Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a votat, marți, 12 iulie 2022, raportul Centrului AccessibleEU în sprijinul politicilor de accesibilitate pe piața internă a UE, una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei europene pentru drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030. Raportul a fost condus de eurodeputata Katrin Langensiepen și a fost adoptat de 43 de europarlamentari pentru și o abținere.

Biroul intergrupului pentru persoane cu dizabilități salută inițiativa Comisiei de a înființa Centrul AccessibleEU, care urmărește ,,să sporească coerența în punerea în aplicare a politicilor armonizate în materie de accesibilitate și să faciliteze accesul la cunoștințele și competențele relevante, promovând o cultură a egalității de șanse și participarea deplină în societate a persoanelor cu dizabilități”,   potrivit proiectului de raport.

,,Intergrupul pentru persoane cu dizabilități dorește să reamintească rezoluția Parlamentului prin care se solicită Comisiei Europene să înființeze UE Access Board, o nouă agenție europeană pentru accesibilitate, similară cu alte organisme publice de succes din țări precum SUA sau Polonia. Prin urmare, Centrul AccessibleEU, prin activitatea sa, trebuie să deschidă calea pentru ca UE să înființeze o agenție de reglementare care să vizeze creșterea accesibilității persoanelor cu dizabilități în toate domeniile vieții”, informează Forumul European al Dizabilității  (EDF).

Raportul a fost consultat pe scară largă cu experți în accesibilitate și cu organizații reprezentative ale persoanelor cu dizabilități, precum EDF. Textul adoptat solicită Comisiei Europene să asigure, prin centrul AccessibleEU, cooperarea necesară între administrațiile publice, operatorii economici, profesioniștii în accesibilitate și persoanele cu dizabilități și organizațiile reprezentative ale acestora.

Unul dintre obstacolele în calea punerii în aplicare a legislației privind accesibilitatea este lipsa unor cadre de coordonare și cooperare între UE, statele membre și părțile interesate relevante.

Parlamentul consideră necesar să se aloce „finanțări adecvate atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al resurselor umane”, și să „înființeze un secretariat și un forum care să conducă activitatea Centrului”.

Întrucât Centrul ar trebui să abordeze provocările specifice generate de anumite domenii ale politicilor privind accesibilitatea, raportoarea Katrin Langensiepen este de părere că sunt necesare subgrupuri specializate de experți pentru anumite domenii, cum ar fi mediul construit, achizițiile publice, accesibilitatea digitală, mass-media și cultura, precum și tehnologiile de asistare. Cu cât Centrul este mai specializat în diferite domenii, cu atât va fi mai bun rezultatul produs.

Raportoarea consideră că experții în domeniu ar trebui să colaboreze îndeaproape cu părțile interesate și cu titularii de drepturi din Forum pentru a sprijini activitatea Comisiei. Contribuția lor ar trebui să constea, de exemplu, în identificarea lacunelor și a neconcordanțelor dintre legislația existentă, evitând astfel publicarea propunerilor relevante ale Comisiei fără dispozițiile necesare privind accesibilitatea.

,,O sarcină esențială a Centrului ar trebui să fie sprijinirea statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare, monitorizarea și asigurarea respectării legislației în materie de accesibilitate. Forumul și experții în domeniu ar trebui să fie întotdeauna disponibili pentru a răspunde întrebărilor din lumea reală adresate de administrații publice sau de operatori economici. Ar trebui să se asigure orientarea și formarea părților interesate relevante și a titularilor de drepturi pentru a spori cunoștințele și competențele la nivel național”, se arată în proiectul de raport..

Potrivit sursei citate, pentru a facilita și a eficientiza acest proces și pentru a consolida dialogul cu nivelul național, raportoarea consideră că este esențial să existe puncte de contact naționale și „grupuri cu structură asemănătoare” de experți în domeniu, în fiecare stat membru. Înființarea unor astfel de grupuri ar contribui la eliminarea lacunelor în materie de cunoștințe și competențe și ,,la găsirea unor soluții adecvate în materie de accesibilitate, care țin seama de particularitățile contextelor naționale”. Întrucât organismele de standardizare ale UE elaborează standarde de accesibilitate, raportoarea consideră că o legătură strânsă cu Centrul este, de asemenea, indispensabilă pentru a reflecta mai bine nevoile societății în materie de accesibilitate.

