În fiecare an, în data de 3 decembrie marcăm Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități (,,International Day of People with Disability”), eveniment organizat de Organizația Națiunilor Unite începând cu anul 1992, pentru a promova drepturile persoanelor cu dizabilități și o mai bună înțelegere a problemelor cu care se confruntă acestea.

Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi se concentrează pe accederea acestor persoane la dezvoltarea incluzivă, echitabilă şi durabilă, aşa cum se prevede în Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, care se angajează să ,,nu lase pe nimeni în urmă” şi recunoaşte dizabilitatea ca fiind o problemă esenţială, ce trebuie luată în considerare în implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă.

Criza mondială generată de pandemia de COVID-19 adânceşte inegalităţile preexistente, expune gradul de excludere şi evidenţiază faptul că munca privind incluziunea persoanelor cu handicap este imperativă. Persoanele cu dizabilităţi sunt printre cele mai excluse din societate şi printre cele mai afectate în criza sanitară mondială în ceea ce priveşte decesele. Chiar şi în condiţii normale, persoanele cu dizabilităţi au mai puţine şanse să aibă acces la asistenţă medicală, educaţie, locuri de muncă şi să participe în comunitate.

Tema propusă anul acesta de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru a marca Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități este „Conducerea și participarea persoanelor cu dizabilități către o lume incluzivă, accesibilă și durabilă post-COVID-19.

Anul acesta, se va discuta despre provocările, barierele şi oportunităţile pentru persoanele care trăiesc cu dizabilităţi, în contextul unei pandemii globale. Din martie 2020, fiecare persoană de pe pământ a fost afectată de schimbări politice, sociale şi economice drastice, ca urmare a pandemiei COVID-19.

,,Astfel, Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi ar trebui să fie folosită pentru a recunoaşte că persoanele cu handicap se numără printre cele mai afectate populaţii pe fondul pandemiei de COVID. Acolo unde marginalizarea, discriminarea, vulnerabilitatea şi exploatarea sunt factori de zi cu zi pentru mulţi oameni, riscul crescut de rezultate slabe a fost amplificat de accesul redus la servicii de îngrijire medicală de rutină şi reabilitare, o izolare socială mai pronunţată, mesaje de sănătate publică neadaptate, construite inadecvat, precum şi o lipsă de pregătire pentru situaţii de urgenţă pentru persoanele cu nevoi speciale”, arată https://idpwd.org/.

În România, cadrul pentru promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități a fost creat prin Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, Consiliul Național al Dizabilității din România organizează, în parteneriat cu Asociația Ability Hub, un eveniment dublu care va cuprinde: Dezbaterea cu tema Lipsa accesului la muncă pentru persoanele cu dizabilități, cauze și soluții și un Târg de joburi.

Evenimentul se va desfășura în data de 13 decembrie.

Au fost invitate aproximativ 200 de persoane: persoane cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, reprezentanți ai ONG-urilor care au ca obiect de activitate protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, specialiști în domeniul angajării persoanelor cu dizabilități, angajatori incluzivi, reprezentanți ai Parlamentului, reprezentanți ai instituțiilor publice.

Potrivit OMS, în prezent, peste un miliard de oameni, circa 15% din populaţia lumii, trăieşte cu anumite forme de dizabilitate, 80% dintre aceştia provenind din ţările în curs de dezvoltare.

Totodată, se estimează că 46% dintre persoanele peste 60 de ani sunt persoane cu dizabilităţi. Una din cinci femei este susceptibilă să experimenteze dizabilităţi în viaţa ei, în timp ce unul din zece copii este un copil cu dizabilităţi.

Potrivit ONU, la 11 iunie 2019, secretarul general al ONU, António Guterres, a lansat Strategia pentru incluziune a persoanelor cu dizabilităţi („The United Nations Disability Inclusion Strategy”), în conformitate cu angajamentul său de a transforma Naţiunile Unite într-o organizaţie incluzivă pentru toată lumea.

António Guterres, a prezentat, în octombrie 2021, cel de-al doilea raport privind măsurile luate de sistemul Naţiunilor Unite pentru implementarea Strategiei ONU pentru incluziune a persoanelor cu dizabilități în 2020.

,,Îndemn toate țările să pună în aplicare pe deplin Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, să sporească accesibilitatea și să eliminele barierele legale, sociale, economice și de altă natură, cu implicarea activă a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor reprezentative ale acestora. Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, să ne angajăm să construim un viitor durabil, incluziv și echitabil pentru toată lumea, fără a lăsa pe nimeni în urmă”, a transmis secretarul general al ONU, António Guterres.

Articolul <strong>3 decembrie, Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități</strong> apare prima dată în Jurnal Social.

Primul medicament antiviral oral care reduce riscul de spitalizare și deces din cauza COVID-19 a fost aprobat în Marea Britanie. Antiviralul Lagevrio (Molnupiravir) s-a dovedit a fi sigur și eficient, a anunțat, joi, Agenția de Reglementare a Medicamentelor și Produselor de Sănătate (MHRA), potrivit Mirror.

Molnupiravir este o formă investigațională cu administrare orală a unui analog ribonucleozidic potent care inhibă replicarea SARS-CoV-2, agentul cauzal al COVID-19.

