Curtea de Conturi Europeană desfășoară în România audit de performanță privind egalitatea de șanse pentru persoanele cu dizabilități

Miercuri, 15 iunie, 2022, preşedinta Consiliului Naţional al Dizabilității din România (CNDR), doamna Daniela Tontsch, și-a exprimat viziunea asupra situației persoanelor cu dizabilități din România la solicitarea Curții de Conturi Europene, o instituție a Uniunii Europene care este auditorul extern al Comisiei Europene. La întâlnire a participat și doamna Claudia Brătan, director executiv al CNDR.

Solicitarea Curții de Conturi Europene a fost făcută în contextul auditului de performanță privind egalitatea de șanse pentru persoanele cu dizabilități pe care Curtea de Conturi Europeană îl desfășoară în prezent. În cadrul auditului, echipa de audit vizitează mai multe state membre ale UE, inclusiv România, unde se realizează interviuri cu autoritățile române.

De asemenea, sunt consultate organizațiile neguvernamentale pentru persoanele cu dizabilități pentru a obține punctele lor de vedere.

Daniela Tontsch, președinta CNDR, a abordat în mod prioritar sărăcia în rândul persoanelor cu dizabilități și efectele acesteia asupra incluziunii sociale a acestei categorii.

Indemnizaţia lunară a persoanelor cu dizabilităţi  este la valori umilitoare: 525 de lei pentru adultul cu handicap grav, 395 de lei pentru adultul cu handicap accentuat şi 64 de lei pentru adultul cu handicap mediu. Cu aceste indemnizații persoanele cu dizabilități nu pot acoperi nici 5% din costurile legate de dizabilitate și evident 0% din cele de subzistență.

Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă” nu ține cont de specificul diferitelor tipuri de dizabilități și implicit de nevoile acestora. Deși Strategia își propune „asigurarea unui standard de viață adecvat pentru persoanele cu dizabilități, cu șanse egale cu toate celelalte persoane”, ea nu prevede majorări ale veniturilor acestora, venituri care constau din indemnizații de handicap ale căror cuantumuri nu pot satisface nici pe departe necesitățile de subzistență ale celei mai vulnerabile categorii sociale. În actualul context economic, caracterizat prin creșterea inflației și explozia prețurilor, persoanele cu dizabilități se confruntă cu dificultăți materiale extreme. Creșterea gradului de ocupare al persoanelor cu dizabilități și „accesul acestora la locuri de muncă care să le plaseze peste pragul sărăciei” este un obiectiv de perspectivă care nu le poate ajuta imediat să facă față actualului context economic dificil pentru întreaga populație. De asemenea, chiar și ca masură de perspectivă, integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități nu este aplicabilă în cazul tuturor celor din această categorie.

Conform Planului operațional de implementare a Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Ținta 13 prevede ca, până în anul 2027, numărul persoanelor cu limitări de sănătate în activitățile curente, sărace sau excluse social, va scădea cu 250.000, iar Ținta 14 stabilește ca persoanele cu dizabilități care pot plăti cu dificultate cheltuielile curente absolut necesare va scădea față de anul 2018 cu 50%. Este improbabil că aceste ținte vor putea fi atinse exclusiv prin creșterea gradului de ocupare a persoanelor cu dizabilități, chiar și în condițiile în care, în mod inexplicabil, pentru probarea atingerii obiectivului, urmează a fi utilizate date statistice din 2018 și nu din 2022 (anul în care debutează aplicarea strategiei și în care se înregistrează cea mai dramatică situație din punct de vedere economic, mai ales pentru categoria socială a persoanelor cu dizabilități).