,,Centrul ar trebui să funcționeze ca un hub care oferă instituțiilor și organismelor relevante ale UE și statelor sale membre, atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii, asistență și expertiză periodică în ceea ce privește politicile și cerințele tehnice în materie de accesibilitate.  De asemenea, Centrul ar trebui să stabilească un cadru de cooperare care să reunească organismele naționale și ale Uniunii relevante și toate grupurile de utilizatori, în special organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități, organizațiile societății civile, mediul academic și specialiștii din toate domeniile accesibilității, pentru a garanta aplicarea armonizată în întreaga UE, a oferi orientări și formare și a inspira învățarea politicilor și inovarea la nivel național și la nivelul UE, inclusiv prin identificarea și schimbul de bune practici”, se mai arată în proiectul de raport.

Articolul A fost votat raportul Centrului AccessibleEU în sprijinul politicilor de accesibilitate pe piața internă a UE apare prima dată în Jurnal Social.

Plenul Parlamentului European a adoptat, marți, 3 mai 2022, o rezoluție care include o propunere pentru o nouă Lege electorală europeană. Legea electorală propusă ar fi un mare pas înainte în ceea ce privește drepturile politice ale persoanelor cu dizabilități în UE, deoarece asigură dreptul de a vota tuturor cetățenilor UE, indiferent de capacitatea lor juridică, și stabilește obligații pentru statele membre de a îmbunătăți accesibilitatea alegerilor europene, informează Forumul european pentru persoanele cu dizabilități (EDF).

Potrivit sursei citate, membrii Parlamentului European (MPE) au adoptat cu 323 de voturi pentru, 262 împotrivă și 48 abțineri actul legislativ agreat de Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO). Acesta va fi acum înaintat Consiliului, deoarece decizia finală de a modifica Actul electoral european, care datează din 1976, va fi în cele din urmă luată de statele membre.

Textul aprobat de europarlamentari include majoritatea propunerilor EDF, și anume:

Articolul 4 prevede: „Orice cetățean al Uniunii începând cu vârsta de 16 ani, inclusiv persoanele cu dizabilități, indiferent de capacitatea lor juridică, are dreptul de a vota la alegerile pentru Parlamentul European”.

Articolul 6 obligă statele membre să se asigure că persoanele care locuiesc în spații rezidențiale închise își vor putea exercita dreptul de vot.

Articolul 7 privind accesibilitatea stabilește următoarele dispoziții:

„1. Statele membre se asigură că toți cetățenii, inclusiv persoanele cu dizabilități, au acces egal la materialele relevante, la facilitățile de votare și la secțiile de votare.

(2) Pe baza sistemelor lor naționale de vot, statele membre pun în aplicare măsuri adecvate  care vizează facilitarea exercitării dreptului de vot de către persoanele cu dizabilități în mod independent și în secret.

(3) Statele membre se asigură că persoanele cu handicap primesc, la cererea lor, asistență la vot de către o persoană aleasă de ei.”

În plus, articolele 8 și 17 stabilesc obligații în materie de accesibilitate în ceea ce privește votul prin corespondență și, respectiv, campaniile electorale, mai notează EDF.

„Prin acest raport, Parlamentul European își arată angajamentul față de o democrație a UE mai puternică și mai favorabilă incluziunii. EDF va continua să lucreze cu membrii săi europeni și naționali pentru a transforma această nouă lege electorală în realitate și pentru a se asigura că toate persoanele cu dizabilități se bucură de aceleași drepturi politice ca orice alt cetățean, inclusiv dreptul de vot și dreptul de a candida” , a declarat președintele EDF, Yannis Vardakastanis.

Potrivit EDF, singurul aspect în care propunerea de lege electorală prezintă o lacună este articolul 5 privind dreptul de a candida, în care, în ciuda unei referiri pozitive într-un considerent, nu garantează în mod explicit dreptul de a candida, indiferent de statutul capacității juridice. În majoritatea țărilor UE, acest lucru va împiedica persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale să devină candidați politici.

O nouă lege electorală europeană, în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, va avea, inevitabil, efecte pozitive la alegerile naționale, regionale și locale. EDF va menține legătura cu membrii săi naționali pentru a susține adoptarea acestui regulament al Consiliului care face alegerile UE  incluzive pentru 100 de milioane de persoane cu dizabilități.

EDF precizează că există 14 țări din UE în care anumite persoane cu dizabilități sunt private de dreptul la vot. Acest lucru afectează în special persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale plasate sub tutelă totală sau parțială. Există doar 8 țări în UE care permit tuturor persoanelor cu dizabilități, fără excepții, să candideze pentru o funcție.

În plus, milioane de persoane cu dizabilități nu participă la alegeri deoarece acestea nu le sunt accesibile, și nu pot vota independent și în secret sau, ca în două țări UE, nu pot alege liber o persoană de încredere care să le asiste la vot.

