Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă” nu ține cont de specificul diferitelor tipuri de dizabilități și implicit de nevoile acestora

În data de 29 martie 2022, pe ordinea de zi a Consiliului Economic și Social s-a aflat Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă”, 2022-2027 și a Planului operațional privind implementarea Strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă”, 2022-2027.

Doamna Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, membru în Plenul Consiliului Economic și Social, a supus Plenului următoarele observații:

„În conținutul Proiectului se menționează:

„În anul 2018, luând în considerare faptul că HG nr. 655/2016 pentru aprobarea Strategiei naţionale „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi” 2016 – 2020 şi a Planului operaţional se apropia de finalizarea perioadei de implementare, conștienți de importanța intensificării procesului de implementare a Convenţiei, a fost elaborat proiectul Consolidarea mecanismului de coordonare a implementarii Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu obiectivul general “de a face funcțional în România mecanismul de coordonare a implementării Convenției.” În acest context,“elaborarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități, 2022-2027, care să asigure implementarea Convenției, cu obiective/ținte specifice cu indicatori măsurabili” a devenit un obiectiv specific. Strategia 2022-2027 include date și informații din „Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România”¹, document elaborat în cadrul proiectului cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România nu reflectă în mod necesar poziția Guvernului României, iar Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document.”

Este îngrijorător faptul că în Strategie apare explicit că Raportul diagnoză nu este asumat de Guvernul României având în vedere că această diagnoză a fost realizată în cadrul proiectului „Consolidarea mecanismului de coordonare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități” implementat de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții cu asistența tehnică a Băncii Mondiale. Documentul a beneficiat de un proces intern de evaluare (peer review) la care a participat o echipă de management din partea Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități².

Din analiza Strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă”, 2022-2027și a Planului operațional privind implementare Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități constatăm că Raportul diagnoză a stat la baza elaborării Strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă”, 2022-2027șiPlanului operațional privind implementarea Strategiei.

În documentele care însoțesc Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă”, 2022-2027 se menționează:

„Elaborarea diagnozei a presupus consultări cu persoane cu dizabilităţi şi reprezentanţii acestora, colaborarea cu actori instituționali implicați în procesul de culegere de date și o cercetare calitativă la nivel național la care au contribuit reprezentanți ai instituțiilor centrale, județene, locale; angajatori; reprezentanți ai organizațiilor furnizoare de servicii. […] La procesul de colectare de date au participat: Ministerul Muncii și Solidarităţii Sociale, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Administrația Națională a Penitenciarelor, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Avocatul Poporului, Casa Corpului Didactic, Centre Județene/al Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Inspectoratul General pentru Imigrări, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului, Inspectorate Școlare Județene/al Municipiului București, Ministerul Educației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Sănătății, Ministerul Tineretului și Sportului, Serviciile de Autoritate Tutelară (cu sprijinul Instituțiilor Prefectului), Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Astfel, analizele cuprinse în diagnoză se bazează pe: date colectate pentru prima oară de la peste 30 de tipuri de instituții de la nivel central, județean sau local; un sondaj realizat în perioada august-octombrie 2020, reprezentativ la nivel național pentru persoanele cu dizabilități și pentru celelalte persoane cu vârste de peste 16 ani, pentru completarea chestionarelor fiind vizitate 16.000 de adrese din 500 de unități primare de selecție; date de sondaj EU-SILC³ analizate pe grupuri de interes în evoluție 2010-2018, pentru România și celelalte țări ale Uniunii Europene; date calitative constând în 583 de interviuri realizate cu actori relevanți pentru problematica fiecărui domeniu, și anume: persoane cu dizabilități, asistenți personali și familie, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale relevante, reprezentanți ai instituțiilor publice centrale și locale.”

„Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România” este produsă în cadrul Acordului privind Serviciile de Asistență Tehnică Rambursabile cu privire la „Consolidarea mecanismului de coordonare aferent implementării Convenţiei Națiunilor Unite cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD)”

• Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă” nu ține cont de specificul diferitelor tipuri de dizabilități și implicit de nevoile acestora. Deși Strategia își propune „asigurarea unui standard de viață adecvat pentru persoanele cu dizabilități, cu șanse egale cu toate celelalte persoane” nu prevede majorări ale veniturilor acestora, venituri care constau din indemnizații de handicap ale căror cuantumuri nu pot satisface nici pe departe necesitățile de subzistență ale celei mai vulnerabile categorii sociale. În actualul context economic, caracterizat prin creșterea inflației și explozia prețurilor, persoanele cu dizabilități se confruntă cu dificultăți materiale extreme care impun măsuri imediate de sprijin. Creșterea gradului de ocupare al persoanelor cu dizabilități și „accesul acestora la locuri de muncă care să le plaseze peste pragul sărăciei” este un obiectiv de perspectivă care nu le poate ajuta imediat să facă față actualului context economic dificil pentru întreaga populație. De asemenea, chiar și ca masură de perspectivă, integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități nu este aplicabilă în cazul tuturor celor din această categorie. Conform Planului operațional de implementare a Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Ținta 13 prevede ca, până în anul 2027, numărul persoanelor cu limitări de sănătate în activitățile curente, sărace sau excluse social, va scădea cu 250.000 iar Ținta 14 stabilește ca persoanele cu dizabilități care pot plăti cu dificultate cheltuielile curente absolut necesare va scădea față de anul 2018 cu 50%. Este improbabil că aceste ținte vor putea fi atinse exclusiv prin creșterea gradului de ocupare a persoanelor cu dizabilități, chiar și în condițiile în care, în mod inexplicabil, pentru probarea atingerii obiectivului, urmează a fi utilizate date statistice din 2018 și nu din 2022 (anul în care debutează aplicarea strategiei și în care se înregistrează cea mai dramatică situație din punct de vedere economic, mai ales pentru categoria socială a persoanelor cu dizabilități).
• România nu a ratificat Protocolul Opţional la Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi. În Strategie nu se face referire la Protocol.

Prin Protocolul Opţional la Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi este reglementată competența Comitetului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități privind procedura de primire și analiză a comunicărilor de la sau în numele persoanelor sau grupurilor de persoane care susțin că sunt victime ale încălcării drepturilor persoanelor cu dizabilități, de către un stat parte a Convenției ONU și stabilește procedura clară de examinare a plângerilor individuale.

1 http://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/01/Diagnoza-situatiei-persoanelor-cu-dizabilitati-in-Romania-2020-RO.pdf

2 Numele autorității la data adoptării Raportului diagnoză.

3 Statisticile UE privind venituri și condiții de viață (EU-SILC) sunt colectate de Comisia Europeană pentru a monitoriza sărăcia și incluziunea socială în UE (potrivit Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/web/microdata/european-union-statistics-on-income-and-living-conditions).