Propunerea Consiliului de a exclude Centrele de Răspuns la Urgenţe (centrele de preluare a apelurilor de urgență), din viitorul Act europeană privind accesibilitatea va pune în pericol milioane de persoane cu dizabilități. Organizațiile solcită Consiliului UE să accepte cerințele obligatorii și comune de accesibilitate pentru serviciile de gestionare a apelurilor de urgență. Avem dreptul să sunăm pentru ajutor, informează Forumul European al Dizabilității (EDF).
Comisia Europeană a publicat propunerea sa privind Actul european al accesibilității (EAA) la sfârșitul anului 2015. Odată adoptată, legea va stabili cerințele de accesibilitate pentru mai multe produse și servicii, inclusiv serviciile de urgență.
În prezent, serviciile de urgență rămân, în mare măsură, inaccesibile persoanelor cu dizabilități. Mai multe țări au dezvoltat soluții ad-hoc, cum ar fi aplicații mobile specifice pe care utilizatorii trebuie să le descarce sau să le înregistreze în prealabil. Cu toate acestea, persoanele cu dizabilități nu se pot baza pe o modalitate accesibilă pentru a contacta serviciile de urgență, care funcționează în întreaga Uniune Europeană, spre deosebire de cei fără dizabilități, care pot apela 112 cu un apel de voce obișnuit peste tot și în orice moment. Legea accesibilității poate aborda și rezolva, în cele din urmă, această situație discriminatorie, care pune în pericol milioane de vieți.
Atât propunerea Comisiei Europene, cât și raportul Parlamentului European asigură accesibilitatea serviciilor de telefonie și de urgență de la un capăt la altul, prin aplicarea acelorași cerințe de accesibilitate. Aceste cerințe sunt comunicarea vocală, textul, inclusiv textul în timp real și comunicarea video, singure sau în combinație cu servicii, precum Conversație totală. (Total Conversation). Prin faptul că aceste servicii sunt disponibile și interoperabile în întreaga Europă, persoanele care nu pot comunica oral, precum persoanele surde, cu deficiențe de auz și surdomute, inclusiv cele care folosesc limbajul semnelor, vor putea să comunice cu oricine, inclusiv cu serviciile de urgență, în condiții de egalitate cu ceilalți.
Aceste mijloace de comunicare accesibile sunt necesare pentru toți operatorii economici implicați. Într-adevăr, atât Comisia, cât și Parlamentul susțin că producătorii de smartphone-uri trebuie să se asigure că dispozitivele lor suportă servicii cu text în timp real și conversații totale și că operatorii rețelelor de comunicații electronice trebuie să le transporte prin rețelele lor.
În consecință, pentru a face serviciile de urgență accesibile, cineva va trebui să răspundă folosind servicii cu text în timp real sau servicii de conversație totală. Astfel, așa-numitele Centrele de Răspuns la Urgenţe (PSAP), centrele care răspund la apelurile de urgență, trebuie să fie capabile să recepționeze, să răspundă și să se ocupe de astfel de comunicări accesibile, ca și în cazul apelurilor vocale. Acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și există chiar standarde industriale disponibile.
Din nefericire, Consiliul a decis să excludă toate cerințele pentru PSAP din poziția sa privind Legea privind accesibilitatea. Așadar, EDF solicită statelor membre să își reconsidere poziția și le sugerează următoarele cerințe:
,,Cerințele specifice de accesibilitate în ceea ce privește serviciile care gestionează și răspund la apelurile de urgență, inclusiv la numărul european de urgență unic 112: Asigurarea că recepționarea și gestionarea în mod corespunzător a comunicării de urgență folosind voce, text, inclusiv text și video în timp real de către unul sau mai multe PSAP-uri, care au fost desemnate anterior ca fiind responsabile și capabile să răspundă folosind aceleași mijloace de comunicare.”
În calitate de state părți la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD ONU), UE și toate statele sale membre trebuie să pună în aplicare dispozițiile sale, inclusiv articolul 9, care solicită statelor părți să asigure accesul la informații și comunicații, inclusive în ceea ce privește serviciile de urgență.
De fapt, inaccesibilitatea serviciilor de urgență în UE a fost evidențiată de Comitetul CRPD al ONU în observațiile sale finale din 2015 către UE. Comitetul a solicitat în mod special Uniunii Europene să se asigure că numărul de urgență 112 este pe deplin accesibil tuturor persoanelor cu handicap din întreaga UE. Această cerință poate fi îndeplinită numai prin asigurarea accesului apelului de urgență, menționat în Actul European privind Accesibilitatea, care este disponibil pentru toți și interoperabil peste tot, precum apelurile vocale obișnuite.
Dacă statele membre nu reușesc, viețile celor care nu pot comunica oral și a peste 52 de milioane de cetățeni europeni surzi, cu deficiențe de auz și surdo-mute, precum și a persoanelor din jur, vor continua să fie puse în pericol. Numeroase alte persoane vor fi, de asemenea, afectate, deoarece fiecare se poate afla într-o situație în care nu este în măsură să apeleze serviciile de urgență prin intermediul comunicării orale, de ex. fiind în imposibilitatea de a vorbi sau de a auzi după un accident sau de a vorbi în timpul unei efracții, deoarece și-ar periclita siguranța. Pe scurt, toți europenii vor beneficia foarte mult de modalități mai accesibile de contactare a serviciilor de urgență.
Prin urmare, EDF solicită instituțiilor UE și, în special, Consiliului, să le adopte amendamentele propuse în Actul European privind Accesibilitatea, pentru a asigura accesibilitatea serviciilor de urgență. Acest lucru va salva literalmente vieți.