EDF mai transmite că va publica în curând un nou număr al seriei Raport privind drepturile omului, care va aduce informații comparative cu privire la drepturile politice ale persoanelor cu dizabilități, evidențiind exemple bune, precum și cazuri care au adus schimbări substanțiale în garantarea participării egale la viața politică, așa cum este consacrat în articolul 29 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Mai multe detalii despre noua lege electorală europeană aici: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2022-0083_EN.html

Articolul Parlamentul European propune o nouă lege electorală care să asigure persoanelor cu dizabilități drepturi politice apare prima dată în Jurnal Social.

Pe 24 ianuarie, Parlamentul European a votat în plenul său Actul privind serviciile digitale (DSA), care include cerințe pentru platformele online pentru a asigura accesibilitatea persoanelor cu dizabilități. Votul a fost adoptat cu o majoritate de 586 de voturi, dând undă verde deschiderii negocierilor cu statele membre.

Ce este DSA?

Digital Services Act (Actul pentru Serviciile Digitale) sau DSA urmărește să creeze un spațiu digital mai sigur în care drepturile utilizatorilor sunt protejate, inclusiv prin reguli pentru a combate produsele, serviciile sau conținutul ilegal online, să sporească responsabilitatea și transparența algoritmilor și să se ocupe de moderarea conținutului.

Legea include o gamă largă de servicii digitale, cum ar fi servicii care oferă infrastructură de rețea, furnizorii de internet, registratorii de nume de domenii, serviciile cloud și de găzduire web, platformele online care reunesc vânzători și consumatori, cum ar fi piețele online, magazinele de aplicații, platformele de economie colaborativă și rețelele sociale. Există reguli specifice pentru platformele online foarte mari pentru a proteja împotriva riscurilor potențiale legate de diseminarea conținutului ilegal și a prejudiciilor societale.

Parlamentul asigură accesibilitatea platformelor online pentru persoanele cu dizabilități

Salutăm faptul că Parlamentul European a consolidat considerabil propunerea Comisiei Europene și a asigurat accesibilitatea platformelor online, cum ar fi piețele online, magazinele de aplicații sau platformele de economie colaborativă și platformele de social media utilizate de milioane de persoane în fiecare zi. Acest lucru va asigura, desigur, că milioane de consumatori cu dizabilități au acces egal la servicii esențiale, informații și comunicare prin aceste servicii.

Accesibilitatea persoanelor cu dizabilități a fost, de asemenea, integrată în mai multe prevederi ale DSA, cum ar fi cele legate de sistemele interne de soluţionare a plângerilor ale platformelor online, mecanismele de soluționare extrajudiciară a litigiilor, trasabilitatea comercianților și măsurile de asigurare a accesibilității pentru persoanele cu dizabilități prin platforme mari în timpul situațiilor de urgență publică.

În ceea ce privește accesibilitatea, principala deficiență a poziției Parlamentului este că are cerințe limitate de accesibilitate pentru platformele online utilizate de consumatori. Prin aceasta, Parlamentul a ratat oportunitatea de a asigura accesibilitatea găzduirii web, a registrelor de nume de domenii și a altor servicii și infrastructuri digitale care sunt vitale pentru organizații și întreprinderi în economiile noastre în curs de digitalizare. Asigurarea accesibilității infrastructurii digitale mai largi în cadrul DSA ar permite oportunități de angajare pentru persoanele cu dizabilități în companiile care utilizează servicii digitale dincolo de platformele online.

Există și alte măsuri pe care Parlamentul le-a introdus, care vor asigura un mediu online mai sigur pentru persoanele cu dizabilități, deși nu sunt specifice dizabilităţii. Acestea includ reguli mai clare privind eliminarea produselor și conținutului ilegal, mai multe opțiuni pentru publicitate fără urmărire, dreptul la despăgubiri pentru daune, evaluări obligatorii ale riscurilor și mai multă transparență asupra algoritmilor de combatere a conținutului dăunător și a dezinformarii și multe altele.

Ce urmează?

Acum că Parlamentul şi-a stabilit poziția, încep negocierile (numite triloguri) pentru textul final cu Consiliul UE și Comisia Europeană. Potrivit unui proiect de calendar, majoritatea negocierilor sunt planificate să se finalizeze până la începutul lunii aprilie 2022. Regulile finale ar putea intra în vigoare încă din 2023.

Traducere: Sorin Ilie Țața

Articolul Parlamentul European a convenit asupra unor platforme online mai sigure și accesibile pentru persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Parlamentul European a adoptat, joi, 29 aprilie, poziția sa cu privire la regulamentul de stabilire a caracteristicilor și condițiilor așa-numitului „Certificat verde digital”. În martie anul trecut, Comisia Europeană a prezentat această inițiativă, care vizează facilitarea recunoașterii reciproce a informării cetățenilor cu privire la vaccinarea și testarea COVID-19, ce urmează să fie utilizate atunci când se deplasează pe teritoriul UE. Cu toate acestea, propunerea inițială a Comisiei nu aborda suficient accesibilitatea acestor informații personale privind sănătatea pentru persoanele cu handicap, informează Forumul European al persoanelor cu dizabilități (EDF).