Agenția menționată recomandă ca medicamentul Molnupiravir, dezvoltat în comun de Merck (cunoscută ca MSD) și Ridgeback Biotherapeutics, cu sediul în SUA, să fie utilizat cât mai curând posibil după un test COVID-19 pozitiv și în termen de cinci zile de la debutul simptomelor. Medicamentul este în curs de avizare și în SUA, unde oficialii din domeniu se vor reuni luna aceasta pentru a lua o decizie.

„Ca terapie orală, molnupiravirul vine în completarea gamei de vaccinuri şi terapii utilizate până acum pentru a contracara pandemia de COVID-19”, a declarat dr. Dean Y. Li, vicepreşedinte executiv şi preşedinte al MSD Research Laboratories.

Tratamentele pentru combaterea pandemiei, care a ucis peste 5,2 milioane de oameni în întreaga lume, s-au axat până acum în principal pe vaccinuri. Alte opțiuni, inclusiv remdesivirul antiviral infuzat și dexametazona, sunt, în general, administrate numai după ce pacientul a fost spitalizat.

Agenția de Reglementare a Medicamentelor și Produselor de Sănătate precizează că în cazul persoanelor care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de boala riscul de spitalizare și deces este scăzut cu 50%. Molnupiravir oprește înmulțirea virusului, menținându-l la un nivel scăzut în organism și reducând severitatea bolii.

„Astăzi este o zi istorică pentru țara noastră, deoarece Marea Britanie este acum prima țară din lume care a aprobat un antiviral pentru Covid-19 și care poate fi administrat acasă”, a spus ministrul britanic al sănătăţii, Sajid Javid.

Autorizarea se bazează pe rezultate pozitive din analiză intermediară a studiului clinic de fază 3 MOVe-OUT, care a evaluat molnupiravir 800 mg, administrat de două ori pe zi la pacienți cu forme ușoare-moderate de COVID-19 – confirmat printr-un test PCR- care nu sunt spitalizați, cu simptome care au debutat în intervalul de cinci zile anterior debutului tratamentului și care au cel puțin un factor de risc pentru o evoluţie către o formă severă a bolii COVID-19 și spitalizare , de exemplu, afecțiuni cardiace, diabet, obezitate, etc.

„Când ne-am început călătoria de transformare a Molnupiravir din speranţă în realitate, am considerat că avem responsabilitatea de a acţiona cât mai repede si cât mai sigur posibil. Credem că fiecare zi câştigată ar putea salva vieţi şi limita evoluția severa a bolii şi a poverii globale reprezentată de această pandemie. Este extraordinar că am ajuns la acest moment cheie şi că putem să arătăm că efortul exceptional depus de colaboratori, pacienţi, medici, de echipa noastră şi sacrificiile personale au atins acum acest obiectiv important. De asemenea, este îmbucurător să vedem că prima autorizare la nivel global are loc în Marea Britanie, chiar locul în care i-a fost administrat molnupiravir primului voluntar curajos”, a afirmat Wendy Holman, director executiv Ridgeback Biotherapeutics.

MSD se angajează să ofere acces în timp util la molnupiravir la nivel global, strategia companiei incluzând investiţii cu risc pentru a produce milioane de doze necesare curelor de tratament; stabilirea diferenţiată a preţului de comercializare, în funcţie de capacitatea financiară a ţărilor de a lupta cu pandemia conform clasificarii Bancii Mondiale; semnarea de acorduri de achiziţie cu guvernele; acordarea de licenţă voluntară producătorilor de medicamente generice şi către Medicines Patent Pool pentru a face varianta generică a molnupiravir disponibilă în ţările cu venituri mici şi medii, în urma autorizărilor de punere pe piaţă sau a aprobărilor locale.

Anticipând rezultatele studiului clinic MOVe-OUT și a potențialului de autorizare de punere pe piață, MSD a investit la risc în producția de Molnupiravir și se așteaptă să producă peste 10 milioane de cure de tratament până la sfârșitul anului 2021 și cel puțin 20 de milioane
de cure în 2022.

Articolul A fost aprobat primul medicament antiviral pentru COVID-19 – Molnupiravir, care se poate lua și ambulatoriu apare prima dată în Jurnal Social.

Pentru a încuraja campania de vaccinare, Guvernul a hotărât, la sfârșitul lunii august, acordarea de tichete de masă și organizarea unei loterii pentru cei care se vaccinează împotriva COVID-19. În acest sens, Ministerul Sănătății (MS) a stabilit, printr-un ordin oficializat luni, metodologia de acordare a voucherelor pentru persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19. Așadar, cei vaccinați după începutul lunii septembrie vor beneficia, cel mai probabil, din luna octombrie, de o alocație de hrană în valoare de 100 de lei, sub forma a cinci tichete de masă.

Ordinul nr. 1.863/2021, publicat luni, 13 septembrie 2021, în Monitorul Oficial nr. 876, stabilește regulile ce vor fi aplicate la acordarea alocației de hrană celor care se vaccinează complet împotriva COVID-19.

Mai precis, persoanele care s-au vaccinat (cu schema completă) după data de 3 septembrie (data intrării în vigoare a OG 19/2021, documentul care a introdus acordarea alocației de hrană pentru vaccinați) vor primi 100 de lei, sub forma a cinci tichete de masă.

Potrivit ordinului, Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București realizează procedura de achiziție a tichetelor de masă în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 98/2016 , în termen de 10 zile de la data alocării de către Ministerul Sănătății a prevederii bugetare cu această destinație.

