cu caractere mărite se realizează de către comisia din cadrul centrului de examen sau, după caz, de subcomisia din centrul de examen, prin transpunerea automată a subiectului din format A4 în format A3, prin intermediul unui copiator.
Multiplicarea subiectelor în sistem de scriere braille se realizează de către comisia din cadrul centrului de examen sau, după caz, de subcomisia din centrul de examen, pe imprimante specializate braille, prin intermediul unor programe software specializate, prin scanare sau prin transpunerea manuală a textului după dictare/ prin aducerea subiectului în format electronic. Elevii cu deficienţă de vedere care solicită susţinerea examenelor naţionale prin utilizarea sistemului braille primesc subiectele transpuse în scriere braille, precum şi subiectul în scriere obişnuită. După distribuirea subiectelor, pentru identificarea eventualelor erori de transcriere şi, după caz, menţionarea diferitelor figuri/scheme/diagrame şi altele asemenea, asistenţii dau citire subiectelor.
Pentru candidaţii cu deficienţă de vedere care susţin examenele naţionale prin utilizarea sistemului braille, dar nu există condiţii pentru transpunerea subiectelor şi multiplicarea acestora în scriere braille, subiectele se transmit prin dictare directă de către unul dintre profesorii asistenţi, timpul de redactare a lucrărilor scrise fiind contorizat de la momentul finalizării dictării.
Pentru candidaţii cu deficienţă de vedere care optează pentru elaborarea lucrării scrise prin dictare, subiectele se comunică prin citire/dictare, de către un profesor asistent, transmiterea cerinţelor putându-se realiza şi secvenţial.
Pentru citirea subiectelor se poate folosi şi tehnologie asistivă, fără conectare la Internet şi care să nu permită descărcarea de documente. Dispozitivele pot fi puse la dispoziţie de unităţile de învăţământ sau pot fi dispozitive personale ale candidaţilor, verificate în prealabil de către membrii comisiei din centrul de examen.
f) Citirea subiectelor cu ajutorul tehnologiei asistive (voce sintetică pe laptop, PC etc.) poate fi însoţită de dictarea cerinţelor de către un profesor asistent. Candidaţii pot utiliza laptopurile sau celelalte categorii de dispozitive electronice personale numai după ce au fost verificate în prealabil, astfel încât să nu conţină în memoria internă materiale interzise la examen.
Art.4. În centrele de examen în care susţin examen candidaţi cu deficienţe de vedere în sistem de scriere braille sau cu tehnologie asistivă, din comisia din cadrul centrului de examen sau, după caz, din subcomisie, fac parte un specialist în transpunerea subiectelor în sistem braille, precum şi un cadru didactic cu competenţe de utilizarea tehnologiei de acces pentru nevăzători.
Art. 5. (1) Redactarea lucrărilor scrise se realizează prin scriere manuală, prin sistemul de scriere braille, cu ajutorul calculatorului şi a unui soft de tipul cititorului de ecran sau prin dictare.
Elevii pentru care se asigură subiectele cu caractere mărite, pot utiliza pentru redactarea lucrărilor scrise mijloace optice de sprijin (lupe sau lentile speciale), precum şi mijloace electronice de sprijin (lupe electronice portabile sau aparate de mărit cu circuit închis), proprii sau puse la dispoziţie de unităţile de învăţământ.
Lucrările scrise în alfabet braille se redactează pe hârtie specială braille, pusă la dispoziţie de unitatea de învăţământ de la care provin elevii, care poartă ştampila centrului de examen.
După finalizarea elaborării, profesorii asistenţi preiau lucrările scrise în alfabet braille, numerotează colile cu cerneală albastră şi ataşează un număr suficient de coli tipizate pentru transcriere. Pentru fiecare candidat, profesorii asistenţi înscriu în colţul negru al primei coli tipizate datele candidatului şi efectuează secretizarea conform procedurilor aprobate, în prezenţa candidatului.
Lucrările scrise în alfabet braille, împreună cu colile tipizate ataşate, se preiau de către comisia din centrul de examen şi se predau, distinct, comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a Evaluării Naţionale, respectiv comisiei de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti, în cadrul căreia va funcţiona o subcomisie pentru asigurarea transcrierii conţinutului lucrărilor din alfabetul braille în alfabetul obişnuit, pe colile tipizate. Membrii acestor subcomisii sunt cadre didactice specializate în scrierea/citirea alfabetului braille. Subcomisia se află în coordonarea preşedintelui comisiei judeţene/ a Municipiului Bucureşti şi este numită prin decizie a inspectorului şcolar general. Lucrările transcrise se transmit odată cu celelalte lucrări în centrul zonal de evaluare.
