Joi, 28 octombrie 2021, începând cu ora 12:30, a avut loc lansarea Raportului de diagnoză a sistemului actual de evaluare a dizabilității.
Raportul face parte din seria de analize derulate prin proiectul Băncii Mondiale – Modernizarea sistemului de evaluare a dizabilității din România (Cod SIPOCA/SMIS2014+: 719/129751), la care ANDPDCA este partener. Este prima radiografie concretă și riguroasă a acestui sistem și un document extrem de important pentru persoanele cu dizabilități.
Activitățile de colectare, pregătire și analiză a datelor, alături de elaborarea raportului, au fost coordonate de domnul Victor Sulla, de domnul Manuel Salazar (lideri de echipă) și de doamna Manuela Sofia Stănculescu. La acest document și-a adus contribuția o echipă de consultanți internaționali și naționali. Echipa de consultanți români a fost formată din asistenți sociali, sociologi, psihologi, medici, experți în dizabilitate și persoane cu dizabilități. Următorii experți (în ordine alfabetică) au contribuit la colectarea și la analiza datelor, precum și la pregătirea rapoartelor: Marta-Iozefina Bencze, Mihai Berteanu, Georgiana Blaj, Diana Chiriacescu, Gabriela Comănescu, Bogdan Corad, Luminița Daneș, Georgiana Ioniță, Monica Marin, Georgiana Pascu, Cerasela Nicoleta Predescu, Cristian Roșu, Atena Stoica și Daniela Tontsch.
Proiectul vizează acordarea sprijinului necesar pentru sistematizarea legislației naționale din domeniul evaluării gradului de handicap, prin revizuirea acesteia conform abordărilor moderne de evaluare a dizabilităților (abordări care respectă cadrul CIF – Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății), și încurajarea unei schimbări de paradigmă (trecerea de la o abordare prin prisma afectării la o abordare din perspectiva dizabilității), prin creșterea capacității specialiștilor implicați în demersurile de evaluare a gradului de handicap la toate nivelurile.
Scopul prezentului raport de diagnoză este analiza mecanismului existent și a actualei proceduri de evaluare în vederea încadrării în grad de handicap din România. Raportul identifică provocările și realizările și determină modalitatea prin care se poate realiza o ajustare a sistemului la cadrul CIF, luând în considerare cele mai bune practici și lecțiile învățate la nivel internațional.
Raportul de față prezintă o analiză fondată pe dovezi, susținută de un amplu proces de colectare a datelor, desfășurat în perioada octombrie 2020 – aprilie 2021, la care au luat parte peste 740 de specialiști.
În prezentul raport au fost identificate următoarele provocări:
- Provocări cheie privind evaluarea și încadrarea în grad de handicap:
-Procesul și instrumentele de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap folosite de către SECPAH nu sunt aliniate la principiile CIF.
-Decizia este bazată predominant pe decizia medicului specialist, criteriile medico-psihosociale nefiind aliniate la conceptul dizabilității definit în cadrul CIF.
-La nivelul criteriilor medico-psihosociale, evaluarea deficienței/handicapului nu este susținută de o metodologie științifică solidă, fie de dovezi, fie de un puternic consens metodologic.
-Nu există o abordare unitară a încadrării în grad și tip de handicap la nivelul țării.
-Procesul decizional din cadrul SECPAH și CEPAH este lipsit de transparență, deoarece nu există proceduri standard.
- Provocări privind instituțiile și capitalul uman:
-Formarea privind cadrul CIF este minimă.
-Din perspectiva schimbării de paradigmă (trecerea de la o abordare medicală la una holistică), actuala expertiză tehnică nu este aliniată la CIF nici la nivelul CEPAH, nici în cadrul SECPAH.
-În general, SPAS și SECPAH nu au suficient personal specializat, în timp ce dimensiunea CEPAH nu corespunde numărului de persoane cu dizabilități înregistrate oficial la nivelul județului.
-Volumul de muncă al angajaților care deservesc persoanele cu dizabilități este foarte ridicat și variază considerabil în funcție de județ și specializare.