,,Ulterior achiziționării tichetelor de masă, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București distribuie, în termen de 5 zile, tichetele de masă către centrele de vaccinare, cabinetele medicilor de familie, respectiv ambulatoriile de specialitate, în baza unui proces-verbal de predare-primire”, se arată în document.

Cele cinci tichete de masă vor trebui cerute, de către cei ce s-au vaccinat împotriva COVID-19 cu schema completă, în cel mult 60 de zile de la data în care au primit ultima doză de vaccin (sau singura, în anumite cazuri).

,,Estimăm că voucherele vor putea fi distribuite în centrele de vaccinare, cabinetele medicilor de familie și ambulatoriile de specialitate începând cu luna octombrie”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății.

A doua măsură majoră din OG este organizarea unei loterii de vaccinare cu premii în bani, pe care Guvernul a introdus-o tot în cadrul Legii 55/2020. Premiile se vor acorda celor vaccinați cu schema completă, iar prima extragere va avea loc în octombrie 2021.

Astfel, după emiterea certificatului de vaccinare, persoanele respective se pot înscrie pentru participarea la loterie pe site-ul certificat-covid.gov.ro, în cadrul căruia Serviciul de Telecomunicații Speciale va dezvolta funcționalitatea de înscriere. Condițiile privind înscrierea vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului Sănătății și al ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Articolul A fost publicat ordinul prin care persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 vor primi tichete de masă apare prima dată în Jurnal Social.

Apariția infecției cu noul Coronavirus sau Coronavirusul Sindromului Acut Respirator Sever 2 (SARS-CoV-2) a condus la o răspândire rapidă a COVID-19 în întreaga lume. Pe 30 ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat COVID-19 o urgență de sănătate publică de interes internațional, iar pe 11 martie 2020, a fost declarată pandemia, informează Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNACV).

Pandemia generată de apariția noului coronavirus a schimbat radical viața oamenilor. Până astăzi, 14 ianuarie, au fost raportate 90 milioane de cazuri confirmate și aproape 2 milioane de decese la nivel mondial.

În mod normal, dezvoltarea unui vaccin reprezintă un proces lung și complex. Însă având în vedere situația actuală, cercetători din întreaga lume au depus eforturi să dezvolte un vaccin împotriva COVID-19 în timp record, bazat pe dovezi și standarde riguroase. 

Conform raportului OMS din 2 decembrie 2020, sunt în diferite stadii de creare și producție 214 vaccinuri. Scopul tuturor acestor vaccinuri este de a determina un răspuns imun (de apărare) primar, astfel încât corpul să poată dezvolta o memorie imună la nivelul celulelor B si T față de virusul SARS-CoV-2. Dezvoltarea memoriei imunologice în urma vaccinarii este ceea ce ne va proteja împotriva unei infecții ulterioare. 

Dupa 11 luni de la debutul cazurilor de COVID-19, avem  la dispoziție, în Uniunea Europeană, vaccinul dezvoltat de companiile Pfizer și BioNTech, cu o eficacitate de 95% când este administrat în regim de 2 doze (rezultate obținute în urma unui studiu clinic de faza III, efectuat pe 43 000 de persoane) și vaccinul realizat de compania farmaceutică americană Moderna, cu o eficacitate eficacitate de 94.5% (studiu clinic efectuat pe 30 000 de persoane). Ambele vaccinuri se bazează pe tehnologia ARN mesager, metodă care constă în niște seturi de instrucțiuni genetice care le spun celulelor noastre cum se fabrică o proteină virală.

Potrivit Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19, vaccinurile pe bază de ARN mesager, deși nu au fost aprobate ca produse de uz uman până în prezent, sunt studiate de peste 10 ani. Sunt testate pe un număr de peste 1500 de voluntari, iar studiile derulate arată că au un profil de siguranță foarte bun.

Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a adus unele clarificări de natură științifică în ceea ce privește vaccinurile împotriva coronavirusului pe bază de ARN mesager.

„ARN-ul si ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viaţă cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide şi carbohidraţi. ADN-ul uman este localizat în nucleul celular. ARN-ul mesager se găseşte în citoplasma celulară – în afara nucleului – şi are rol mult mai precis, cum este transmiterea de informaţii cu privire la sinteza de proteine în celulă. Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influenţa ADN-ul celular propriu. Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvenţă de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafaţă a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespunzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producţia unui nivel predefinit de proteină Spike”, scrie pe site-ul vaccinare-covid.gov.ro.

Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun care este responsabil de dezvoltarea imunității împotriva COVID-19.

,,Sistemul imun recunoaște proteina Spike ca fiind străină și declanșează răspunsul imun în urma căruia se produc anticorpi. Pentru a afecta organismul, coronavirusul are nevoie de peste 20 de proteine. Proteina Spike, conținută în vaccinul ARN mesager, nu poate declanșa boala. După producerea proteinei Spike, ARN-ul mesager care a transmis această informație este distrus și eliminat”, precizează reprezentanții Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19.

Vaccinarea împotriva COVID-19 a început peste tot în Uniunea Europeană, pe 27 decembrie 2020, într-un moment de unitate.

Potrivit Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19, în prima etapă sunt cuprinşi lucrătorii din domeniile sănătăţii şi social – sistem public şi privat, în cea de-a doua populaţia cu grad de risc şi lucrători care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale, iar etapa a treia include populaţia generală.

