Autor: Elena Năstase
“Ca un izbăvitor al celor robiţi şi celor săraci ocrotitor, celor bolnavi doctor, împăraţilor ajutător, purtătorule de biruinţă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.” (Tropar)
Ȋn fiecare an, pe 23 aprilie, creștinii ortodocși fac prăznuire Sfȃntului Mare Mucenic Gheorghe, numit și Purtătorul de biruință, care a fost unul din cei mai mari mucenici martiri al lui Hristos. S-a născut în a doua jumătate a secolului al treilea, ȋn părțile Capadociei din Asia mică, într-o familie de creștini bogați și nobili. A fost compatriot cu Sfȃntul Vasile cel Mare.
Tatăl lui, mărturisitor al lui Hristos, a fost arestat si ucis cȃnd Gheorghe era copil mic și astfel a devenit urmaș de mucenic. El a primit o educație aleasă și a fost ȋndrumat să imbrățișeze cariera militară, la fel ca tatăl său. A avut o evoluție rapidă și ȋn curȃnd a devenit general ȋn armata romană condusă de Ȋmpăratul Dioclețian. Era recunoscut pentru bogăția cunoștințelor sale filozofice, dar și pentru calitațile sale de mare strateg.
Dragostea față de Dumnezeu și fața de oameni i-a fost insuflată de către mama sa, care, deși rămasă văduva de tȃnără, a reușit să ȋși educe fiul ȋn spiritul adevăratei credințe. Sfȃntul Gheorghe, deși avea doar 30 de ani, era apreciat de subalternii săi pentru bunătatea și forța sa spirituală deosebită.
Cunoașterea și trăirea adevăratei ȋnvățături creștine au făcut din Sfȃntul Gheorghe un exemplu demn de urmat. Pe 24 februarie, ȋn anul 303, Ȋmpăratul Dioclețian pornește persecuția ȋmpotriva creștinilor, cunoscută ca fiind cea mai mare persecuție din istoria romană. Aceasta consta ȋn interzicerea adunărilor, dărȃmarea locașelor de cult, arestarea preoților și a episcopilor care erau obligați să renunțe public la credința religioasă și să se ȋnchine idolilor. Cei care refuzau erau uciși.
Fiind un aprig apărător al creștinilor, Sfȃntul Gheorghe ȋl ȋnfruntă pe Ȋmpăratul Dioclețian și refuză să renunțe la credința în Hristos, chiar cu prețul vieții. Mărturisește public că ȋl slăveste pe Mȃntuitor și ia apărarea creștinilor persecutați. Din cauza acestei mărturisiri el este arestat și supus torturilor pentru a renunța la credința în Iisus Hristos și a se ȋnchina idolilor. Soția Ȋmpăratului, Priscia și fiica sa Valeria au asistat la chinurile ȋnfiorătoare suportate de Sfȃntul Gheorghe și au hotărȃt să se boteze ȋn credința lui si, astfel, soția Ȋmpăratului a primit numele de Alexandra.
Sfȃntul Gheorghe primește toate aceste chinuri trupești cu mult curaj și rămȃne cu mintea la Dumnezeu, care i s-a arătat în vis si L-a îndemnat să nu se teamă de toate aceste torturi cumplite, ci să ȋndraznească ȋn fața lor, că le va birui.
Astfel, prin puterea credinței reușește să iasă nevătămat dintr-o groapă cu var clocotind, unde fusese aruncat la porunca ȋmpăratului drept pedeapsă pentru refuzul lui de a se ȋnchina zeilor. Statornicia sa ȋn credință ȋi aduce condamnarea la moarte prin decapitare. Aceeași soartă o va avea și ȋmpărăteasa Alexandra.
El a primit moartea martirică în ziua de 23 aprilie, anul 303. Trupul său a fost aruncat ȋn gropa comună a sclavilor, de unde, mai tȃrziu, l-au luat creștinii și l-au dus ȋn orașul Lida din Palestina unde, ulterior, va fi depus ȋntr-o biserică nouă. Sfintele sale moaște vor săvȃrși multe minuni ȋn rȃndul creștinilor care ȋi vor cere ajutorul.
Prin viața sa scurtă, Sfȃntul Mare Mucenic Gheorghe a dovedit multă dragoste și devotament ȋnvățăturii lui Hristos și prin curajul cu care i-a ȋnfruntat pe cei care ȋl obligau să ȋși nege religia creștină a devenit purtător de biruință.
