Vaccinarea împotriva COVID-19 în România

Apariția infecției cu noul Coronavirus sau Coronavirusul Sindromului Acut Respirator Sever 2 (SARS-CoV-2) a condus la o răspândire rapidă a COVID-19 în întreaga lume. Pe 30 ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat COVID-19 o urgență de sănătate publică de interes internațional, iar pe 11 martie 2020, a fost declarată pandemia, informează Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNACV).

Pandemia generată de apariția noului coronavirus a schimbat radical viața oamenilor. Până astăzi, 14 ianuarie, au fost raportate 90 milioane de cazuri confirmate și aproape 2 milioane de decese la nivel mondial.

În mod normal, dezvoltarea unui vaccin reprezintă un proces lung și complex. Însă având în vedere situația actuală, cercetători din întreaga lume au depus eforturi să dezvolte un vaccin împotriva COVID-19 în timp record, bazat pe dovezi și standarde riguroase. 

Conform raportului OMS din 2 decembrie 2020, sunt în diferite stadii de creare și producție 214 vaccinuri. Scopul tuturor acestor vaccinuri este de a determina un răspuns imun (de apărare) primar, astfel încât corpul să poată dezvolta o memorie imună la nivelul celulelor B si T față de virusul SARS-CoV-2. Dezvoltarea memoriei imunologice în urma vaccinarii este ceea ce ne va proteja împotriva unei infecții ulterioare. 

Dupa 11 luni de la debutul cazurilor de COVID-19, avem  la dispoziție, în Uniunea Europeană, vaccinul dezvoltat de companiile Pfizer și BioNTech, cu o eficacitate de 95% când este administrat în regim de 2 doze (rezultate obținute în urma unui studiu clinic de faza III, efectuat pe 43 000 de persoane) și vaccinul realizat de compania farmaceutică americană Moderna, cu o eficacitate eficacitate de 94.5% (studiu clinic efectuat pe 30 000 de persoane). Ambele vaccinuri se bazează pe tehnologia ARN mesager, metodă care constă în niște seturi de instrucțiuni genetice care le spun celulelor noastre cum se fabrică o proteină virală.

Potrivit Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19, vaccinurile pe bază de ARN mesager, deși nu au fost aprobate ca produse de uz uman până în prezent, sunt studiate de peste 10 ani. Sunt testate pe un număr de peste 1500 de voluntari, iar studiile derulate arată că au un profil de siguranță foarte bun.

Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a adus unele clarificări de natură științifică în ceea ce privește vaccinurile împotriva coronavirusului pe bază de ARN mesager.

„ARN-ul si ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viaţă cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide şi carbohidraţi. ADN-ul uman este localizat în nucleul celular. ARN-ul mesager se găseşte în citoplasma celulară – în afara nucleului – şi are rol mult mai precis, cum este transmiterea de informaţii cu privire la sinteza de proteine în celulă. Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influenţa ADN-ul celular propriu. Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvenţă de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafaţă a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespunzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producţia unui nivel predefinit de proteină Spike”, scrie pe site-ul vaccinare-covid.gov.ro.

Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun care este responsabil de dezvoltarea imunității împotriva COVID-19.

,,Sistemul imun recunoaște proteina Spike ca fiind străină și declanșează răspunsul imun în urma căruia se produc anticorpi. Pentru a afecta organismul, coronavirusul are nevoie de peste 20 de proteine. Proteina Spike, conținută în vaccinul ARN mesager, nu poate declanșa boala. După producerea proteinei Spike, ARN-ul mesager care a transmis această informație este distrus și eliminat”, precizează reprezentanții Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19.

Vaccinarea împotriva COVID-19 a început peste tot în Uniunea Europeană, pe 27 decembrie 2020, într-un moment de unitate.

Potrivit Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19, în prima etapă sunt cuprinşi lucrătorii din domeniile sănătăţii şi social – sistem public şi privat, în cea de-a doua populaţia cu grad de risc şi lucrători care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale, iar etapa a treia include populaţia generală.

Din data de 15 ianuarie, va începe activitatea de vaccinare pentru categoriile de persoane din Etapa a II-a, care se va derula concomitent cu vaccinarea categoriilor aflate în prima etapă.

Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a informat opinia publică asupra faptului că în etapa a II-a a Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România este inclusă populația la risc, reprezentată de adulți cu vârsta peste 65 de ani și persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.

În conformitate cu dovezile științifice actuale, în categoria ,,boli cronice” se încadrează oricare dintre următoarele afecțiuni:

• Diabet zaharat
• Obezitate
• Alte boli metabolice, inclusiv congenital
• Afecțiuni cardiovasculare
• Afecțiuni renale
• Afecțiuni oncologice
• Afecțiuni pulmonare
• afecțiuni neurologice, inclusiv sindromul Down
• Afecțiuni hepatice moderate/severe
• Afecțiuni autoimmune
• Imunodepresii severe: pacienți transplantați, cu consult medical prealabil, pacienți care urmează terapii biologice sau terapie de lungă durată cu corticosteroizi, pacienți infectați cu HIV/SIDA.

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, a afirmat că se vor constitui echipe mobile care vor asigura vaccinarea la domiciliu a celor care nu se pot deplasa, iar daca sunt multe persoane atunci se va desemna un centrul mobil care se va deplasa în localitatea respectivă și va asigura accesul persoanelor la vaccinare.

Programarea se va realiza prin intermediul paginii web, prin platforma de programare sau individual dacă vorbim despre persoane peste 70 de ani. Pe baza CNP-ului se verifică foarte ușor categoria de risc din care aparține persoana respectivă. Sau prin medicul de familie, DSU, sau prin intermediul unei persoane din familie. Sau prin servicii de call-center.

Medicul Valeriu Gheorghiță a explicat că rolul echipelor mobile de vaccinare este de a asigura vaccinarea persoanelor care sunt internate în centrele medico-sociale.

,,În colaborare cu medicul de familie și cu Direcția de Asistența Socială din Primarie se stabilește numărul persoanelor care se află în incapacitatea de a se deplasa la centrul de vaccinare. Și prin intermediul acestor echipe mobile se asigura vaccinarea chiar la domiciliu a acestor persoane, iar daca sunt multe persoane atunci vom aloca un centrul mobil care se va deplasa în localitatea respectivă și va asigura accesul persoanelor la vaccinare”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Potrivit CNACV, 154.268 de angajați din spitale au fost vaccinați în România împotriva Covid-19 cu vaccinul Pfizer-BioNTech. De la începutul campaniei de vaccinare (pe 27 decembrie), s-au înregistrat 544 de reacții adverse comune și minore,  dintre care 214 reacții locale cu durere la locul injectării și 330 reacții generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).

Primul transport ce conține 14.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19 produs de firma Moderna a ajuns ieri, 13 ianuarie, în Centrul național de stocare din Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare Medico–Militară „Cantacuzino”. Vaccinul urmează să fie distribuit pe baza cererilor primite de la direcțiile de sănătate publică.

Pentru mai multe informații privind vaccinarea împotriva COVID-19, accesați următorul link: https://vaccinare-covid.gov.ro/