Laura Stifter, în vârstă de 29 de ani, absolventă a Facultăților de Teologie și Filosofie din București și doctorand la Facultatea de Filosofie a Universității din București, este o tânără ambițioasă care nu consideră lipsa vederii un impediment în a-și urma visurile.
Chiar dacă tânăra vede foarte puțin cu un singur ochi (fiind nevăzătoare din naștere), această caracteristică fizică o motivează și mai puternic să se implice în promovarea educației incluzive, cautând să le dezvolte elevilor gândirea critică din ambele perspective, a religiei și a filosofiei.
,,Înainte să mă angajez în învățământ mi se spunea că ar trebui să îmi iau gândul de la visul de a fi profesoară, sau că cel mult o să lucrez într-o școală specială. Văd din naștere cu un singur ochi și foarte puțin, cam 1%. Văd culorile, anumite obstacole, dar dacă bate lumina altfel, s-ar putea să nu le mai văd. Sigur că m-am ambiționat și a fost foarte bine din prima clipă. 2018 a fost primul an de învățământ, la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, ca profesoară de religie și filosofie, iar din 2020 predau la Cuza.
Am preferat să lucrez în școli de masă tocmai pentru a încuraja și alți profesori și elevi nevăzători în ideea incluziunii. Îndrăzniți, că se poate! Veniți și voi să învățați în școli de masă, înscrieți-vă copiii sau angajați-vă dacă sunteți profesori, pentru că uite că se poate foarte bine!”, a mărturisit Laura pentru Proiectul Merito.
Laura Stifter spune că la liceul Cuza predă numai religie, iar rolul acestei materii este de a-i ajuta pe elevi să își aleagă un sistem de valori, de convingeri. Este o oră în care elevii pot să își dezvolte foarte mult partea spirituală, psihologică, empatia față de semeni, gândirea critică, capacitatea de a analiza argumente, într-un mod similar cu orele de filosofie.
De asemenea, ea declară că urmărește incluziunea elevilor și profesorilor cu dizabilități vizuale în învățământul de masă, promovarea eticii și gândirii critice ca discipline școlare, legalizarea catalogului electronic, egalitate de șanse ale profesorilor – indiferent de vârstă.
,,Din păcate, școala românească este un sistem foarte tradițional, iar elevilor li se cere destul de puțin părerea. De aceea, pun foarte mult accentul pe metode deliberative, pe dezbatere, problematizare. Îmi doresc foarte mult să îi încurajez pe elevi să își exprime opiniile, să pună întrebări, să-și dezvolte gândirea critică”, susține tânăra profesoară.
De curând, Laura Stifter a fost premiată, alături de alți 11 profesori valoroși în cadrul Galei MERITO, pentru inovaţie în educație.
Comunitatea profesorilor valoroşi ai Românei recunoscuți anual de Romanian Business Leaders (RBL) a crescut cu 12 noi membri și a ajuns la un total de 67 de dascăli care lucrează împreună la transformarea meseriei de profesor în România.
Potrivit organziatorilor, laureaţii sunt exponenţi ai profesorilor care învaţă continuu, inovează, îşi duc practicile mai departe în afara claselor lor şi răspândesc educaţie de calitate acolo unde nu există acces la aceasta.
Cei 12 profesori din învăţământul preuniversitar premiaţi în acest an au fost selectaţi din peste 600 de recomandări, venite din partea elevilor, părinţilor, absolvenţilor şi a comunităţilor locale, din toată ţara. Persoane care pun responsabilitate, profesionalism, creativitate, dar şi pasiune, har şi un pic de „magie” în munca lor.
Gala MERITO se desfășoară sub înaltul patronaj al președintelui României, iar la ediția din acest an au participat peste 200 de lideri din business şi profesionişti din Educaţie.
Laura Stifter, dascălul premiat în cadrul Galei MERITO, consideră că profesorul ar trebui să fie un frate mai mare care să le creează elevilor cadrul favorabil pentru a se descoperi pe ei. Între elevi și profesor ar trebui să fie o relație de parteneriat, de căutare, de cunoaștere.
,,Grație acestei abordări, întotdeauna m-am înțeles minunat cu elevii. Atât cu cei de la clasă, cât și cu cei cu care lucrez în proiectele de voluntariat, unde pregătesc elevi slab văzători și nevăzători din licee speciale pentru examenul de BAC la filosofie, sau cu cei care vin la clubul de dezbateri”, explică ea.
Pe lângă implicarea în educația incluzivă, Laura Stifter se implică și în activitatea Fundației Române pentru Persoane cu Handicap Vizual – Prietenii Nevăzătorilor, pe care părinții ei au înființat-o când era copil. Ea declară că, în prezent, este în curs de înființare o asociație pe care a fondat-o, ce se va numi Parrhesia (libertate de exprimare) și care va avea scop educațional și incluziv.
Laura Stifter adaugă că și-ar dori mult să fie diriginte, dar o împiedică faptul că n-a fost legalizat catalogul electronic, cu care ar putea lucra cu ajutorul softurilor audio. Aceasta susține că jobul i-a fost afectat într-o foarte mică măsură, dar nu neapărat din cauza lipsei vederii, cât a accesibilizării.
,,Accesibilizarea clădirilor pentru persoane nevăzătoare n-ar fi costisitoare – o bandă în relief, o balustradă sau o rampă –, dar dacă nu ai avut niciodată angajați cu dizabilități, nici nu-ți trec prin minte aceste aspecte. Eu nu am întâlnit rea voință pe unde am lucrat, conducerea să nu vrea să facă școala mai accesibilă doar din principiu. Dar nici nu am cerut să se facă modificări pentru mine. Am zis să nu stresez oamenii, dacă tot reușesc să mă descurc și cu puținul de vedere pe care îl am. Dar m-ar ajuta”, mai spune Laura.
Laura Stifter recunoaște că ceea o motivează să rămână profesoară este relația cu elevii săi. De la ei își ia energia: ,,Și îmi dau seama că asta este vocația mea și e cazul să mi-o asum în continuare”, conchide ea.
