BLINDHub, proiectul realizat de către Asociația Nevăzătorilor din România, în parteneriat cu Universitatea din București, a ajuns la final. În cadrul acestui proiect a fost dezvoltată prima aplicație mobilă, cu scopul de a facilita accesul persoanelor cu deficiențe de vedere pe piața muncii şi în mediul universitar.

Proiectul s-a derulat la nivel național, în perioada octombrie 2020 – iunie 2023, și răspunde nevoilor celor peste 50.000 de persoane cu deficienţe de vedere și apte de muncă din România, în contextul tendinţei de digitalizare, dar și a solicitării tot mai mari în rândul angajatorilor de resurse umane bine pregătite.

Proiectul BLINDHub s-a realizat cu sprijinul financiar oferit de de Fundatia Orange, în total 482.000 lei, prin intermediul programului „Lumea prin Culoare și Sunet”, cel mai mare fond dedicat persoanelor cu deficiențe de vedere sau auz din România.

,,Vrem să facem incluziune socială, dar nu oricum, ci, acum, în 2023, la nivelul secolului XXI, utilizând tehnologiile moderne în beneficiul nostru. Sperăm ca acest moment de bilanț să fie de fapt impulsul de a face mai mult și mai bine în viitor, să dezvoltăm împreună și alte proiecte și ne dorim din tot sufletul ca partenerii să vină cu propuneri concrete pentru a extinde utilitatea platformei BLINDHub”, a declarat Dana Deac, președintele Fundației Orange.

Componenta principală a proiectului a reprezentat dezvoltarea unei aplicații mobile, în care beneficiarii cu deficiențe de vedere își pot crea gratuit un profil profesional complet în baza unui video CV. Companiile interesate au opțiunea de a filtra în baza de date profilul viitorului angajat și să trimită direct solicitări de interviu către candidații selectați. Universitățile care au cursuri dedicate se pot adresa direct viitorilor studenți prin promovarea ofertei educaționale și a serviciilor de orientare în carieră, informează inițiatorii proiectului.

,,Acum patru ani, posibilitatea existenței unei asemenea aplicații era doar o idee a noastră, un deziderat. Putem spune că aplicația răspunde nevoilor actuale ale nevăzătorilor aflați în căutarea unui loc de muncă, atât prin oportunitățile pe care le creează, cât și prin soluțiile pe care le asigură. În acest sens, interacțiunea dintre candidați, universități și angajatori se face într-un spațiu deopotrivă dedicat și accesibilizat. În plus, înlocuirea clasicelor CV-uri cu prezentări video este nu doar o noutate formală, foarte spectaculoasă de altfel, ci mai cu seamă o foarte importantă noutate de conținut. Cu ajutorul acestui instrument modern, nevăzătorii au șansa de a arăta concret potențialilor angajatori ce știu să facă și cum procedează. Găsirea unui loc de muncă este, după cum prea bine se știe, un demers dificil în general. Ea devine însă o adevărată provocare când vine vorba de persoane cu dizabilități, din cauză că opțiunile acestora sunt, prin forța lucrurilor, mult mai reduse. Tocmai de aceea, fiecare nevăzător care se angajează înseamnă un succes, o bătălie câștigată”, a menționat Tudorel Tupilus, președintele Asociației Nevăzătorilor din România.

Până în prezent, aplicația BLINDHub a reunit 414 candidați cu dizabilități vizuale, 42 de angajatori și 4 universități, consolidând o comunitate incluzivă de educație și angajare în România.

„Cel mai important este să rezolvăm problemele de acces, iar incluziunea socială înseamnă acces în câteva subsisteme importante, cum ar fi cel al pieței muncii. Cum să ai acces la piata muncii si să îți pui in valoare propriile competențe dacă acestea nu sunt mediate de tehnologie? Prin intermediul tehnologiei am reușit să asigurăm acces la educație și să facem un efort de incluziune”, a completat Marian Preda, rector al Universităţii din Bucureşti.

Succesul BLINDHub se bazează pe trei piloni importanţi:

• schimbare de mentalitate în ceea ce priveşte comunitatea nevăzătorilor în privința utilizării noilor tehnologii digitale, în contextul orientării profesionale;
• adoptarea unei viziuni incluzive asupra capitalului uman reprezentat de persoanele nevăzătoare pe piața muncii şi
• revoluţia tehnologică care transformă interacţiunea nevăzătorilor cu angajatorii şi mediul educaţional, într-un spațiu virtual accesibil.

