Prof. Univ. dr. Alexandru Athanasiu: ,,Această lege să nu creeze o înrăutățire în privința accesului la pensie a persoanelor cu dizabilități’’

Consiliul Național al Dizabilității (CNDR), prin președinta, Daniela Tontsch, mulțumește domnului Prof. Univ. dr. Alexandru Athanasiu, fostul ministru al Muncii, pentru poziția publică în cadrul emisiunii România la Raport, din data de 24 noiembrie 2018, cu privire la amendamentele propuse de CNDR la Legea Pensiilor, în sensul reducerii stagiului pentru pensia de limită de vârstă pentru persoanele cu handicap, de la 15 ani, cum e prevăzut în proiect, la 1/3 din stagiul total, respectiv la 11,8 ani, și pentru reducerea stagiului în cazul pensiilor de invaliditate, de la 15 ani, cum e prevăzut în proiect, la maxim 5 ani.

Prof. Univ. dr. Alexandru Athanasiu a menționat că ,,trebuie să avem convingerea că este o Lege a Pensiilor ce îmbunătățește, poate nu în limita așteptărilor, dar îmbunătățește regimul pensiilor în România. Nu este vorba de pomană, de tolerarea unei categorii a populației, ci este punerea în operă a unui drept constituțional obținut, dobândit, prin muncă îndelungată, prin muncă cinstită. Să nu ne fie rușine pentru că dăm niște bani în plus cui a muncit ci să ne fie rușine dacă am da bani cui a furat.’’

Președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, Daniela Tontsch, a atras atenția asupra prevederilor din proiectul Legii Pensiilor care afectează negativ toți pensionarii cu handicap din România, în data de 13 noiembrie 2018, în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, din Senat:
1. Pensionarul cu handicap nu se regăsește în articolul în care se menționează semnificația termenilor și expresiilor, în înțelesul Legii Pensiilor;

2. Toți pensionarii cu handicap vor fi afectați negativ de noua formulă de calcul a pensiilor, care nu mai recunoaște stagiul de cotizare realizat de persoanele cu handicap, ca fiind stagiu complet;

3. În proiectul noii Legi a pensiilor se regăsesc o serie de inechități și discriminări între pensionarii cu handicap încadrați în același grad de handicap.
Amendamentele Consiliului Național al Dizabilității, pe care le găsiți atașate, susținute de domnul senator Ionut Chisalita, au fost respinse.
Consiliul Național al Dizabilității din România speră că amendamentele propuse vor fi adoptate în Camera Deputaților.

Redăm intervenția integrală a domnului Prof. Univ. dr. Alexandru Athanasiu în cadrul emisiunii România la Raport:

Material audio

,,În primul rând o lege a pensiilor trebuie să exprime într-o majoritate covârșitoare voință Parlamentului și deci voință cetățenilor acestei țări, reprezentați de către parlamentari.

O lege a pensiilor nu se judecă în termeni de ”rău și bun” sau de ”alb și negru” ci trebuie să exprime patru principii: demnitate, echitate, sustenabilitate, solidaritate.
Acestea sunt principii care, dincolo de aura lor teoretică, înseamnă lucruri foarte concrete.

Demnitate – presupune că valoarea pensiei trebuie să asigure un trai decent pensionarului – după Carta socială europeană 30% din salariul mediu trebuie să fie pensia medie.

Pensie echitabilă – presupune pensia care nu generează discriminare între femei și bărbați, între diferitele categorii sociale și profesionale, în cadrul fiecăreia dintre ele.

Sustenabilitate – presupune cotizații dar și subvenționare de la bugetul de stat. Acest sistem, denumit Bismark, este un sistem ce a funcționat de la începutul lui în Germania (1889) cu subvenție de la buget. Unii spun că ar trebui să se autofinanțeze, să se acopere complet cuantumul pensiilor achitate exclusiv pe baza contribuțiilor; sunt ignoranți – nu știu istoria acestui sistem.

Solidaritate – principiu înscris explicit în proiectul de lege; ce avem de înțeles este de unde vine acest 50% valoarea punctului de pensie.

În legea 19 a fost pus ca fiind 50%. Ulterior a tot fost coborât iar acum încercăm să urcăm din nou povârnișul acestui procent. De ce 50 % și nu 45%?
Să explicăm corect: în general în sistemele de pensii unde se ia în considerare salariul fiecărui asigurat, 80% din acesta reprezintă pensia. La noi s-a optat pentru un alt sistem de calcul și s-a mers pe ideea venitului mediu brut, 50% din el, socotindu-se matematic, acoperă ceea ce ar fi fost de pildă dacă fiecărui pensionar, în raport cu salariul individual, calculat pe întreagă perioadă de activitate sau pe o perioadă definită de timp, i se dădea o pensie reprezentând în jur de 80 % (așa este în Germania, Franța). Să se știe bine că acest 50 % nu este o marotă a unor demagogi, nu este o marotă a unor ignoranți foarte locvace. Este un fundament corect, științific și, dincolo de orice, este un mod de a întâmpină nevoile unei categorii a populației, pensionarii, cu multă înțelegere, dar recunoscându-le nu tolerându-le dreptul la un trai demn în virtutea contribuției pe care au plătit-o.

Aș mai adăugă un lucru foarte concret la lege: eu cred că această lege va trece; există acum un clivaj, un hiatus, în societatea românească impardonabil dacă ambientăm această ură incredibilă dintre noi și în anul centenarului. Scuipăm pe o sărbătoare națională de cea mai mare însemnătate în devenirea noastră că națiune. Din păcate, nu avem politicieni adevărați care să arate că demnitatea este mai importantă decât interesul partizan. Această lege, spuneam, trebuie să treacă și va trece.