Lucrările redactate pe dispozitive electronice se listează în sala în care a fost susţinută proba, se copiază de unul dintre profesorii asistenţi pe foaie tipizată, care se secretizează conform procedurilor aprobate, în prezenţa a cel puţin doi membri ai comisiei.
La proba scrisă pentru disciplina Geografie, pentru accesibilizarea modului de lucru pe hartă, candidaţii cu deficienţe de vedere pot folosi Stiloul Prietenos/PenFriend, care se achiziţionează împreună cu etichetele asociate acestora, etichete speciale ce permit înregistrarea vocală.
Lucrările care se realizează prin dictare se scriu de către unul dintre profesorii asistenţi, de altă specializare decât disciplina la care se susţine proba, în săli separate, supravegheate audio-video. Completarea colţului care se secretizează se realizează, de asemenea, de către profesorii asistenţi.
La disciplina Matematică elevii nevăzători au posibilitatea de a redacta descrierea figurilor geometrice acordându-se punctajul conform baremului stabilit.
Secţiunea 2 – Adaptarea procedurilor de examen în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei de auz
Art. 6. (1) Candidaţii cu deficienţe de auz pot solicita susţinerea probelor de examen cu subiecte unice în prezenţa interpreţilor în limbaj mimico-gestual, cadre didactice din învăţământul preuniversitar de altă specialitate decât cea la care se susţine proba şi care nu au predat la clasele din care provin candidaţii.
În situaţia în care nu poate fi asigurat un număr corespunzător de interpreţi în limbaj mimico-gestual în condiţiile prevăzute la alin. (1), comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a Evaluării Naţionale, respectiv comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti asigură prezenţa în fiecare centru de examen în care sunt candidaţi cu deficienţe de auz, pe toată durata desfăşurării probelor, a unor interpreţi în limbaj mimico-gestual autorizaţi, de altă specialitate decât cea la care se susţine proba.
Accesul în centrul de examen a interpreţilor în limbaj mimico-gestual prevăzuţi la alin. (2) este permis în baza unei delegaţii semnate de inspectorul şcolar general.
Art. 7. (1) În vederea accesibilizării cerinţelor subiectelor pentru fiecare probă, asistenţii transmit candidaţilor, prin limbaj mimico-gestual, conţinutul cerinţelor, atât la începutul fiecărei probe, cât şi secvenţial, după fiecare cerinţă, după caz. Interpretul în limbaj mimico-gestual poate asigura comunicarea pe tot parcursul probei şi poate asigura transcrierea pe foaia de examen a rezolvărilor transmise de elevi prin limbajul mimico-gestual.
Timpul destinat efectuării lucrărilor scrise se măreşte cu 1-1,5 ore.
Art. 8 În cadrul probei de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională din cadiul examenului naţional de bacalaureat, candidaţii cu deficienţe de auz nu susţin proba de înţelegere a unui text audiat. în certificatul de competenţă lingvistică, rubrica respectivă, ce corespunde competenţei de înţelegere a unui text audiat, se barează.
Secţiunea 3 – Adaptarea procedurilor de examen în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice tulburărilor din spectrul autist
Art. 9. (1) Candidaţii cu tulburare de spectru autist pot susţine probele de examen în săli de clasă separate, cu supraveghere audio-video, fără distractori, în prezenţa unui cadru didactic cu specializarea Psihopedagogie specială, familiarizat cu problematica tulburărilor din spectrul autist, a unui psiholog sau a specialistului – terapeut personal al elevului, în calitate de însoţitor. Accesul acestora în centrul de examen este permis în baza unei delegaţii semnate de inspectorul şcolar general.
(2) în vederea identificării soluţiilor optime de adaptare a modalităţii de susţinere a probelor şi pentru evitarea blocajelor sau stărilor de anxietate ale elevului, se asigură cunoaşterea prealabilă a candidatului cu profesorul asistent/specialistul însoţitor. Totodată profesorul asistent/specialistul însoţitor i se poate adresa elevului pentru a-i oferi sprijin în concentrarea asupra rezolvării subiectului, fără a interfera cu conţinutul probei de examen.
