RAPORT DE INFORMARE – Drepturile efective ale persoanelor cu handicap de a vota la alegerile pentru PE

Comitetul Economic și Social European a redactat Raportul de informare privind Drepturile efective ale persoanelor cu handicap de a vota la alegerile pentru Parlamentul European.

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie

Drepturile efective ale persoanelor cu handicap de a vota la alegerile pentru Parlamentul European

Raportor: Krzysztof PATER

1. Introducere

1.1 Prezentul raport prezintă stadiul punerii în aplicare a dreptului cetățenilor cu handicap ai Uniunii Europene (UE) de a vota la alegerile pentru Parlamentul European (PE). În perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European (CESE), un organ consultativ al UE, consideră că are obligația de a oferi instituțiilor UE, statelor membre și cetățenilor UE o imagine completă a modului în care acest drept este, de fapt, pus în aplicare. CESE speră că la următoarele alegeri, din 2024, niciun cetățean al UE nu va fi privat de dreptul său de vot din cauza handicapului său.

1.2 Datele pentru prezentul raport au fost furnizate de câteva sute de persoane, care reprezintă un număr semnificativ de instituții și organizații din 27 de state membre (Regatul Unit nu a fost luat în considerare, dat fiind că se va retrage din UE la 29 martie 2019, înainte de alegerile pentru Parlamentul European) – în principal autorități publice din statele membre care sunt responsabile cu procesul electoral și organizații care reprezintă sau sprijină persoanele cu handicap, dar și deputați în Parlamentul European din cadrul Intergrupului pentru persoane cu dizabilități și reprezentanți ai Forumului european al persoanelor cu handicap.
1.3 Principalele domenii ale raportului constau într-o scurtă analiză juridică inițială a actelor de bază care garantează că persoanele cu handicap au drept de vot (care adesea nu este asigurat în viața reală) și a cadrului juridic pentru alegerile pentru Parlamentul European, precum și a posibilelor acțiuni la nivelul UE pentru îmbunătățirea situației. Apoi, raportul prezintă obstacolele juridice la nivel de stat membru care îi privează pe cetățenii UE de dreptul de vot din cauza handicapului lor, împreună cu exemple de progrese înregistrate în ultimii ani în multe țări. Raportul analizează apoi obstacole și, de asemenea, prezintă o serie de bune practici (în contextul persoanelor cu handicap), luând în considerare în primul rând domeniile relevante pentru toate țările: accesul la informații în perioada preelectorală, organizarea votului în secțiile de votare obișnuite, buletinele de vot și gradul lor de accesibilitate pentru persoanele cu handicap. Următoarele câteva secțiuni acoperă soluțiile existente într-un număr limitat de state membre – votul anticipat în secțiile de votare desemnate, votul prin corespondență, votul cu urna mobilă, votul prin reprezentare și votul electronic. În final, sunt prezentate câteva aspecte legate de proceduri care le permit persoanelor internate în spitale și în instituții de îngrijire pe termen lung să voteze, de dreptul persoanelor cu handicap să voteze în țările în care votul este obligatoriu și procedurile în cazul în care o persoană cu handicap își are reședința permanentă într-o țară diferită de țara sa de origine.

1.4 Scopul raportului nu este acela de a critica țările UE. Mai degrabă, cea mai mare parte a acestuia este alcătuită din exemple pozitive, iar procedurile care necesită îmbunătățiri sau modificări sunt discutate, de obicei, fără a menționa țările specifice afectate de o anumită problemă.
Prezentul raport acoperă procedurile din cadrul alegerilor europene, dar soluții similare sau identice sunt aplicate, de asemenea, în cadrul alegerilor parlamentare naționale, al alegerilor locale sau al referendumurilor. CESE speră că acest raport va ajuta țările UE să elaboreze soluții cuprinzătoare pentru eliminarea obstacolelor juridice și tehnice (organizatorice) care împiedică unele persoane cu handicap să voteze. CESE speră că informațiile din raport vor fi utilizate de organizațiile societății civile care fac eforturi de eliminare a obstacolelor din calea exercitării drepturilor de vot ale persoanelor cu handicap și de autorităților publice – adesea de la nivel local – care pot aduce numeroase soluții practice fără modificarea legislației naționale.

2. Concluzii

2.1 În fiecare dintre cele 27 de țări ale UE, există legi sau proceduri organizatorice care îi exclud pe unii votanți cu handicap de la participarea la alegerile pentru PE.

2.1.1 Ca urmare a aplicării normelor naționale, aproximativ 800 000 de cetățeni ai UE din 16 state membre sunt privați de dreptul de a participa la alegerile pentru PE din cauza handicapurilor lor sau a problemelor lor de sănătate mintală. Amploarea acestui fenomen este extrem de neuniformă de la o țară la alta.

2.1.2 Milioane de cetățeni ai UE nu pot vota din cauza procedurilor organizatorice (obstacolelor tehnice) care nu țin seama de cerințele induse de handicapul lor.
2.1.3 Principalul loc de votare este secția de votare. Numeroase persoane cu handicap, chiar și atunci când li se oferă opțiunea unor forme de votare alternative mai convenabile, doresc să voteze la o secție de votare, recunoscând acest lucru drept cea mai bună formă de participare civică. În 12 țări acest lucru riscă să nu fie posibil, deoarece legislația națională nu permite schimbarea secției de votare desemnate pe baza reședinței cu o altă secție de votare care poate răspunde mai bine nevoilor tipului specific de handicap. În alte țări, participarea la alegeri este îngreunată de o serie de restricții la secțiile de votare.

2.1.4 În opt state membre, cineva care nu poate ajunge la o secție de votare nu poate vota deoarece nu are opțiunea unei forme alternative de votare (votul prin corespondență, votul cu urna mobilă sau votul electronic). Trei dintre aceste țări oferă posibilitatea de a vota prin reprezentare. Cu toate acestea, o astfel de soluție nu poate fi considerată o alternativă adecvată. De fapt, aceasta nu permite unui votant cu handicap să își exercite dreptul de vot, ci doar îi permite votantului să desemneze o persoană căreia îi poate delega votul.

2.1.5 În 18 state membre, votanții nevăzători nu au nicio posibilitate de a vota în mod independent; ei pot doar să însărcineze o persoană care îi însoțește să voteze în numele lor.
2.1.6 Un alt factor care îi împiedică pe cetățeni să voteze în mod independent sau care îi descurajează să facă acest lucru constă în norme specifice și proceduri organizatorice – cum ar fi lipsa informațiilor adaptate la diferitele tipuri de handicap, obstacolele în calea mobilității în secția de votare și procedurile administrative greoaie – care guvernează modul în care votanții își pot exercita dreptul de vot într-o formă adaptată în mod adecvat.

2.2 Dacă ar fi puse în aplicare bunele practici din toate țările, ar apărea un sistem ideal în care fiecare cetățean al UE cu handicap nu numai că ar avea posibilitatea deplină de a vota, ci ar putea, de asemenea, să aleagă singur cel mai convenabil mod de a vota.

2.3 Legislația actuală a UE abordează deja o serie de probleme referitoare la alegerile pentru PE. Astfel, nimic nu se opune în mod formal posibilității ca această legislație să includă, de asemenea, garanții cu privire la opțiunile de votare pentru persoanele cu handicap. În orice caz, este totuși necesară o inițiativă legislativă formală a PE, care să fie aprobată apoi de toate statele membre.

Citiți în întregime aici  Raportul de informare privind Drepturile efective ale persoanelor cu handicap de a vota la alegerile pentru Parlamentul European.