EDF a pregătit un set de propuneri de amendamente care au fost distribuite între membrii Grupului pentru persoane cu dizabilități și care au fost, în cele din urmă, încorporate în poziția Parlamentului European. Aceste modificări se referă în mod explicit la accesibilitatea certificatului, care poate fi în format digital sau pe suport de hârtie, pentru a garanta că persoanele cu dizabilități au acces egal la informațiile lor personale privind sănătatea ca orice alt cetățean.

EDF a subliniat, de asemenea, importanța implicării persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor reprezentative ale acestora în elaborarea acestui certificat și că persoanele cu afecțiuni preexistente care nu pot fi vaccinate nu trebuie să fie discriminate pe baza acestui permis. În acest sens, EDF salută faptul că regulamentul nu restricționează în niciun fel libera circulație a cetățenilor UE și își reiterează apelul de a se face teste universale, accesibile, în timp util şi gratuite. De asemenea, vaccinarea COVID-19 să fie accesibilă pentru persoanele cu dizabilități.

Propunerea legislativă privind cetăţenii UE a fost aprobată cu 540 de voturi pentru, 119 împotrivă şi 31 abţineri.

,,Parlamentul European a spus „Da” certificatului UE COVID-19 prin votul său final, votând majoritar pentru documentul care vine să simplifice deplasarea noastră pe teritoriul UE, fără discriminare. Certificatul nu este obligatoriu pentru a călători în alte state membre, nu ține loc de pașaport, prin urmare nu este o condiție pentru exercitarea dreptului la liberă circulație. Am spus-o şi o s-o mai spun: libera circulaţie pe teritoriul UE este esenţială pentru a reveni cât mai curând la viaţa în care putem plănui din nou călătorii de muncă sau de plăcere, în care ne putem revedea rudele şi prietenii de departe. Pandemia a venit fără o dată de expirare, iar asta ne forţează zi de zi să ne adaptăm eficient, cu rapiditate”, afirmă eurodeputatul Dragoș Pâslaru.

Potrivit sursei citate, certificatul COVID-19 artrebui să fie valabil timp de 12 luni, iar titularii certificatului nu ar trebui să fie supuși restricțiilor de călătorie suplimentare precum carantina, autoizolarea sau testarea.

Odată ce Parlamentul European și Consiliul convin asupra unui regulament final, Comisia va elabora specificațiile tehnice ale acestor certificate. În același timp, vor trebui  respectate cerințele și standardele actuale privind accesibilitatea.

Articolul EDF: Certificatul european COVID-19 trebuie să fie accesibil persoanelor cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Parlamentul European a aprobat miercuri, 8 iulie, o propunere de rezoluție referitoare la drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și ale familiilor lor, în perioada crizei provocate de COVID-19. Rezoluția a fost redactată de Comisia pentru petiții a Parlamentului, în urma unei petiții primite de la Inclusion Europe.

Parlamentul European a aprobat rezoluția cu 682 de voturi pentru, 3 împotrivă și 10 abțineri.

Astfel, la 19 mai, Inclusion Europe a înaintat o petiție Comitetului PETI al Parlamentului European care atrage atenția asupra situației persoanelor cu dizabilități intelectuale și a familiilor lor din întreaga Uniune Europeană în perioada de izolare și de criză provocate de COVID-19.

,,Pandemia de coronavirus și măsurile de izolare au evidențiat segregarea continuă și discriminarea persoanelor cu dizabilități intelectuale, în special în ceea ce privește accesul la asistență medicală. Egalitatea și drepturile omului au fost ignorate. Acest lucru este inacceptabil și nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Apreciem că Parlamentul European a reasigurat persoanele cu dizabilități intelectuale și familiile lor cu privire la drepturile lor prevăzute atât în ​​Carta drepturilor fundamentale a UE, cât și în Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități” a precizat Jyrki Pinomaa, președintele Inclusion Europe.

În petiție se solicită asigurarea accesului egal și nediscriminatoriu la serviciile de asistență medicală și sociale pentru persoanele cu dizabilități intelectuale, precum și sprijin psihologic și acces la resurse legale și la informații, în timpul și după pandemia de COVID-19.

