O mare descoperire a avut loc miercuri, 5 iulie 2017. Oamenii de știința de la Medical Research Council Laboratory of Molecular Biology din Marea Britanie au reușit pentru prima dată să descopere structura atomică a proteinelor anormale care declanșează maladia Alzheimer și alte afecțiuni neurodegenerative, menționează publicația Science Alert.
În noul studiu, cercetătorii au extras filamente produse de proteine tau din creierul unui pacient decedat care a fost diagnosticat cu Alzheimer, folosind tehnica numită criomicroscopie electronică. (cryo-EM). Aceștia consideră că înțelegerea structurii filamentelor este esențială pentru dezvoltarea de noi medicamente care să împiedice formarea lor și astfel să contribuie la combaterea maladiei Alzheimer și a demenței.
Afecțiunea Alzheimer, una dintre cele mai răspândite boli neurodegenerative, se caracterizează prin pierderea progresivă a ţesutului creierului din cauza acumulării a două tipuri de proteine – proteinele tau care formează filamente în interiorul celulelor nervoase și beta-amiloidele care formează filamente în afara neuronilor.
În creierele sănătoase, proteinele tau ajută celulele cerebrale să funcționeze, însă atunci când proteinele devin defecte, acestea formează aglomerări dezordonate în interiorul celulelor, despre care se crede că împiedică comunicarea dintre celule, conducând, în cele din urmă, la neurodegenerarea și la reducerea capacității cognitive, observată în afecțiuni, precum boala Alzheimer.
Echipa de cercetători, al cărui studiu a fost publicat în revista Nature, a declarat că descoperirile lor oferă noi posibilități de a studia o serie de alte boli în care acumularea de filamente de proteine anormale joaca un rol cheie, inclusiv boala Parkinsons, boala neuronului motor și bolile prionice și deschid o nouă eră a modelării medicamentelor.
,,Cunoaşterea părţilor din proteinele tau care sunt importante în procesul de formare a filamentelor este relevantă pentru dezvoltarea unor medicamente“, a spus Sjors Scheres, unul dintre coordonatorii studiului.
Acestea fiind spuse, ar putea dura mult mai mulți ani (poate chiar zeci de ani) pentru ca noi tratamente să iasă, în cele din urmă, pe piață – dar cel puțin acum suntem cu un pas mare mai aproape de dorința de mult așteptată, care până acum părea imposibilă.
,,Este ca și cum ai trage în întuneric – poți totuși să lovesti ceva, dar este mult mai probabil să nimerești dacă știi ce este structura”, explică Sjors Scheres.
,,Suntem încântați – această descoperire deschide într-adevăr o nouă eră în acest domeniu.”
John Hardy, profesor de neuroștiințe la University College London, spune că studiul reprezintă „un tur de forţă“, care îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă „să înţeleagă mai bine patogeneza maladiei Alzheimer“.