Din data de 15 ianuarie, va începe activitatea de vaccinare pentru categoriile de persoane din Etapa a II-a, care se va derula concomitent cu vaccinarea categoriilor aflate în prima etapă.

Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a informat opinia publică asupra faptului că în etapa a II-a a Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România este inclusă populația la risc, reprezentată de adulți cu vârsta peste 65 de ani și persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.

În conformitate cu dovezile științifice actuale, în categoria ,,boli cronice” se încadrează oricare dintre următoarele afecțiuni:

• Diabet zaharat
• Obezitate
• Alte boli metabolice, inclusiv congenital
• Afecțiuni cardiovasculare
• Afecțiuni renale
• Afecțiuni oncologice
• Afecțiuni pulmonare
• afecțiuni neurologice, inclusiv sindromul Down
• Afecțiuni hepatice moderate/severe
• Afecțiuni autoimmune
• Imunodepresii severe: pacienți transplantați, cu consult medical prealabil, pacienți care urmează terapii biologice sau terapie de lungă durată cu corticosteroizi, pacienți infectați cu HIV/SIDA.

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, a afirmat că se vor constitui echipe mobile care vor asigura vaccinarea la domiciliu a celor care nu se pot deplasa, iar daca sunt multe persoane atunci se va desemna un centrul mobil care se va deplasa în localitatea respectivă și va asigura accesul persoanelor la vaccinare.

Programarea se va realiza prin intermediul paginii web, prin platforma de programare sau individual dacă vorbim despre persoane peste 70 de ani. Pe baza CNP-ului se verifică foarte ușor categoria de risc din care aparține persoana respectivă. Sau prin medicul de familie, DSU, sau prin intermediul unei persoane din familie. Sau prin servicii de call-center.

Medicul Valeriu Gheorghiță a explicat că rolul echipelor mobile de vaccinare este de a asigura vaccinarea persoanelor care sunt internate în centrele medico-sociale.

,,În colaborare cu medicul de familie și cu Direcția de Asistența Socială din Primarie se stabilește numărul persoanelor care se află în incapacitatea de a se deplasa la centrul de vaccinare. Și prin intermediul acestor echipe mobile se asigura vaccinarea chiar la domiciliu a acestor persoane, iar daca sunt multe persoane atunci vom aloca un centrul mobil care se va deplasa în localitatea respectivă și va asigura accesul persoanelor la vaccinare”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Potrivit CNACV, 154.268 de angajați din spitale au fost vaccinați în România împotriva Covid-19 cu vaccinul Pfizer-BioNTech. De la începutul campaniei de vaccinare (pe 27 decembrie), s-au înregistrat 544 de reacții adverse comune și minore,  dintre care 214 reacții locale cu durere la locul injectării și 330 reacții generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).

Primul transport ce conține 14.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19 produs de firma Moderna a ajuns ieri, 13 ianuarie, în Centrul național de stocare din Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare Medico–Militară „Cantacuzino”. Vaccinul urmează să fie distribuit pe baza cererilor primite de la direcțiile de sănătate publică.

Pentru mai multe informații privind vaccinarea împotriva COVID-19, accesați următorul link: https://vaccinare-covid.gov.ro/

Articolul Vaccinarea împotriva COVID-19 în România apare prima dată în Jurnal Social.

România a demarat duminică dimineață, odată cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, campania de imunizare împotriva COVID-19 cu vaccinul furnizat de companiile Pfizer și BioNTech, primul și singurul care a primit autorizație de punere pe piață (APP) condiționată în Uniunea Europeană.

Vaccinul are denumirea comercială Comirnaty (concentrat pentru dispersie injectabilă), fiind un vaccin de tip ARNm COVID-19 (cu nucleozide modificate). Comirnaty este indicat pentru imunizare activă pentru prevenirea COVID-19 cauzat de virusul SARS-CoV-2, la persoane cu vârsta de 16 ani și peste.

Vaccinul Pfizer/BioNTech se administrează intramuscular după diluare, sub forma unei scheme cu 2 doze (a câte 0,3 ml), la o distanță de cel puțin 21 zile una de alta.

Populația prioritizată pentru vaccinarea împotriva COVID-19 este:

Etapa I – lucrătorii din domeniul sănătății și social – sistem public și privat:

• Personalul din spitale și unități ambulatorii (personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personal administrativ, securitate și pază și alte categorii);
• Personalul din sistemul de medicină de urgență: ambulanță, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;
• Personalul din medicina primară – din rețeaua de medicină de familie, medicină școlară și asistență medicală comunitară;
•  Personalul din laboratoare, farmacii și alți lucrători din domeniul sănătății;
• Personalul din serviciile stomatologice;
• Medici rezidenți, elevi și studenți cu profil medical;
• Paramedici și alți voluntari care își desfășoară activitatea în unități sanitare;
• Personalul de îngrijire care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale și medico-sociale;
• Personalul care acordă îngrijiri medicale și sociale la domiciliu;
• Personalul din serviciile de sănătate publică (Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică);
• Personalul din unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie;
• Personalul din centrele de dializă și transfuzii;
• Personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

Etapa a II-a

Populația cu grad ridicat de risc:

• Adulți cu vârsta peste 65 de ani;
• Persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.

Lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

• Personalul din instituţiile statului, din sectoarele economice cu activităţi în domeniul alimentar, în transporturi.