Parlamentul reamintește că măsurile stricte de izolare au agravat problemele de sănătate existente ale persoanelor cu dizabilități mintale și au dus la întreruperea tratamentului medical regulat, a asistenței personale și a învățării la distanță. Europrlamentarii subliniază că autoritățile trebuie să acorde prioritate persoanelor cu dizabilități și să nu le izoleze în continuare, fiind necesară o mai mare flexibilitate, pe măsură ce țările ies din izolare.

,,Susținem foarte mult această petiție. Trebuie să creăm un cadru pentru ca persoanele cu dizabilități să poată reveni la viața lor de zi cu zi și la societate. Trebuie să ne asigurăm că statele membre pun, într-adevăr, în aplicare CRPD-ul ONU și trebuie să ne asigurăm că persoanele cu dizabilități au o participare egală în societate. Așadar, avem nevoie de finanțare adecvată pentru familii, iar Europa trebuie să se asigure că persoanele cu dizabilități nu sunt lăsate în urmă”, a spus deputatul Ulrike Muller, de la Renew Europe.

În urma unei crize sanitare majore, precum cea cauzată de pandemia COVID-19, este incontestabil faptul că Uniunea Europeană trebuie să lucreze la construirea unei uniuni sociale mai puternice pentru a proteja cetățenii europeni și oamenii care trăiesc în UE.

Inclusion Europe consideră că UE ar trebui să efectueze investigații privind procedurile și comportamentele abuzive care au dus la refuzul îngrijirii, pentru a asigura compensații pentru familii și persoane și pentru a condamna astfel de practici. Este timpul ca handicapul în Europa să nu mai fie văzut dintr-o perspectivă pur medicală.

UE trebuie să se asigure că măsurile post-Coronavirus sunt compatibile cu Carta drepturilor fundamentale a UE și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Serviciile pentru persoanele cu dizabilități trebuie considerate prioritare. Măsurile financiare post-COVID-19 trebuie să înceapă cu persoanele cu dizabilități intelectuale și cu familiile lor.

,,Trebuie să ne asigurăm că drepturile noastre sunt respectate și că nu suntem lăsați în urmă”, a comentat László Bercse, președintele Platformei europene a Autoreprezentanților.

Articolul Parlamentul European apară drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și ale familiilor lor în perioada crizei provocate de COVID-19 apare prima dată în Jurnal Social.

Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF), alături de Uniunea Europeană a Serviciilor Publice și AGE Platform Europe, solicită, printr-o scrisoare deschisă, președintelui Parlamentului European, David Sassoli, să investigheze impactul pandemiei din instituțiile rezidențiale, cauza numeroaselor îmbolnăviri și decese din centrele de îngrijire, precum și motivul pentru care țările nu au reușit să gestioneze eficient această situație tragică.

În scrisoare, organizațiile solicită Parlamentului European să efectueze anchete europene oficiale. Ancheta trebuie să descopere ce s-a întâmplat și să stabilească reguli, astfel încât să nu se mai repete astfel de situații.

Redăm integral scrisoarea deschisă:

Stimate domnule Sassoli,

Stimați președinți,

Ne adresăm în numele Federației Europene a Sindicatelor din Serviciile Publice (EPSU), care coordonează peste 3 milioane de lucrători în servicii sociale și de sănătate, Platformei AGE Europe, rețeaua europeană de organizații care pledează pentru drepturile persoanelor în vârstă și al Forumului european pentru persoane cu handicap (EDF), organizația umbrelă care reprezintă 100 de milioane de persoane cu dizabilități în Europa. Vă scriem despre situația neplăcută din centrele de îngrijire de lungă durată din Europa, în special din unitățile de îngrijire rezidențială, ca urmare a pandemiei de COVID-19. În contextul evoluțiilor recente și dramatice, solicităm Parlamentului European să demareze o anchetă pentru a evalua eșecurile în ceea ce privește abordarea și gestionarea crizei din acest sector. Acest lucru include luarea în considerare a aspectelor legate de centrele rezidențiale, care le-au făcut atât de vulnerabile la această pandemie.

Există dovezi din mai multe țări că o mare parte din infecții și decese au avut loc în centrele rezidențiale pentru persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și în alte unități de servicii sociale. Organizația Mondială a Sănătății a indicat că jumătate din decesele înregistrate în Europa din cauza COVID-19 s-au produs până acum în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență. Cu toate acestea, este probabil  ca acesta să fie doar vârful aisbergului: ideea că decesele din centrele de îngrijire rezidențială sunt oarecum „normale” sau „inevitabile”, plus lipsa unor teste adecvate, au dus la refuzul în multe țări de a-i include pe cei care au murit în aceste instituții, ca parte a statisticilor oficiale privind pandemia de COVID. Totuși, numărul de decese în perioada martie – aprilie 2020 este semnificativ mai mare în comparație cu numărul mediu de decese din anii precedenți.