Aplicația BLINDHub se poate descărca gratuit din App Store și Google Play.  

Mai multe detalii privind acțiunile ce vor fi derulate în cadrul proiectului vor fi disponibile pe pagina de Facebook BLINDHub.ro: https://www.facebook.com/BlindHub.ro

Despre Asociația Nevăzătorilor din România

Fondată în anul 1956, Asociaţia Nevăzătorilor din România (ANR) este o organizaţie non-guvernamentală naţională, care apără și promovează drepturile persoanelor cu dizabilitate vizuală din țara noastră. ANR oferă servicii, celor cca 95.000 de persoane cu deficiențe de vedere, pe care nicio altă entitate din România nu le oferă, fapt ce i-a conferit, din partea statului român statutul de utilitate publică. ANR este membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor, a Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, a Consiliului Naţional al Dizabilităţii şi, implicit, a Forumului European al Dizabilităţii. Pentru detalii, vizitați www.anvr.ro.

Despre Universitatea București

Universitatea București (UNIBUC) este considerată cea mai importantă instituţie de învăţământ, cercetare şi cultură din România, dobândind, în cei peste 150 de ani de existenţă, un solid prestigiu naţional şi internaţional. Numeroasele generaţii de studenţi şi profesori au reuşit să impună Universitatea ca una dintre instituţiile de referinţă pentru întreaga societate românească, fiind prima instituţie românească existentă în primele 600 de universităţi din lume. Pentru detalii, vizitați www.unibuc.ro.

Despre Fundația Orange

Fundația Orange este o organizaţie nonprofit, care se implică în viaţa comunității, prin realizarea de proiecte de filantropie, menite să aducă schimbări pozitive în viaţa persoanelor dezavantajate. În cei 8 ani de activitate, Fundația Orange a investit peste 6.5 milioane de euro în proiecte de educație digitală pentru persoane defavorizate şi în proiecte de sănătate, educație, cultură în beneficiul persoanelor cu deficiențe de vedere/sau de auz, în scopul integrării lor sociale. Pentru detalii, vizitați www.fundatiaorange.ro

Articolul BLINDHub, prima aplicație mobilă de integrare profesională și educațională a persoanelor cu deficiențe de vedere, a creat o comunitate dinamică și incluzivă apare prima dată în Jurnal Social.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice, organizație neguvernamentală de drepturile omului, au dezvoltat în cadrul proiectului Adaptjust – justiție accesibilă persoanelor cu dizabilități – o aplicație mobilă destinată persoanelor cu dizabilități închise în centre rezidențiale, unități medico-sociale și secții sau spitale de psihiatrie, denumită ,,Ceasul bun”.

,,Aplicația, sub forma unui chestionar accesibilizat, răspunde unei nevoi identificate în peste 20 de ani de expertiză în domeniu, și anume lipsa efectivă a instrumentelor adecvate, prin intermediul cărora persoane din categorii vulnerabile (cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale, dar și cele cu afecțiuni neurologice, instituționalizate) să poată avea acces la justiție (să poată formula sesizări cu privire la fapte de natură penală ale căror victime sunt, să își poată revendica drepturile sau cere reevaluarea măsurilor de ocrotire instituite)”, se arată într-un comunicat transmis marți, 25 iulie, de Ministerul Public.

Potrivit sursei citate, în jur de 50,000 de persoane din acest grup vulnerabil se confruntă cu accesul redus sau absent la sistemul de justiție în raport cu cele fără dizabilități atunci când au nevoie să sesizeze o încălcare a drepturilor, situație subliniată în ultimele două săptămâni prin cazurile documentate în județul Ilfov. Eliminarea barierelor legislative și tehnice devine o acțiune necesară pentru ca aceste persoane să poată utiliza mecanisme de sesizare adecvate în fața autorităților, care să le faciliteze dreptul constituțional de acces la justiție.

Aplicația mobilă „Ceasul Bun” este dedicată sprijinirii persoanelor instituționalizate sau angajaților din centrele rezidențiale de asistență socială, spitale sau alte astfel de instituții, pentru a raporta situații de abuz fizic, emoțional sau neglijență. Ca urmare a faptului că persoanele cu dizabilități intelectuale și cele cu afecțiuni neurologice constituie grupul principal de utilizatori, aplicația este accesibilizată în termeni de vocabular și de navigare. Dincolo de procesul ușor de parcurs și componente simple, aplicația are integrat cititor de ecran în interfața sa și o funcție de înregistrare care transformă discursul în text.