Consider că sunt două lucruri importante de spus:

Unul că, pe linie politică, o mare eroare a PSD este schimbarea ministrului Muncii și Justiției Sociale pe parcursul susținerii uneia dintre cele mai importante legi; de fapt acest minister are două legi cardinale pentru definirea politicilor publice – Codul Munci și Legea Pensiilor – abcisa și ordonata activității ministrului muncii. Dacă nu înțelegem că politicile publice sunt dincolo de simpatiile personale, dincolo de poziționările partizan politice, de jocurile de putere din interiorul și exteriorul partidelor politice, înseamnă că nu facem politici publice ci instrumentăm partizanate care nici măcar politice nu sunt; sunt de interese contingente, de interese de moment, punând în pericol demersul foarte important al unui asemenea proiect de lege.

• Al doilea lucru foarte concret: legea va trebui să sufere unele amendamente – voi prezenta și eu unul – mă simt obligat să-l expun, de fapt să transmit, dar și eu însumi am constatat,  o solicitare explicită și imperativă din partea Consiliului Național al Dizabilității din România, pentru că, într-adevăr în cadrul art. 52 din proiectul de lege s-a ridicat nivelul stagiului de cotizare minimă, s-a majorat cerința privitoare la accesul la pensie pentru o persoană cu dizabilități dacă ea are un handicap preexistent. Desigur va fi nevoie ca legiutorul, Parlamentul, să se pună de acord cu decizia recentă a Curții Constituționale ce a stabilit că cei care au dobândit un handicap pe parcursul executării unui contract de muncă sunt deopotrivă îndreptățiți să primească o pensie de acest tip.

Așadar, această lege să nu creeze o înrăutățire în privința accesului la pensie a acestor persoane; revin, de fapt, cu observația pe care i-am făcut-o și ministrului ce a fost în funcție, doamna Olguța Vasilescu, legat de stagiul de cotizare pentru pensiile de invaliditate generate de accidente produse în afară procesului de muncă ca și de boli fără legătură cu activitatea depusă. S-a mărit la 15 ani această perioada; eu am recomandat rezolvarea acestei probleme – există o hotărâre a Curții Constituționale din 2015 – prin acest proiect de lege au severizat accesul persoanelor invalide la o asemenea pensie, dacă este vorba despre o cauză ce nu reprezintă un accident de muncă sau boală profesională, la 15 ani; este exagerat – în fosta lege 3 din 1977 era de 5 ani- adică s-a mărit de 3 ori față de ceea ce era  prevăzut în perioada comunistă. Sunt necesare niște ajustări importante dar ele nu afectează viziunea de ansamblu a legii.

Noul ministru are o responsabilitate enormă – pe de o parte să intre cât mai repede în costumul de ministru, iar pe de alta să înțeleagă cât mai exact filosofia acestei legi și să participe la susținerea ei în Parlament; apoi să se implice în implementarea ei – ceea ce va fi, de asemenea, destul de complicat.

În rest, trebuie să avem convingerea că este o Lege a Pensiilor ce îmbunătățește, poate nu în limita așteptărilor, dar îmbunătățește regimul pensiilor în România. Nu este vorba de pomană, de tolerarea unei categorii a populației, ci este punerea în operă a unui drept constituțional obținut, dobândit, prin muncă îndelungată, prin muncă cinstită.

Să nu ne fie rușine pentru că dăm niște bani în plus cui a muncit ci să ne fie rușine dacă am da bani cui a furat. Cu aceasta închei intervenția mea.’’

În cadrul dezbaterii Legii Pensiilor din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, din Senat, doamna ministru Lia Olguța Vasilescu a afirmat:

„Printre multele decizii ale Curţii Constituţionale se acceptă discriminarea pozitivă. În cazul de față avem o discriminare pozitivă pentru persoanele cu handicap vizual, adică pentru nevăzători, care au existat și înainte în lege. Ei nu primesc ceva în plus față de ce aveau și nu exista și înainte în lege. [….] și cred că este normal să beneficieze de discriminare pozitivă, având în vedere faptul că le este foarte greu să își găsească un loc de muncă, având handicap vizual. În ceea ce privește celelalte categorii de persoane cu handicap, în primul rând aș vrea să pornim de la cifre. Avem 800 000 de persoane cu handicap în Romănia la ora actuală […] persoanele cu handicap au și alte tipuri de prestații. […] Dacă vreți să avem o lege perfectă, o facem perfectă dar vă spun că nu mai putem să o aplicăm. […] sunt 800 000 de persoane cu handicap , sigur aici sunt incluși și copii, dar și copiii vor intra ca adulți în sistemul de pensii
[…] devine inaplicabilă legea pensiilor. Au prestații persoanele cu handicap care s-au mărit anul acesta, nu poate să acuze nimeni Guvernul ăsta că nu se gândește la persoanele cu handicap când noi le-am dublat prestațiile, ceea ce nu s-a mai întâmplat de mulți ani ”

Referitor la motivațiile doamnei fost ministru Olguța Vasilescu menționăm că numai 4% dintre persoanele cu handicap grav și accentuat au avut șansa să muncească și sunt pensionate; în sistemul de pensii vor intra noii adulți cu handicap numai dacă vor avea șansa să muncească;  toate persoanele cu handicap din România beneficiază de aceleași drepturi în funcție de gradul de handicap, conform Legii 448/2006, iar din motivațiile domniei sale reiese că numai o parte au asistenți personali și indemnizații de handicap. Dacă judecăm după voturile de respingere a amendamentelor, membrii Comisiei pentru muncă au votat în funcție de informațiile oferite de doamna ministru Vasilescu.

Amendamente L 629 2018