Câteva state membre au refuzat să considere situația din centrele de îngrijire de lungă durată ca o prioritate, ceea ce a dus la întârzieri semnificative în a răspunde acestei crize și la neglijarea nevoilor lucrătorilor și utilizatorilor în ceea ce privește echipamentele de protecție și protocoalele de siguranță. Poveștile terifiante care apar scot la iveală o imagine extrem de îngrijorătoare atât a eșecurilor contextuale de lungă durată, cât și a celor care dezvăluie o lipsă serioasă de pregătire, precum și o gestionare foarte proastă și întârziată a focarului. Acest lucru a contribuit la mii de decese și infecții, care puteau fi prevenite în rândul lucrătorilor și al celor care primesc îngrijiri. Acest sector a fost mult timp neglijat și a avut argumente politice și sociale foarte scăzute din cauza practicilor discriminatorii ale societății față de persoanele care au nevoie de îngrijire și sprijin. Lipsa cu care se confruntă este acum mai vizibilă ca niciodată. Lucrătorii care luptă în prima linie împotriva COVID-19 au fost expuși la lipsa echipamentului personal de protecție, kiturilor de testare, instruirii și a protocoalelor de securitate. Expunerea lucrătorilor la infecția cu noul corovirus a lăsat numeroase centre cu personal insuficient, incapabile să răspundă nevoilor de bază și să protejeze drepturile rezidenților, ceea ce a sporit riscul de deces.

Pentru a citi doar câteva exemple, în Lombardia, epicentrul focarului din Italia, afiliații EPSU au întâmpinat deficiențe grave și îngrijorătoare în gestionarea situației de urgență din centrele de îngrijirea destinate persoanelor vârstnice. Acest lucru a fost cauzat de lipa protocoalelor și a echipamentelor individuale de protecție. În unele cazuri, chiar și acolo unde era disponibil echipamentul de protecție, personalul nu avea voie să-l folosească, deoarece rezidenții nu prezentau simptome. Personalul medical care lucrează în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență și în serviciile la domiciliu se simte ca și cum, ei și persoanele pe care le îngrijesc se află în partea de jos a listei de dotare cu echipamente individuale de protecție.

UE și toate statele sale membre s-au angajat să respecte Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), care include un angajament către o tranziție de la îngrijire instituționalizată la o viață independentă și la îngrijire bazată pe comunitate. Regulamentele de finanțare ale UE interzic Uniunii Europene să finanțeze instituționalizarea persoanelor cu dizabilități. De asemenea, serviciile centrate pe persoană au fost afectate în mod critic de pandemia COVID-19. Acest lucru a lăsat multe persoane cu dizabilități fără sprijin, forțându-le fie să se bazeze pe îngrijirea familiei, fie să se îndrepte către alte forme de îngrijire în instituții, care au devenit focare de infecție. Sindicatele lucrează în permanență pentru a sprijini guvernele și instituțiile în furnizarea lucrătorilor de asistență socială cu echipamentul de care au nevoie și pentru a se asigura că aceștia au acces la teste, iar organizațiile societății civile joacă un rol esențial în abordarea provocărilor dramatice cu care se confruntă persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități în această pandemie. Însă sunt necesare răspunsuri sistemice pentru a rezolva provocările. Problemele de astăzi nu sunt noi: sectorul de îngrijire se confrunta cu probleme majore în ceea ce privește încălcările drepturilor omului, lipsa personalului și a protocoalelor de siguranță, și înainte de COVID-19. Acestea au fost cunoscute și exprimate de sindicate și ONG-uri cu mult înainte de actuala criză – și vor avea nevoie de răspunsuri pe termen lung.

Instituțiile politice trebuie să soluționeze acest eșec: lucrătorii și utilizatorii serviciilor de îngrijire și asistență nu sunt cetățeni de clasa a doua și este imperativ ca o anchetă oficială europeană să fie efectuată, pentru a afla ce s-a întâmplat în centrele de îngrijire și ce lecții trebuie să învățăm pentru viitor.  O datorăm personalului infectat și celor care primesc îngrijiri, precum și victimelor, familiilor lor și tuturor celor din Europa.