Aplicația este disponibilă pe dispozitive (telefoane, tablete) cu iOS și Android, dar și pe web.

,,Ceasul Bun” trece dincolo de granițele accesibilizării standard, pentru că ia în calcul nuanțele și nevoile specifice de interacțiune digitală atât ale persoanelor cu dizabilități intelectuale, cât și ale celor cu afecțiuni neurologice. Totodată, soluția digitală are integrate funcții, precum speech-to-text (vorbire transformată în text), screenreading (citirea ecranului), dar și o funcție de ascundere care permite utilizatorului să se protejeze în cazul în care încearcă să semnalizeze un abuz și se află într-o situație de risc. Pe lângă partea de raportare, există și o zonă de resurse de educare unde pot fi găsite informații detaliate despre diferite tipuri de abuzuri, cât și numere de apelare rapidă în cazuri de urgență.

Aplicația mobilă are patru module:

• Cere ajutor – formular accesibilizat de transmitere de sesizări/plângeri
• Informații – informații utile despre procesul de sesizare și răspuns
• Resurse de sprijin – resurse educaționale pentru utilizatori
• Despre aplicație – informații despre aplicație, cum să o folosești şi scopul ei

,,Având în vedere contextul particular al aplicației și nevoia de a crește siguranța utilizatorilor, aplicația are o funcție de Ascundere a formularului de plângere. Prin apăsarea butonului Ascunde din aplicație, ecranul acesteia va afişa un ceas care arată ora exactă. Această funcționalitate ajută utilizatorul să reacționeze rapid dacă are nevoie să închidă aplicația imediat pentru a nu fi în pericol.

Pentru a transmite o plângere, utilizatorul trebuie să apese un buton denumit „Cere ajutor” din pagina de deschidere. Utilizatorul va fi ghidat printr-un arbore decizional (tip formular) care îl va ajuta să ofere informații structurate despre nevoia sa. În funcție de locul în care se află, de tipul de solicitare și alte selecții pe care le operează (ce a pățit, dacă are dovezi etc.), numărul de pași prin care trece utilizatorul diferă, iar plângerea se depune la actori instituționali diferiți. Plângerile vin însoțite de CNP sau buletin, dacă persoana le are la dispoziție. La final, plângerea este semnată olograf”, se mai arată în comunicat.

Un utilizator poate depune plângere în nume propriu sau în numele altcuiva. Există trei tipuri de plângeri care se pot realiza în aplicație:

• Mi s-a întâmplat ceva rău
• Vreau să fiu mutat din locația în care mă aflu
• Vreau să ajung la judecător

Dacă utilizatorul alege să completeze o plângere în numele altcuiva, va trece printr-un formular prin care i se vor solicita informații suplimentare legate de locație, de evenimentul raportat și va fi nevoie de prezentarea unor dovezi suplimentare.

Potrivit inițiatorilor aplicației, primii trei pași din solicitarea de ajutor sunt concentrați pe identificarea utilizatorului, a locației sale și a instituției în care se află. Dacă dispozitivul are funcția de localizare activată, această informație se poate prelua automat. Ultimii doi pași din proces colectează informații despre situația raportată. La pasul al patrulea, de exemplu, utilizatorul va putea selecta din multiple opțiuni care este forma de abuz la care a fost supus, dacă este cazul, sau va putea introduce detalii despre propria situație. La ultimul pas se vor încărca dovezi și documente relevante pentru plângerea depusă. Dacă dispozitivul nu este conectat la internet, informația completată este salvată local și va fi transmisă odată ce se poate stabili o conexiune la internet.

În secțiunile de „Informații” și „Resurse de sprijin” utilizatorul are acces să asculte sau să citească informații despre diferite subiecte pentru a putea înțelege dacă situațiile prin care trece sunt abuzuri și dacă drepturile lui nu sunt respectate. Acest modul este, la rândul său, complet accesibilizat pentru a putea transmite informația cât mai corect și eficient pentru orice tip de utilizator, luând în calcul diferitele forme de dizabilitate de care acești utilizatori pot suferi.

„Ceasul Bun” va putea fi descărcat gratuit atât pe PlayStore, cât și pe AppStore.