-Formarea personalului este minimă la toate nivelurile: SPAS, SECPAH și CEPAH.
- Provocări privind gestionarea informațiilor și informarea:
-Procesul de gestionare a datelor este foarte fragmentat între județe și în interiorul județelor (la nivelul SECPAH, CEPAH și al secretariatului), îngreunând realizarea evaluării complexe într-o manieră corespunzătoare.
-Informațiile furnizate sunt incomplete și adaptate insuficient la diferitele tipuri de dizabilitate și la grupurile vulnerabile expuse riscurilor sociale.
-Lipsa unor programe adecvate de informare în domeniul dizabilității limitează resursele disponibile pentru persoanele cu dizabilități.
-Majoritatea activităților legate de evaluarea gradului de handicap se realizează pe suport de hârtie.
-Sunt necesare îmbunătățiri pentru reducerea barierelor cu care se confruntă grupurile vulnerabile. Actuala interfață dintre persoane și instituții reprezintă o verigă slabă a sistemului din domeniul dizabilității etc.
- Provocări privind evaluarea și nevoile managementului de caz:
-Nu există o metodologie specifică și instrumente adecvate de evaluare a nevoilor persoanelor cu dizabilități.
- Provocări privind tranziția de la copil la adult:
-Există o lipsă a informațiilor referitoare la procesul de tranziție.
-Absența consilierii îngreunează procesul de tranziție pentru numroase familii.
-Pentru mulți tineri cu dizabilități, tranziția este una abruptă și confuză.
- Provocări privind contestarea certificatului:
-Contestațiile privind încadrarea în grad de handicap sunt soluționate cu foarte multă subiectivitate.
-Judecătorii și avocații nu sunt instruiți în legătură cu criteriile medico-psihosociale și nici cu cadrul CIF etc.
Așadar, sistemul de evaluare a persoanelor adulte cu dizabilități din România trebuie reformat, iar reformele propuse ar trebui să includă trei piloni principali: îmbunătățirea evaluării și încadrării în grad de handicap prin introducerea cadrului CIF, îmbunătățirea accesului la servicii adaptate nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități și integrarea tuturor sistemelor din domeniul dizabilității.
Acest raport se adresează, în primul rând, specialiștilor din cadrul ANDPDCA, care lucrează atât cu persoanele adulte cu handicap, cât și cu copiii cu dizabilități, precum și sutelor de specialiști implicați în evaluarea gradului de handicap la nivelul întregii țări.
Prezentă la eveniment, doamna Florica Cherecheș, președintele ANDPDCA a afirmat că raportul arată nevoia clară de schimbare de paradigmă în ceea ce privește evaluarea și percepția asupra dizabilității și creionează nevoia de formare a specialiștilor în evaluarea dizabilității, dar și în comunicarea cu oamenii. Ea a subliniat că, în contextul pandemiei, analiza sistemului arată că evaluările se fac, în mare parte, fără interacțiunea cu beneficiarul.
,,Îmbunătățirea sistemului de evaluare este un deziderat preluat și în noua Strategie Națională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, la care lucrează specialiștii din ANDPDCA și care se află acum pe traseul de avizare. Acest proiect țintește să furnizeze sprijinul necesar pentru sistematizarea legislației, revizuirea acesteia și favorizarea unei schimbări de paradigmă. De la abordarea concentrată pe invaliditate, spre cea pe dizabilitate”, a declarat Florica Cherecheș.
Raportul poate fi consultat aici…
despre starea de saracie endemica nici un cuvant,nici o propunere de combatere,nimic despre indemnizatiile mizere si despre pensiile mici de limita de varsta -o alta monografie in genul strategiilor de integrare-multe vorbe goale nu exista decat o insiruire de deziderate care insa ca de obicei nu vor schimba nimic in bine desi se recunoaste ca nu doar3%-4% cat raporteaza autoritatile ci peste 6% din populatia Romaniei are un handicap ,o dizabilitate