Cetățenii europeni se așteaptă ca Parlamentul European, singurul lor reprezentant direct la nivelul UE,  să se preocupe de ceea ce li se întâmplă și să abordeze această încălcare flagrantă și paneuropeană a drepturilor lor. Dovezile prezentate indică încălcări directe ale multor drepturi fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE – în primul rând drepturile lor la viață, demnitate și sănătate. Din acest motiv, vă adresăm un apel pentru a vă asigura că Parlamentul European aude vocile și ține cont de interesele a milioane de cetățeni, lucrători și familii: avem nevoie de dvs. să luați poziție și să vă folosiți pe deplin puterea Parlamentului. O anchetă europeană, printr-un comitet de anchetă sau un comitet special cu competențe de investigare depline, ar putea să verifice și să evalueze în mod independent planurile de pregătire și gestionarea a focarului în sectorul de îngrijire, oferind în același timp informații esențiale pentru deciziile și măsurile viitoare, pentru a se asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla.

Suntem conștienți de caracterul excepțional al acestor instrumente, dar credem că, atunci când vine vorba de respectarea dreptului la viață al oamenilor în Europa, instituția care reprezintă cetățenii europeni și vocile lor trebuie să fie în centrul acestei acțiuni, folosindu-și toată puterea și luând orice acțiune necesară, care să ofere lămuriri cu privire la aceste încălcări ale demnității umane.

Vă stăm la dispoziție pentru a vă prezenta alte dovezi și vă sugerăm să organizați o întâlnire cât mai curând posibil pentru a discuta în continuare această propunere.

Cu stimă,

Jan Willem Goudriaan, secretar general al Uniunii Europene a Serviciilor Publice

Maciej Kucharczyk, secretar general al AGE Platform Europe

Yannis Vardakastanis, președintele Forumului european pentru  persoane cu dizabilități

Articolul Scrisoare deschisă adresată Parlamentului European, prin care se solicită efectuarea anchetelor europene oficiale la centrele rezidențiale apare prima dată în Jurnal Social.

Rezoluția Parlamentului European privind Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilități după 2020, a fost adoptată, joi, 18 iunie, de o majoritate covârșitoare (653 de voturi pentru, 6 împotrivă și 29 de abțineri).

Reprezentanții Forumului european pentru persoane cu dizabilități (EDF) subliniază că Rezoluția adoptată consolidează poziția lor cu privire la viitoarea strategie a UE pentru persoanele cu dizabilități. Comisia trebuie să pregătească acum o Strategie europeană  ambițioasă pentru persoanele cu dizabilități, luând în considerare și rezoluția Parlamentului.

Noua Comisie a acordat deja o importanță și vizibilitate mai mare drepturilor persoanelor cu dizabilități, prin instituirea, în 2019, pentru prima dată, a unui comisar pentru egalitate. Comisarul Helena Dalli conduce acum activitatea UE referitoare la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD) și s-a angajat să adopte o strategie consolidată pentru persoanele cu dizabilități.

EDF consideră că această strategie ar trebui să fie elaborată ca o agendă europeană pentru drepturile persoanelor cu handicap și ar trebui adoptată în acest an. Ei se așteptă la o strategie cu angajamente măsurabile, cu o mai bună coordonare a politicilor, cu resurse umane și financiare sporite, pentru implementarea acesteia.

EDF se bucure să constate că Parlamentul este de acord cu ei în următoarele puncte:

• Stabilirea punctelor focale pentru persoanele cu handicap în toate direcțiile generale și agențiile Comisiei și în toate instituțiile UE. Principalul punct focal pentru persoanele cu dizabilități ar trebui să fie încadrat în Secretariatul General al Comisiei,  dat fiind natura transversală a aspectelor legate de handicap. Resurse adecvate ar trebui alocate acestor servicii.

• Următoarea strategie ar trebui să includă acțiuni pentru garantarea unui nivel de viață decent, cu acces la educație incluzivă, incluziune socială și viață independentă în comunitate, angajare și protecție socială.

• În același sens, Parlamentul propune crearea unei noi garanții pentru persoanele cu  dizabilități care să asigure muncă, stagii de practică, ucenicie sau instruire pentru persoanele cu handicap care caută un loc de muncă.

• Libertatea de mișcare, de a trăi, de a lucra, de a călători și de a studia în UE, precum și de a vota și a participa la alegerile UE, la fel ca toți ceilalți cetățeni ai UE. Parlamentul susține, de asemenea, continuarea lucrărilor în această privință, precum extinderea Cardului european pentru dizabilitate și consolidarea drepturilor pasagerilor cu dizabilități.

• În ceea ce privește accesibilitatea, Parlamentul propune înființarea unui Comitet de acces al UE, o nouă agenție a UE care să sprijine, să monitorizeze și să aplice legislația și standardele UE privind accesibilitatea.

• Promovarea egalității pentru persoanele cu dizabilități în toate domeniile, indiferent de vârstă, sex, orientare sexuală și garantarea egalității de șanse, protecție împotriva discriminării, violenței și abuzurilor. Aceasta include deblocarea negocierilor pentru directiva orizontală privind tratamentul egal.