Totdată, această aplicaţie va beneficia și de o platformă web care îi echivalează funcțiile. Persoanele care își instalează aplicația vor putea depune deja sesizări, reclama abuzuri sau vor putea cere să se mute și să fie reexaminați. Toate formularele de plângere completate de utilizatori vor fi transmise electronic (prin e-mail) autorităților responsabile, în funcție de geolocalizarea persoanei. Atunci când petentul nu știe unde se află, iar aplicația nu îl poate geolocaliza, sesizarea va pleca la autoritățile naționale, în funcție de modulul ales (am pățit ceva, vreau să mă mut, vreau să fiu reexaminat), mai informează Ministerul Public.

Centrul de Resurse Juridice susține că va achiziționa 60 de telefoane mobile, va pre-instala aplicația „Ceasul bun” pe fiecare dintre acestea și le va distribui, ulterior, persoanelor aflate în instituții.

Dezvoltatorul aplicației ,,Ceasul Bun” este organizația neguvernamentală Code for Romania, care va asigura pe viitor mentenanța și dezvoltarea continuă a soluției digitale. Caracteristicile inovatoare ale aplicației sunt oferite de designul acesteia care a fost dezvoltat având în minte informațiile primite de la beneficiarii direcți – persoane cu diferite tipuri de dizabilități, dar și de la persoane de sprijin, psihologi, asistenți sociali sau juriști.

Aplicația este realizată în cadrul proiectului AdaptJust – Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilități, implementat de Centrul de Resurse Juridice în parteneriat cu Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și beneficiază de un grant în valoare de 1.324.994 € oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare locală. Scopul proiectului este acela de a îmbunătăți implementarea hotărârilor CEDO și a deciziilor Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei ce vizează drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale private de libertate.

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor. Pentru informaţii oficiale despre Granturile SEE sau Norvegiene, accesaţi www.eeagrants.ro.

Mai jos puteți consulta sau descărca un scurt ghid accesibilizat pentru autoreprezentanți, persoane de sprijin și angajați.

Articolul ,,Ceasul Bun” – o aplicație mobilă destinată persoanelor cu dizabilități din centre rezidențiale sau spitale de psihiatrie apare prima dată în Jurnal Social.

Telefoanele mobile și tabletele au devenit esențiale pentru orice persoană, fiind utilizate pentru a lucra, pentru a citi un ziar sau pentru a naviga pe internet. Totuși, pentru unele persoane, folosirea acestor dispozitive reprezintă o reală provocare. De pildă, persoanele cu dizabilități care nu reușesc să-și folosească mâinile sunt condamnate la o viață de multe ori izolată. Ele depind de rude pentru activitățile de zi cu zi și nu au niciun grad de independență, niciun moment de intimitate. Însă grație unei aplicații inovatoare, această situație se poate schimba.

Fundația Vodafone România a lansat EVA Facial Mouse, aplicația care le permite persoanelor cu dizabilități neuromotorii sau imobilizate să folosească telefoanele mobile și tabletele, doar prin mișcările capului. Dispozitivele care au această aplicație instalată pot fi manevrate cu ajutorul privirii, devenind astfel ușor de utilizat pentru orice persoană care, din orice motiv, nu își poate folosi mâinile.

Aplicația a fost dezvoltată de CREA Sistemas Informáticos, cu sprijinul Fundației Vodafone Spania, și poate fi descărcată gratuit de pe Google Play, fiind disponibilă în mai multe limbi, inclusiv română.

EVA Facial Mouse se adresează în primul rând persoanelor cu amputări, paralizie cerebrală, leziuni ale măduvei spinării, distrofie musculară, scleroză multiplă, scleroză laterală amiotrofică (ALS) și alte afecțiuni care duc la imobilizare sau dizabilități neuromotorii.

EVA Facial Mouse are un meniu simplu și poate fi instalată pe orice telefon sau tabletă cu sistem de operare Android 4.1 sau mai avansat, echipate cu o cameră frontală. Pentru a fi folosită, nu este nevoie de alte echipamente externe. Aplicația identifică mișcarea capului și cu ajutorul ei manevrează cursorul, aceasta devenind practic mijlocul de interacțiune al utilizatorului cu ecranul tactil al dispozitivului mobil. 

Cu ajutorul acestei aplicații, persoanele cu dizabilități pot singure (fără sprijinul altor persoane) să utilizeze telefonul / tableta: să sune, să trimită mesaje, să navigheze pe internet etc. De asemenea, acestea pot să relaționeze cu alți semeni, fie că este vorba despre alți oameni cu dizabilități sau oameni care nu au vreo dizabilitate și pot avea intimitate.