Ȋn iconografie, Sf. Gheorghe apare ca un tȃnăr ostaș, călare pe un cal, stăpungȃnd cu sulița un balaur. Această imagine reflectă o legendă conform căreia Sf. Gheorghe a salvat cetatea Silena din Libia, care era terorizată de un balaur. Reprezentarea sfȃntului biruitor simbolizează modelul de curaj ȋn luptă cu diavolul. Ȋn cele mai multe icoane, Sfȃntul Mare Mucenic Gheorghe este reprezentat ȋntr-o mantie roșie, culoare specifică unui martir, dar și ca un conducător militar care ține ȋn mȃna dreaptă o cruce și ȋn cea stȃngă, o sabie. De asemenea, există icoane ȋn care apare alături de alți doi sfinți militari, Theodor-Tiron și Dimitrie.
Ȋn țara noastră sunt foarte multe biserici ridicate în cinstea sfȃntului. De asemenea, pe teritoriul tării noastre există orașe care ȋi poarta numele-Sf. Gheorghe din Covasna și cel de-al treilea braț al Dunării se numește brațul Sf. Gheorghe.
Armata Romȃnă ȋl cinstește și ȋl preamărește ca pe un ocrotitor spiritual al acesteia.
Să ne rugăm Sfȃntului Mare Mucenic Gheorghe să ne ȋntărească ȋn credință, să ne dăruiască curaj să biruim patimile sufletului și ȋndelungă răbdare ȋn necazuri! Să rămȃnem statornici ȋn credință, așa cum a făcut-o și el odinioară.
La mulți ani cu sănătate, tuturor celor care își serbează onomastica!
Credinţe şi superstiţii
Una dintre practicile răspândite în ziua de Sfântul Gheorghe este împodobirea casei cu plante ce marchează renaşterea naturii. Plantele folosite variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de stejar sau de păr, în Transilvania se pun rug verde şi leuştean.
În Banat, casele sunt împodobite cu rug sau cu frunză de fag sau gorun.
În tradiţia populară se consideră că aceste simboluri vegetale au rol în protejarea gospodăriei de acţiunea spiritelor rele, spune analist-etnolog Ania Moldoveanu.
De asemenea, oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, ca să fie sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea. Se mai spune că cine doarme în această zi, ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. În această zi se adună de pe câmp plantele medicinale care se păstrează peste an.
Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat, iar dacă e ploaie se va face grâu şi fân, potrivit credinţei populare.
Sfȃntul Gheorghe pe Steagul Moldovei
Reprezentarea Sfȃntului Gheorghe doborȃnd balaurul este prezentă si pe Steagul Moldovei, aflat la Mȃnăstirea Zografu din Muntele Athos. Pe acest steag se află și rugăciunea Sfȃntului Ștefan cel Mare către Sfȃntul Gheorghe: „O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor ȋntristaţi, bucurie nespusă, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Ior Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Țării Moldovei. Păzește-l pe el neatins ȋn lumea aceasta și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Și aceasta a făcut-o ȋn anul 7008 (1500), ȋn al 43 an al Domniei Sale“.
Menționam ca pecetea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei poartă chipul Sfȃntului Gheorghe, preluat după steagul de luptă al Sfȃntului Ștefan cel Mare.
Sfȃntul Gheorghe-ocrotitor
Ȋn 1222, regele Angliei, Richard Inima de Leu, l-a ales pe Sfȃntul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale și al întregii tări. Regele Edward al III-lea a înființat „Ordinul St. George”, iar Crucea Sfȃntului Gheorghe a devenit, mai tȃrziu, steagul Angliei, „Union Jack”. Marele Mucenic Gheorghe este considerat și ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, SerbieiDe Sfantul Gheorghe, aproape un milion de romani își aniversează onomastica.
Din cei 924.830 de romȃni care își aniversează onomastica de Sfȃntul Gheorghe, 739.368 sunt bărbați, majoritatea acestora, respectiv 565.509, purtȃnd numele de Gheorghe sau Ghiorghe.
Alături de aceștia, vor fi în sărbătoare și cei care poartă numele de George (144.873), Gheorghiță sau Ghiorghiță (24.040).
Dintre femei, cele mai multe poartă numele de Georgeta (135.370). Ȋn aceasta zi nu vor fi uitate nici persoanele cu nume de Gheorghița sau Ghiorghița (34.623) si Geta (14.945 ).