Art; 10. (1) Subiectele pentru probele scrise se transmit candidaţilor cu tulburare de spectru autist în format hârtie, cu posibilitatea promptării şi administrării secvenţiale de către profesorul asistent, după caz.
(2) Redactarea lucrărilor scrise se poate realiza şi prin dictare unui profesor asistent, care asigură secretizarea lucrării în prezenţa candidatului sau prin utilizarea unui calculator.
Lucrările redactate pe calculator se listează în sala în care a fost susţinută proba, se copiază de unul dintre profesorii asistenţi pe foaie tipizată, care se secretizează conform procedurilor aprobate, în prezenţa a cel puţin doi membri ai comisiei.
Pe timpul realizării probelor scrise se acordă, la cerere, pauze, avându-se în vedere încadrarea în termenul maxim prevăzut pentru elaborarea lucrării.
Pe timpul realizării probelor scrise este permisă folosirea unui sistem de recompensă tangibil (alimente, jucării) sau vizual (feţe vesele, buline), precum şi prezentarea vizuală a timpului.
Timpul destinat efectuării lucrărilor scrise se măreşte cu 1-2 ore.
Art. 11. Aplicarea prevederilor art. 10 se realizează integral sau diferenţiat, la solicitarea scrisă a părintelui/a reprezentantului legal, în baza recomandării medicului/psihologului.
Art. 12. Prevederile art. 10 şi 11 se pot aplica, după caz, pentru toate tulburările de dezvoltare pentru care se solicită în scris adaptarea procedurii de susţinere a examenului.
Secţiunea 4 – Adaptarea procedurilor de examen în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice tulburărilor specifice de învăţare
Art. 13. (1) Candidaţii cu tulburări specifice de învăţare care deţin Certificat de orientare şcolară şi profesională, emis de CJRAE/CMBRAE pot solicita susţinerea probelor de examen cu subiecte unice prin adaptarea procedurilor de examinare.
Comisia din unitatea de învăţământ asigură condiţii de egalizare a şanselor pentru elevii cu tulburări specifice de învăţare, prin adaptarea procedurilor în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.
Exemple de asemenea adaptări sunt:
-mărirea cu 1 oră a timpului destinat efectuării lucrării scrise;
-citirea subiectelor de către un profesor asistent, de altă specializare decât cea la care se susţine proba, pentru elevii cu dislexie. Subiectele se citesc cu voce tare şi se pot repeta la cererea elevului;
– realizarea lucrării scrise prin dictarea conţinutului acesteia, de către elevul cu disgrafie (disortografie), către un profesor asistent, de altă specialitate decât cea la care se desfăşoară proba respectivă. Se interzice profesorului asistent să corecteze sau să intervină în dictarea realizată de elev. Pentru această categorie de elevi se organizează clase separate, cu supraveghere audio-video;
– asigurarea calculatorului de buzunar/birou, a tablei pitagoreice, a tabelelor cu formule matematice.
Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare a Evaluării Naţionale, poate aproba şi alte proceduri de susţinere a probelor Evaluării Naţionale pentru candidaţii cu TSI, precum şi folosirea instrumentelor compensatorii (de exemplu hărţi mentale, scheme conceptuale) la propunerea comisiilor din unităţile de învăţământ, cu informarea Comisiei Naţionale.
Comisia Naţională de Bacalaureat poate aproba şi alte proceduri de susţinere a examenului de bacalaureat pentru candidaţii cu TSI, precum şi folosirea instrumentelor compensatorii (de exemplu hărţi mentale, scheme conceptuale) la propunerea comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti.
Elevii cu TSI îşi vor exprima, în scris, înainte de simularea examenelor naţionale, opţiunile referitoare la modalitatea de accesibilizare a subiectului (calculator de buzunar/birou, tablă pitagoreică, tabele cu formule, hărţi mentale, scheme conceptuale).
Art.14. în centrele de examen în care susţin examen candidaţi cu tulburări specifice de învăţare din comisia din cadrul centrului de examen sau, după caz, din subcomisie, face parte un specialist în TSI din cadrul CJRAE/CMBRAE.