La proiectarea și dezvoltarea aplicației EVA Facial Mouse au participat atât specialiști în domeniul IT, cât și un grup de potențiali utilizatori.

,,Multe persoane se feresc să acorde aplicației acces la funcțiile telefonului mobil (camera, deblocare etc), dar fără acest acces aplicația nu funcționează. Aplicația are nevoie de un terminal cu sistem de operare Android 4.1 sau mai avansat, iar pentru a putea scrie cu ajutorul aplicației trebuie instalat un anumit tip de tastatură – Google Keyboard. Nu este compatibilă cu majoritatea jocurilor și cu unele browsere (Google Chrome e recomandat), iar aplicațiile Maps, Earth și Gallery funcționează cu limitări. În plus, EVA Facial Mouse nu poate fi folosită simultan cu alte aplicații care folosesc camera”, au precizat dezvoltatorii aplicației.

În România, aplicația EVA Facial Mouse a fost adusă în atenția potențialilor beneficiari, prin organizații partenere ale Fundației Vodafone România, care dezvoltă proiecte pentru persoane cu dificultăți neuromotorii: Fundația Motivation Romania, Mihai Neșu Foundation, Asociaţia Şcoala Mamei Junior, Asociaţia SM Speromax Alba.

Puteți descărca aplicația aici:  https://play.google.com/store/apps/details?id=com.crea_si.eviacam.service

Articolul EVA Facial Mouse, aplicația prin care persoanele cu dificultăți neuromotorii pot folosi dispozitivele mobile apare prima dată în Jurnal Social.

Orice persoană are dreptul să se bucure de șanse egale și de o viață cât mai independentă, indiferent de dizabilitatea pe care o are, iar implicarea face diferența. Pornind de la această idee, Kaufland România a lansat Acessibility Hackaton, primul hackathon social creat pentru a ajuta la o mai bună integrare a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.

Câștigătoarea competiției a fost Vocalio, aplicația mobilă concepută de echipa Needs Assistance, cu scopul de a veni în sprijinul persoanelor cu deficiență de vorbire și auz, ajutându-le astfel să comunice mai ușor cu cei din jur. Aplicația se bazează pe selectarea unor imagini sau cuvinte care transmit în mod vizual și auditiv ceea ce utilizatorul nu poate să spună interlocutorului.

Aplicația Vocalio poate fi descărcată începând de miercuri, 14 iulie, din Google Play, urmând să fie disponibilă, în curând, şi în App Store, pentru utilizatorii de iOS.

„Tehnologia și dorința de a ajuta alți oameni ne-au adus împreună. Comunicarea este un aspect foarte important în viețile noastre, de aceea ne-am decis să creăm o aplicație mobilă care ajută oamenii cu dizabilități de vorbire să comunice mai ușor”, au declarat membrii echipei Needs Assistance.

La nivelul funcționalităților principale, Vocalio permite transformarea discursului vorbit în text, redarea audio a expresiilor predefinite, fiind totodată programată să sugereze expresii bazate pe geolocație. De asemenea, aplicația mobilă a fost prevăzută cu un design intuitiv, fiind astfel foarte ușor de folosit.

La nivelul implementărilor viitoare, aplicația va pune la dispoziție și un conținut audio personalizat în funcție de profilul utilizatorului și de geolocație, un marketplace pentru expresii uzuale și o serie de alerte.

„Ne dorim ca aplicația să le fie de ajutor utilizatorilor noștri și avem în plan să implementăm activ feedbackul acestora. Momentan, aplicația este destul de simplă, accentul fiind pus pe calitate, mai exact pe anumite puncte cheie, precum designul intuitiv și modul conversațional. Avem planuri mari pentru viitor cu această soluție după ce va fi validată de către utilizatori”, au adăugat dezvoltatorii.

Prima ediție a Accessibility Hackathon, organizată de Kaufland România, a avut parte de rezultate promițătoare care au arătat că există un interes crescut pentru astfel de acțiuni. Astfel, 15 echipe și-au prezentat în fața juriului soluțiile la care au lucrat timp de o lună, idei menite să ajute, în mod real, persoanele cu dizabilități la locul de muncă sau în procesul de aplicare. Premiul cel mare a constat în 16.000 de dolari. În afara marelui câștigător – echipa Needs Assistance, jurații au decis acordarea unor mențiuni speciale echipelor Tuatara, Accesi Bot, S.P.N. și Robo Medical.