Etapa a III-a (populația generală)

• Populația adultă;
• Populația pediatrică, în funcție de evoluția epidemiologică și de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.

Peste 2000 de persoane s-au vaccinat împotriva Covid-19 în primele două zile de la debutul campaniei de vaccinare din România.

Potrivit Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva Covid-19 (CNCAV), o singură reacție adversă de tip alergic a fost înregistrată luni.

Mai multe informații găsiți pe siteul oficial al Guvernului României: https://vaccinare-covid.gov.ro/

Articolul În cazul în care doresc, asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități pot fi vaccinați în Etapa I de vaccinare apare prima dată în Jurnal Social.

Un inel inteligent, creat pentru a monitoriza temperatura purtătorului, ar putea detecta timpuriu infectarea cu noul coronavirus, chiar și în cazurile în care simptomele specifice sunt subtile, arată un nou studiu.

Potrivit cercetării, publicată în revista Scientific Reports, dispozitivul poate indica mai bine decât un termometru boala și poate duce la testarea și izolarea timpurie, limitând răspândirea epidemiei de COVID-19.

Cercetătorii de la Universitatea din California au analizat datele obținute de la 50 de persoane infectate anterior cu noul coronavirus și au constatat că inelul inteligent a detectat cu precizie temperaturile mai ridicate la persoanele cu simptome de COVID-19.

Deși în prezent nu se știe cât de eficient este inelul inteligent în ceea ce privește detectarea infecției COVID-19 la pacienții asimptomatici, oamenii de știință au spus că pentru 38 din cei 50 de participanți, febra a fost identificată atunci când simptomele nu au fost raportate sau chiar neobservate.

,,Mulți factori au impact asupra temperaturii corpului. Măsurarea temperaturii într-un singur punct nu este foarte semnificativă”, a declarat cercetătoarea Ashley Mason.

Cu toate că numărul participanților la studiu a fost prea mic pentru a fi extins la întreaga populație, cercetătorii au afirmat că au fost încurajați de faptul că inelul inteligent a detectat boala atunci când simptomele erau subtile.

Pentru efectuarea studiului, oamenii de știință au folosit Oura Ring – un senzor portabil realizat de startup-ul finlandez Oura – care, împreună cu o aplicație mobilă,  măsoară continuu somnul, ritmul cardiac și respirator, precum și temperatura.

Cercetătorii au furnizat inelele inteligente celor 3.400 de lucrători din domeniul sănătății din SUA. Cercetarea este prima parte a unui studiu observațional amplu, care va strânge date biometrice de la peste 65.000 de purtători de Oura din întreaga lume, care s-au oferit voluntari să participe, prin intermediul aplicației care contorizează datele obținute de dispozitivul inteligent.

Potrivit oamenilor de știință, inelul înregistrează temperatura tot timpul, astfel încât fiecare măsurare este contextualizată de istoria acelei persoane, ceea ce face ca temperatura ridicată să fie mai ușor de observat.

Cercetătorii spun că inelul ar putea înregistra, de asemenea, modificări legate de alte boli, cum ar fi creșterea sau reducerea ritmului cardiac și modificările ritmului respirației, dar adăugă că aceste modificări nu au fost la fel de puternic corelate.

Folosind datele din studiul prospectiv, oamenii de știință dezvoltă în prezent un algoritm pentru a identifica când un utilizator se îmbolnăvește. Ei intenționează să evalueze algoritmul în cadrul unui nou studiu, unde sunt așteptați 4.000 de participanți.

„Speranța este că persoanele infectate cu COVID vor putea să se pregătească și să se izoleze mai devreme, să sune medicul mai devreme, să anunțe mai repede orice persoană cu care au fost în contact și să nu răspândească virusul”, a mai spus Ashley Mason.

În România, prețul unui astfel de inel este de aproximativ 2.000 de lei.

Articolul Dispozitivul inteligent care poate detecta infectarea cu COVID-19, înainte de apariția simptomelor apare prima dată în Jurnal Social.

Asociația Suport Mastocitoză România își exprimă recunoștința față de campania umanitară organizată de Asociația Întreprinzătorilor Maramureș (AIM) – www.patronatmm.ro, campanie cu un puternic impact social, de care au beneficiat și bolnavii de mastocitoză din regiune, ajutându-i pe aceștia să câștige lupta împotriva COVID 19.

Campania umanitară ,,Ajutăm Îngerii Medici” a însumat donații  de aproape 600.000 lei, realizate de AIM în lunile aprilie-mai 2020 și care au constat în echipamente și bunuri medicale în valoare de peste 300.000 lei, pe care le-a predat la spitale, ISU, medici de familie (pe baza centralizării necesarelor de la organizațiile sprijinite). Totodată, companiile membre AIM au contribuit cu lucrări de construcție și instalații și cu forță de muncă în valoare aproximativă tot de 300.000 lei la bunul mers al spitalelor implicate în lupta anti COVID19.

Astfel, au fost efectuate lucrări de construcții și instalații la principalele secții medicale antiCOVID19 din spitalele băimărene efectuate gratuit, izolete pentru ISU (singurele donate în România), teste COVID19 (printre primele distribuite în județul Maramureș), măști, combinezoane, dezinfectanți etc.

Modul în care au fost utilizate donațiile este un un exemplu de transparența 100%. Acestea pot fi verificate accesând linkul: https://www.patronatmm.ro/ro/evenimente/39-evenimente-incheiate/364-rezultatele-campaniei-ajutam-ingerii-medici.