DISPOZIŢII FINALE
Art. 15. Elevii cu dizabilităţi, care deţin certificat de încadrare în grad de handicap, beneficiază de drept de condiţii de egalizare a şanselor, prin adaptarea procedurilor de examinare, conform prevederilor art. 31 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011, aprobată prin Ordinul MECTS nr. 4801/31.08.2010, valabilă şi pentru evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a – 2019, conform prevederilor OMEN nr. 4813/29.08.2018 şi ale art. 91 din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat-2011, aprobată prin Ordinul MECTS nr. 4799/31.08.2010, valabilă pentru examenul de bacalaureat naţional – 2019, conform prevederilor OMEN nr. 4830/30.08.2018.
Art. 16 Pentru asigurarea mijloacelor/instrumentelor necesare adaptării procedurilor de examinare, unităţile şcolare transmit părinţilor elevilor cu TSI, care susţin examene naţionale, că depunerea cererilor pentru adaptarea procedurilor de examinare se realizează înainte de simularea examenelor naţionale.
Art. 17. (1) La solicitarea conducerii unităţii de învăţământ, comisia de examen judeţeană/a municipiului Bucureşti aprobă aplicarea prevederilor prezentei proceduri potrivit tipului şi gradului de deficienţă, tulburare de spectru autist şi numeşte/deleagă specialiştii în comisia/centrul de examen.
(2) Pentru cazuri speciale, vizând oricare dintre tipurile de deficienţe/handicap, Comisia Naţională de Bacalaureat, respectiv Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de Organizare a Evaluării Naţionale pot aproba şi alte proceduri de susţinere a probelor de examen pentru elevii cu deficienţe, la solicitarea comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti, respectiv la solicitarea comisiilor din unităţile de învăţământ, pentru Evaluarea Naţională, în baza documentelor medicale prezentate la înscriere.
Art. 18. (1) Toate persoanele care au acces în sălile de examen în calitate de asistenţi, interpreţi în limbaj mimico-gestual, însoţitori ai comisiilor etc., pentru a oferi sprijin elevilor cu deficienţe, conform menţiunilor din secţiunile precedente, trebuie să fie în situaţie de compatibilitate, respectiv să nu aibă rude sau afini până la gradul al IV-lea printre elevii care participă la respectiva sesiune de examen.
(2) înaintea fiecărei probe de examen, profesorii asistenţi sunt instruiţi cu privire la aplicarea prevederilor prezentei proceduri.
Art. 19. (1) Ministerul Educaţiei Naţionale asigură postarea pe site-ul propriu şi transmiterea prezentei proceduri în inspectoratele şcolare judeţene/ISMB, care au obligaţia diseminării acesteia în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar care şcolarizează elevi în clasa a VIII- a, respectiv în clasele a XII-a/a XIII-a. Conducerile unităţilor de învăţământ răspund de informarea elevilor şi a părinţilor cu privire la prevederile prezentei proceduri.
(2) Conducerile unităţilor de învăţământ şi ale inspectoratelor şcolare întreprind măsuri pentru informarea părinţilor tuturor elevilor cu deficienţe care susţin examenele naţionale cu privire la modalităţile de adaptare a procedurilor de examinare de care pot beneficia, la cerere, precum şi cu privire la calendarul şi locul depunerii solicitării respective. Informaţiile vor fi afişate la sediul fiecărei unităţi/instituţii de învăţământ, precum si pe site-urile acestora şi se va indica şi numărul de telverde la care pot fi obţinute informaţii suplimentare.
Art. 20. (1) Părintele/tutorele legal solicită în scris conducerii unităţii de învăţământ adaptarea modalităţii de examen conform prevederilor metodologice şi ale prezentei proceduri, în baza certificatului de încadrare în grad de handicap sau a certificatului de orientare şcolară şi profesionala, iar pentru elevii cu tulburări de învăţare, care nu deţin certificatului de încadrare în grad de handicap, în baza unei adeverinţe medicale eliberate de comisia medicală judeţeana/a municipiului Bucureşti de orientare şcolar-profesională sau, în judeţele în care nu funcţionează comisii medicale de orientare şcolar-profesională, în baza unui document medical eliberat de medicul specialist.
DIRECTOR GENERAL, Mihaela Tania Irimia
DIRECTOR GENERAL, Corina Marin
INSPECTOR GENERAL, Liana Maria Mitran Duţu
INSPECTOR GENERAL, Maria Cristea-Stoea