Kaufland demarează constant acțiuni în ceea ce privește diversitatea, printre care se numără lansarea programului A.C.C.E.S. (Angajare de Candidați cu Cerințe și Evoluții Speciale), în urma cărora peste 350 de persoane cu dizabilități s-au alăturat echipei, fiind parte din povestea Kaufland.

„Stă în puterea noastră ca angajatori să creăm premisele pentru ca persoanele cu dizabilități să aibă o viață profesională în adevăratul sens al cuvântului, să se integreze în echipe și să fie recunoscute pentru valoarea pe care o aduc în companie”, a declarat Adina Teleucă, Employer Branding Coordinator, Kaufland România. „Tocmai de aceea, ne-am dorit să venim în sprijinul acestora, prin intermediul unei competiții în premieră pentru noi, prin care să găsim soluții inovatoare care să îi ajute în integrarea pe piața muncii”, continuă aceasta.  

Vocalio, aplicația câștigătoare, nu include reclame și este furnizată în întregime în mod gratuit utilizatorilor. Mare parte din componentele aplicației pot fi folosite fără conexiune la internet, oferind astfel beneficiul de a putea fi utilizată oriunde și oricând.

Incluziunea și diversitatea sunt elemente fundamentale pentru aplicația Vocalio.

„Lucrurile nu stau bine la noi, avem un număr de aproximativ 80.000 de persoane cu deficiențe de vorbire sau auz, iar problema pe care noi am remarcat-o aici este incluziunea acestora pe piața muncii, între 5 și 12%, ceea ce este foarte puțin, iar de aici noi am pornit în căutarea unei soluții care să-i ajute pe acești oameni să le fie mult mai ușor la locul de muncă. Noi încercăm să-i ajutăm în viața de zi cu zi, aplicația le facilitează comunicarea cu colegii de muncă sau cu potențialii clienți. În momentul acesta, aplicația este disponibilă în limba română, engleză și spaniolă”, susține Costin Valeriu Costea, co-fondator al aplicației.

Linkul de descărcare a aplicației Vocalio:  https://play.google.com/store/apps/details?id=com.vocalio.app

Articolul Vocalio, aplicația câștigătoare a competiței Acessibility Hackaton, îmbunătățește procesul de comunicare pentru persoanele cu deficiență de vorbire și auz apare prima dată în Jurnal Social.

De curând, a fost lansată platforma Beesers, prima aplicație mobilă ce ajută utilizatorii  să găsească personal medical specializat pentru îngrijiri la domiciliu. Disponibilă non-stop, aplicația a fost proiectată având în vedere, în primul rând, ușurința în utilizare și o interfață intuitivă.

Utilizând tehnologii moderne, aplicația Beesers este proiectată să aducă la un loc prestatorii specializați de servicii medicale și persoanele care au nevoie de acestea la domiciliu. Un sistem avansat de calendar permite atât personalului medical să își definească disponibilitatea, cât și clienților să solicite serviciile la momentul dorit.

Toata interacțiunea se desfășoară prin intermediul unei aplicații mobile disponibilă, atât pentru Android, cât și iOS,  prin care se pot vedea serviciile disponibile și programa vizitele la domiciliu. Costurile sunt transparente, așa că puteți vedea în orice moment prețul total al oricarei intervenții, neexistând abonamente sau alte taxe ascunse. De asemenea, toate plățile pot fi făcute direct în aplicație, astfel cei dragi nu trebuie să se preocupe de nimic pentru a primi tratamentul necesar.

Accesibilă în orice moment de oriunde în lume, aplicația Beesers permite programarea din timp a tratamentului celor dragi. În directă conexiune cu calendarul personalului medical specializat, puteți găsi fără telefoane și bătai de cap intervalul de timp dorit.

,,Colaboratorii noștri sunt personal medical certificat pentru intervențiile dorite, lucrând atât in sistemul medical de sănătate de stat, cât și privat. În acest fel, aveți certitudinea unui serviciu profesionist, prestat la cele mai înalte standarde de siguranță. Aplicația noastră folosește geolocația pentru a putea oferi în timp real serviciile disponibile în zona dorită și a putea oferi un estimat de timp real, evitând situațiile nedorite. În acest moment acoperim principalele orașe importante din România, cu planuri de extindere rapidă în restul localităților”, precizează reprezentanții platformei Beesers.