Despre Asociația Întreprinzătorilor Maramureș Facebook și Linked-in, acum alcătuită din 67 de companii (dintre cele mai importante ale Maramureșului), președintele său, Ovidiu Goga spune: ,,AIM este demonstrația că afacerile românești pot colabora strâns; chiar dacă în asociație sunt multe firme concurente reciproc. Secretul este dialogul, și anume dialogul constructiv care trebuie să primeze. Prin dialog se generează un factor de progres economic: încrederea între partenerii de afaceri. Iar, de aici, nu mai este decât un pas până la transformarea fostului concurent în colaborator și a fostului necunoscut în client sau furnizor”.

,,Bolnavii de COVID 19, printre care s-au numărat și cei cu mastocitoză, au avut în AIM un partener adevărat, profesionist care i-a ajutat să depășească momentele dificile din lupta cu boala”, a declarat Nicoleta Vaia, președinta Asociației Suport Mastocitoză România.

Articolul ,,Ajutăm Îngerii Medici” în lupta împotriva COVID 19 – Asociația Întreprinzătorilor Maramureș (AIM) – apare prima dată în Jurnal Social.

Pandemia cauzată de noul coronavirus a dat tuturor viața peste cap. Au trecut deja șase luni, iar pandemia este departe de a se fi încheiat.

Potrivit OMS, chiar dacă multe țări au înregistrat progrese în lupta împotriva COVID-19, la nivel global pandemia este în expansiune. Până acum, virusul a infectat peste 10,1 milioane de oameni, la nivel mondial, și a ucis cel puțin 502.634 de oameni. În acest sens, descoperirea unei terapii și a unui vaccin eficient este prioritară.

Ce am aflat până astăzi despre virusul SARS-CoV-2, care a provocat infecția COVID-19?

Virusul SARS-CoV-2 intră in organism prin nas, unde se leagă de receptorii ACE2, ceea ce împiedică recunoașterea lui de către anticorpi. Transmiterea se face pe cale aerogenă, de la un om infectat la un om sănătos, când omul infectat tușește, strănută sau vorbește tare. De aceea, este importantă purtarea maștii în spații închise și distanțarea fizică.

Dr. Laura Zarafin, medic specialist Anestezie-Terapie Intensivă la Spitalului Colentina, spune că 80% dintre infectați nu au nici un fel de simptom sau sunt paucisimptomatici (unii descriu retroactiv pierderea mirosului, gustului sau câteva zile de subfebrilitate sau frisoane, nimic care să-i fi determinat să se adreseze medicului), 15 % fac forme ușoare sau medii, iar 5% dintre infectați fac forme severe care ajung în ATI .

,,Dintre cei ce ajung intubați, un procent între 89%, raportat de medicii din New York, și 95 % raportat de chinezi, mor, în ciuda ventilației mecanice. Intrigați de saturațiile în oxigen extrem de mici (sub 50%, la care totuși pacienții aveau ochii deschiși) ale celor ce ajungeau la urgențe în spitalul din Bergamo, medicii italieni au început să facă autopsii, descoperind, pe lângă modificari tipice de pneumonie bilateral, și leziuni de endotelită cu prezența de trombi (cheaguri), în vasele pulmonare mari sau în cele mici, diseminate în ambii plămâni. De aceea, s-au introdus anticoagulantele în terapia Covid 19, ceea ce a dus la reducerea numărului de cazuri care ajung în Terapie Intensivă”, a scris dr. Laura Zarafin pe Facebook.

Dr. Laura Zarafin a subliniat că cei care fac forme severe de Covid 19 sunt diabeticii, neoplazicii, cei cu boli cardiace, ciroticii, cei cu bronhopneumopatie obstructivă cronică, pacienții cu orice boală care scade mult imunitatea, iar severitatea simptomelor și forma de boală depind de ,,doza de virus” la care sunt expuși. Din acest motiv, nu este recomandabilă internarea asimptomaticilor și a celor cu forme ușoare alături de cei cu forme medii, cu încarcătură virală mare. De asemenea, este crucială aerisirea încăperilor în care se află pacienți infectați cu SARS-CoV-2, și nu este indicată folosirea aparatelor de aer condiționat.

Aceasta a adus informații utile și în ceea ce privește testarea și tratamentul potrivit.

,,Există rezultate fals negative la RT- PCR ( între 20-30% ), dar și fals pozitive (care pot arăta material genetic viral, însă care nu crește pe medii de cultură,  ceea ce arată că reprezintă fragmente de virus mort, uneori până la 41-60 de zile ). Pacienții infectatii cu SARS-CoV-2 devin contagioși cu 2-6 zile înainte de apariția oricărui simptom, iar această contagiozitate scade marcant în prima săptamână de la debutul simptomelor. Asimptomaticii sunt considerați posibil contagioși 10 zile de la primul PCR pozitiv (rămâne de studiat). De aici durata de carantinare de 14 zile a celor întorși din zone roșii .

Nu există tratament antiviral dovedit prin studii randomizate, dublu- orb, cu eficiență maximă anti SARS-CoV-2. Unii experți studiază posibilitatea administrarii unui cocktail de antivirale. Remdesivirul pare să aibă rezultate bune dacă este administrat precoce, iar plaquenilul a fost scos de OMS din protocoalele terapeutice. În cazurile de pneumonie bilaterală și de furtună citokinică este de dorit administrarea de dexametazonă + anti IL 6 + anticoagulante + azitromicină, aceasta din urmă având efect antiviral și antiinflamator”, a explicat dr. Laura Zarafin.