Fondatorul platformei, Ovidiu Tuduruţă, povetește că i-a venit ideea dezvoltării unei astfel de aplicații acum mai mulţi ani, însă a început să facă primele demersuri pentru realizarea proiectului în 2018, când a atras şi o primă finanţare.

„Povestea pleacă de pe la mijlocul anilor 2000, când familia mea a decis ca mama să ia calea străinătăţii şi la vremea respectivă să îngrijească vârstnici. După câţiva ani mi-am dat seama că acest tip de serviciu creează două direcţii care pot genera un proiect antreprenorial – pe de-o parte avem distanţa dintre românul din diaspora şi cei dragi lui de acasă şi la un moment dat un soft poate să şteargă distanţa dintre aceştia, şi pe de altă parte tot în diaspora a trecut testul timpului şi s-a profesionalizat o echipă vastă de români – specialişti în îngrijiri medico-sociale la domiciliu“, a explicat el.

Ovidiu Tuduruţă  a adăugat că familiile care contractau serviciile unui astfel de specialist aveau de suportat un cost destul de mare şi acceptau un specialist în îngrijiri la domiciliu doar după multe recomandări. Atunci s-a gândit că ar fi bun un produs care să prezinte într-o manieră transparentă şi să ofere acest plus de siguranţă pentru cel care vrea să cumpere un astfel de serviciu. Aşa a luat naştere ideea Beesers.

Pentru a putea demara Beesers, antreprenorul a aplicat la programul diaspora start-up, prin intermediul mamei lui, şi aşa a reuşit să atragă şi prima sursă de finanţare a acestui proiect.

În total, până acum la momentul lansării pe piaţă a aplicaţiei, investiţia totală a ajuns la 120.000 euro. 

Acum, în prima etapă, strat-up-ul vrea să valideze proiectul în Bucureşti, iar apoi să se extindă şi în afara capitalei, începând cu luna martie în Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa şi Suceava. Fondatorul platformei își propune ca afacerea să devină internațională, să se extindă nu doar în România, ci și în câteva state europene.

În prezent, în cadrul platformei Beesers utilizatorii pot găsi o serie de servicii medicale la domiciliu – de la injecţii până la diferite alte terapii şi diagnoză, plus recoltări pentru testul COVID-19. Odată ce îşi instalează aplicaţie mobilă Beesers şi îşi fac un cont, utilizatorii pot căuta o persoană specializată în îngrijiri medicale la domiciliu în funcţie de adresa unde este solicitată vizita. Apoi, aceştia pot programa viziat în ziua şi intervalul dorit, plata fiind făcută direct în aplicaţie, prin card bancar. După ce utilizatorul comandă serviciul, acesta poate discuta prind intermediul unui chat cu îngrijitorul pentru a-i da anumite indicaţii legate spre exemplu de medicaţia pe care o ia persoana care va beneficia de procedurile medicale.

,,Câteva apăsări de ecran este tot ce este necesar pentru a programa un tratament oferit de personal medical specilizat celor dragi, aflați de multe ori la mii de kilometri distanță și în imposibilitate de a se deplasa”, punctează reprezentanții platformei Beesers.

Pentru mai multe informații, accesați linkul următor:

https://www.beesers.com/home/

Articolul Beesers, prima aplicație mobilă pentru îngrijiri medicale la domiciliu apare prima dată în Jurnal Social.

Asociaţia Nevăzătorilor din România, Universitatea din București și Fundația Orange au lansat oficial BLINDHub, proiect cu acoperire națională, în cadrul căruia va fi dezvoltată o aplicație mobilă menită să faciliteze accesul persoanelor cu deficiențe de vedere pe piața muncii şi în mediul universitar.

Proiectul se va derula în perioada 2020 – 2022 și răspunde nevoilor celor peste 50.000 de persoane cu deficienţe de vedere și apte de muncă din România, în contextul tendinţei de digitalizare, dar și a solicitării tot mai mari în rândul angajatorilor de capital uman bine pregătit. Proiectul BLINDHub este finanțat de Fundaţia Orange cu suma de 482.000 lei, prin intermediul programului „Lumea prin Culoare și Sunet”, cel mai mare fond dedicat persoanelor cu deficiențe de vedere / auz din România.