Virusul este omorât de UV, alcool cu concentrație de 65-80% și de temperaturi de peste 60 grade Celsius (hainele spălate la 60 de grade).

,,Nu uitați: purtați măști în spațiile închise, păstrați distanța fizică la terase și igienă, igienă, igienă!”, a recomandat dr. Zarafin.

Articolul Ce am aflat până astăzi despre virusul SARS-CoV-2, care a provocat infecția COVID-19? apare prima dată în Jurnal Social.

În data de 7 mai 2020, a avut loc webinarul privind fondurile de investiții structurale ale UE și impactul pandemiei de Covid-19. Webinarul, organizat de Forumul European pentru persoane cu dizabilități și de Grupul social ONCE, a analizat modul în care organizațiile persoanelor cu dizabilități din statele membre se pot asigura că finanțarea este investită în domeniile în care este cea mai mare nevoie și că persoanele cu dizabilități nu sunt lăsate în urmă, pe perioada redresării din această criză.

Consiliul Național al Dizabilității din România a fost reprezentat la webinar de Lavinia Elena Niculicea.

Webinarul a fost moderat de către Javier Güemes, directorul departamentului de relații internaționale al Grupului social ONCE, și a fost accesibil, prin limbajul semnelor și prin subtitrare în limba engleză.

Webinarul a urmărit să încurajeze utilizarea flexibilă a fondurilor structurale și să identifice modul în care acestea sunt puse în aplicare la nivel național. De asemenea, a examinat impactul fondurilor structurale asupra negocierilor în viitoarea perioadă de programare și dacă acestea sunt obținute în beneficiul persoanelor cu dizabilități. În cadrul webinarului, a avut loc un dialog între experții din domeniu, reprezentanți ai mișcării persoanelor cu handicap, furnizori de servicii, Comisia Europeană, pentru implementarea la nivel național.

În deschiderea sesiunii, Yannis Vardakastanis, președintele EDF, a spus că fondurile structurale sunt foarte importante pentru investiții în servicii care afectează persoanele cu dizabilități, nu doar în această perioadă de criză cauzată de Covid 19, ci și în momentele așa-numitei normalități. El a precizat că nu trebuie ignorat faptul că pandemia de Covid 19 a adus Europa în genunchi și că această criză este cea mai mare criză de după al Doilea Război Mondial, cu care Europa s-a confruntat, iar un număr mare de oameni – persoane în vârstă, persoane cu dizabilități – au murit în instituții, în centre rezidențiale.

,,Ceea ce vreau să subliniez este că mișcarea pentru persoane cu dizabilității la nivel european și la nivel național, împreună cu colegii și prietenii noștri de la toate nivelurile, ar trebui să colaboreze și să ofere în viitor o nouă viziune persoanelor cu dizabilități, persoanelor cu boli cronice și familiilor lor. În cazul în care ar trebui să răspund la întrebarea dacă flexibilitatea acordată statelor membre pentru utilizarea fondurilor structurale a fost de un real folos serviciilor destinate persoanelor cu dizabilități, cred că răspunsul ar fi: prea puțin sau chiar deloc. Și aceasta are legătură cu felul în care statele membre au gestionat această problemă. Am dori să vedem, de exemplu, o declarație a președintelui Comisiei Europene, președintele Consiliului, președintele Parlamentului, o declarație comună, precum declarația emisă de secretarul general al Organizației Națiunilor Unite. Am dori să vedem Comisia Europeană că solicită statelor membre să pună, într-adevăr, în aplicare mecanismele de siguranță, pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili la criza CoVID-19, iar fondurile structurale ar trebui folosite în acest sens”, a precizat Yannis Vardakastanis.

Președintele EDF a adăugat că cetățenii europeni – inclusiv cei cu dizabilități și familiile lor – nu trebuie lăsați în urmă și nu ar trebuie lăsați deoparte. Este nevoie de o reîntoarcere la rădăcini, la valorile pe care le-am avut în Europa. Noua situație ar trebui să pună în centrul cetățenii europeni, drepturile și nevoile lor.

În continuare, a luat cuvântul Emmanuelle Grange – șeful unității pentru persoane cu dizabilități și incluziune – Direcția Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, care s-a concentrat pe două întrebări: Va fi adaptată viitoare strategie pentru persoane cu dizabilități la criza Covid 19? Cum ne putem asigura că strategia va ține cont de persoanele cu dizabilități în acest proces de redresare?

,,În ceea ce privește adaptarea viitoarei strategii europene pentru persoane cu dizabilități la criza COVID-19, va trebui să ținem seama de impactul crizei și de o modalitate de a face fața redresării economice. Știm deja, cu toții, criza va atinge multe domenii în care Comisia poate acționa sau sprijini statele membre. Asistența medicală și serviciile sociale sunt, evident, primele domenii la care ne gândim cu toții. Criza Covid va avea un impact enorm asupra ocupării forței de muncă pentru toată lumea. În consecință, aceasta va avea impact asupra persoanelor cu dizabilități, care se confruntă cu probleme legate de accesul la un loc de muncă. La fel stau lucrurile și în cazul educației incluzive și a învățării la distanță. Voi menționa, în sfârșit, viața independentă și dezinstituționalizarea. Desigur, pentru toate aceste aspecte, finanțarea va fi un factor cheie.