,,Utilizarea de tehnologii și dispozitive asistive și de acces sunt premize incontestabile ale unei reale incluziuni pentru persoanele cu deficiență de vedere. Într-o lume digitală, BLINDHub pune împreună idei şi oportunităţi vocaţionale şi de muncă într-un spaţiu de interacţiune perfect adaptat nevoilor nevăzătorilor”, a menționat Tudorel Tupiluși, Președinte ANR.

Componenta principală a proiectului o reprezintă aplicația mobilă în care beneficiarii își vor putea crea gratuit, un profil profesional complet in baza unui video CV. Companiile interesate vor avea ocazia să filtreze în baza de date și să trimită direct solicitări de interviu către candidați. Materialul de tip video CV va fi realizat cu sprijinul echipei de proiect în cadrul celor 2 centre BLINDHub din București sau în țară, în cadrul evenimentelor organizate în 5 mari orașe, cu scopul de a promova beneficiile aplicației, atât pentru angajat, cât și pentru angajator.

„BLINDHub reprezintă nu doar un simplu proiect cu o componentă digitală, ci şi o oportunitate majoră pentru comunitatea nevăzătorilor din Romania de a se conecta la mediul educaţional universitar şi la piaţa forţei de muncă. Consider că acest proiect va da naştere pe termen lung, unui trend pozitiv de integrare în mediul universitar a studenţilor cu dizabilităţi de vedere”, a completat Magdalena Platis, Prorector al Universităţii din Bucureşti.

„Succesul BLINDHub se bazează pe trei piloni importanţi: o schimbare de mentalitate în ceea ce priveşte comunitatea nevăzătorilor sub aspectul îmbraţişării noilor tehnologii digitale, adoptarea unei noi viziuni asupra capitalului uman reprezentat de persoanele nevăzătoare şi revoluţia tehnologică care transformă interacţiunea nevăzătorilor cu angajatorii şi mediul educaţional”, a considerat Dacian Pribeanu, expert BLINDHub.

,,Prin BLINDHub ne propunem să schimbăm mentalități, să dărâmăm bariere și să construim un alt mod de a fi și de a ne raporta la cei diferiți de noi. Construim un ,,nou normal” pe piața muncii din România, ghidată de procese empatice și incluzive, unde cu ajutorul tehnologiei, dizabilitatea devine ușor abilitate atunci când omul are la dispoziție resursele necesare și mediul propice pentru a-și atinge potențialul maxim”, a declarat Dana Deac, Președinte Fundația Orange.

Mai mult detalii privind acțiunile ce vor fi derulate în cadrul proiectului vor fi disponibile pe pagina de Facebook BLINDHub.ro

Despre Asociația Nevăzătorilor din România

Fondată în anul 1956, Asociaţia Nevăzătorilor din România (ANR) este organizaţie non-guvernamentală naţională, care apără și promovează drepturile persoanelor cu dizabilitate vizuală din țara noastră. ANR oferă servicii, celor cca 95.000 de persoane cu deficiențe de vedere, pe care nicio altă entitate din România nu le oferă, fapt ce i-a conferit, din partea statului român statutul de utilitate publică. ANR este membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor, a Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, a Consiliului Naţional al Dizabilităţii şi, implicit, a Forumului European al Dizabilităţii. Pentru detalii, vizitați www.anvr.ro.

Despre Universitatea București

Universitatea București (UNIBUC) este considerată cea mai importantă instituţie de învăţământ, cercetare şi cultură din România, dobândind, în cei peste 150 de ani de existenţă, un solid prestigiu naţional şi internaţional. Numeroasele generaţii de studenţi şi profesori au reuşit să impună Universitatea ca una din instituţiile de referinţă pentru întreaga societate românească, fiind prima instituţie românească existentă în primele 600 de universităţi din lume. Pentru detalii, vizitați www.unibuc.ro.

Despre Fundația Orange

Fundația Orange este o organizaţie non-profit și se implică în viaţa comunității, prin realizarea de proiecte de filantropie, menite să aducă schimbări pozitive în viaţa persoanelor dezavantajate. În cei 8 ani de activitate, Fundația Orange a investit peste 6.5 milioane de euro în proiecte de educație digitală pentru persoane defavorizate şi în proiecte de sănătate, educație, cultură în beneficiul persoanelor cu deficiențe de vedere/sau de auz, în scopul integrării lor sociale. Pentru detalii, vizitați www.fundatiaorange.ro.

Articolul BLINDHub, prima aplicație mobilă ce va contribui la integrarea profesională a persoanelor cu deficiențe de vedere apare prima dată în Jurnal Social.