Cum ne putem asigura că persoanele cu dizabilități nu sunt uitate în procesul de recuperare? În primul rând, aș spune că este nevoie de un proces intern de consultare, în cadrul serviciilor Comisiei pentru toate propunerile legate de recuperarea din această criză. Acesta include activitatea unității noastre, a direcției noastre generale și, desigur, a cabinetului comisarului, Helena Dalli, care este implicat activ în problemele legate de criza Covid. În al doilea rând, avem nevoie de informații de la părțile interesate și de la ONG-uri. De asemenea, avem nevoie de un dialog regulat cu aceștia cu privire la aceste aspecte”, a declarat Emmanuelle Grange.

Emmanuelle Grange a mai spus că intenționează să mențină acest dialog între Comisie și societatea civilă, în mod regulat, transparent, deschis și constructiv. Este importantă participarea societății civile la discuțiile cu autoritățile, la nivel național, în vederea utilizării fondurilor UE. Este absolut esențial ca societatea să fie prezentă și auzită în acest cadru.

Articolul Webinarul privind fondurile de investiții structurale ale UE și impactul pandemiei de COVID-19 apare prima dată în Jurnal Social.

Pandemia cazuată de coronavirus și măsurile de izolare au lovit din greu viețile oamenilor, în mod deosebit ale persoanelor cu dizabilități. Acest lucru s-a produs, în mare parte, din cauza faptului că guvernele din Europa au ignorat persoanele cu dizabilități și nevoile acestora, în aproape toate domeniile vieții publice și private. Au existat, de asemenea, deficiențe majore în ceea ce privește furnizarea de servicii esențiale, cum ar fi asistența medicală, serviciile de sprijin bazate pe comunitate și transportul. De exemplu, unul dintre serviciile care au fost suspendate odată ce s-au impus măsuri de izolare în Franța și Belgia, a fost asistența pentru pasagerii cu dizabilități din transportul feroviar. Aceasta reprezintă o încălcare a legislației UE și limitează în continuare accesul cu șanse egale la călătorie persoanelor cu dizabilități, care întâmpină deja numeroase bariere legate de accesibilitate și asistență.

Deoarece țările relaxează măsurile de izolare, autoritățile publice și furnizorii de servicii iau decizii cu privire la creșterea funcționării transportului, în timp ce încearcă să se asigure că sănătatea publică nu este pusă în pericol de creșterea fluxului de pasageri și de contactul personal strâns.

Prin urmare, EDF a elaborat o serie de ghiduri pentru a ajuta factorii de decizie europeni și naționali, autoritățile publice locale, reprezentanții operatorilor de transport, administratorii de infrastructură și serviciile conexe, precum și alte părți interesate să se asigure că diversitatea deplină a pasagerilor este luată în considerare atunci când dezvoltă și implementează strategii de ieșire din criză în ceea ce privește toate modurile de transport la nivel regional, național și european. Pentru a evita greșelile comise în timpul izolării, care au contribuit, într-o mai mare măsură, la marginalizarea persoanelor cu dizabilități, EDF speră că autoritățile și serviciile menționate vor ține cont pe deplin de recomandările propuse.

Recomandările EDF sunt:

• Dreptul persoanelor cu dizabilități de a călători în condiții de egalitate cu ceilalți este de necontestat și aplicat de legislația UE. Aceasta include asistență în timpul călătoriei. Măsurile de sănătate publică nu ar trebui să justifice încălcarea acestui drept, ci ar trebui dezvoltate și puse în aplicare într-un mod care să asigure atât dreptul la călătorie, cât și protecția sănătății pasagerilor cu dizabilități.

• Accesibilitatea informațiilor, inclusiv a obligațiilor și drepturilor pasagerilor, a restricțiilor de călătorie, înainte și în timpul călătoriei, trebuie să fie asigurată pentru toți pasagerii, luând în considerare diversitatea deplină a pasagerilor cu dizabilități. Informațiile trebuie să fie clare, ușor de găsit și de înțeles. De asemenea, trebuie să fie asigurată accesibilitatea facilităților și serviciilor de transport: acest lucru va fi benefic și din perspectiva sănătății publice (gândiți-vă la o ușă automată pe care nu trebuie să o atingeți pentru a o deschide).

• Echipamentul de protecție personală trebuie furnizat tuturor pasagerilor și personalului de transport, iar măsurile de igienă trebuie să fie accesibile persoanelor cu dizabilități.

• Trebuie continuate investițiile și modernizarea formării profesionale și a accesibilității, pentru a se asigura că rezultatele obținute nu se vor pierde din cauza reducerii finanțării sau a schimbării priorităților.

• Autoritățile și serviciile trebuie să mențină cooperarea directă și continuă cu organizațiile persoanelor cu dizabilități pentru a se asigura că interesul călătorilor cu dizabilități este luat în considerare în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și măsurilor.

Pentru explicații și detalii suplimentare, consultați recomandările EDF de mai jos.

edf_recommendations_on_exit_measures_for_transport_in_light_of_covid19

Articolul Recomandările EDF privind măsurile de ieșire din criză, pentru asigurarea serviciilor de transport, în contextul pandemiei de COVID-19 apare prima dată în Jurnal Social.