• Pentru a asigura includerea unei abordări intersecționale și bazate pe gen, în scopul de a combate multiplele forme de discriminare cu care se confruntă femeile și fetele cu dizabilități. Parlamentul insistă asupra faptului că ar trebui colectate date dezagregate în funcție de sex.

• Garanția că handicapul este inclus în toate politicile și programele din planul de redresare pentru Europa, în urma pandemiei de COVID-19. Parlamentul invită, de asemenea, Comisia să propună măsuri de recuperare și de atenuare relevante și specifice pentru impactul pandemiei asupra persoanelor cu dizabilități în noua strategie.

• În ceea ce privește bugetul UE, Comisia trebuie să protejeze utilizarea conformă cu CRPD a fondurilor UE, asigurându-se că acestea nu contribuie la instituționalizarea persoanelor cu dizabilități, ci la medii incluzive și accesibile.

• UE să își asume rolul de lider global în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, la nivelul ONU, și în toate strategiile, politicile și programele sale de cooperare internațională, inclusiv acțiunea umanitară.

• Îndeplinirea obligațiilor UE în baza CRPD ca administrație publică.

• Parlamentul să recunoască necesitatea instituțiilor UE, în special a Comisiei în acest caz, de a implica persoanele cu handicap și organizațiile reprezentative ale acestora în pregătirea viitoarei strategii europene pentru persoanele cu dizabilități.

• Ei trebuie să îi implice din timp și în toate fazele procesului. Doar procedând în acest mod, persoanele cu dizabilități pot beneficia de viitoarea strategie.

Mai jos puteți descărca Rezoluția adoptată (în limba engleză).

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2020-0156_EN.pdf

Articolul Mișcarea pentru persoane cu handicap și Parlamentul European consideră că viitoarea Strategie pentru persoanele cu dizabilități are nevoie de o nouă abordare apare prima dată în Jurnal Social.

Câțiva membri ai Parlamentului European (europarlamentari) au cerut Comisiei să își anunțe angajamentul clar pentru o nouă strategie europeană pentru persoanele cu dizabilități, cât mai curând posibil, în timpul unei dezbateri pe această temă, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 17 decembrie.

Dezbaterea, care a rezultat dintr-o întrebare cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de către eurodeputații Rosa Estaràs Ferragut, Cindy Franssen, Ádám Kósa și Stelios Kympouropoulos, va fi urmată de o rezoluție a Parlamentului European privind strategia pentru persoanele cu dizabilități, în februarie.

Comisarul pentru egalitate Helena Dalli, care a oferit declarațiile de deschidere și închidere ale dezbaterii, a informat plenul că o decizie va fi luată numai după evaluarea strategiei actuale, până la jumătatea anului 2020. Ea a subliniat că toate deciziile vor fi luate în strânsă consultare cu organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități, cum ar fi Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF).

Peste 35 de eurodeputați au intervenit în timpul dezbaterii, solicitând un angajament mai rapid față o strategie ambițioasă, care să implementeze în mod eficient Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.

Europarlamentarul Stelios Kympouropoulos (Grecia, Partidul Poporului European) a fost primul vorbitor. El a afirmat importanța investiției pentru a ne asigura că persoanele cu handicap pot avea o viață independentă, cu demnitate și cu respectarea deplină a drepturilor omului.

Deputații din mai multe partide au cerut în mod clar un angajament sporit față de strategie. Europarlamentarul Rosa Estaràs Ferragut (Spania, Partidul Popular European) a declarat: „100 de milioane de europeni așteaptă ca, Comisia să facă un pas înainte și să prezinte o nouă strategie pentru persoanele cu dizabilități”.

Europarlamentarul Alex Agius Saliba (Malta, socialiști și democrați) a subliniat că ,,avem nevoie de o strategie reînnoită și de o agendă mai ambițioasă pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate”.

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru (România, Renew Europe) a declarat că „avem nevoie de noua strategie pentru a ține cont de lecțiile trecutului “. Europarlamentarul Tilly Metz (Luxemburg, Partidul Ecologist / EFA) a transmis un mesaj puternic:„ incluziunea în societate nu este un lux. Milioane de oameni nu se bucură de drepturile lor umane depline”.

Europarlamentarul Radka Maxova (Cehia, Renew Europe) a precizat în mod clar: „strategia pentru persoanele cu handicap se apropie de sfârșit și trebuie să creăm una nouă”

Deputații au solicitat, de asemenea, ca viitoarea strategie privind egalitatea de gen să țină seama de drepturile femeilor și fetelor cu dizabilități.

Un deputat din Suedia a solicitat o rezoluție pentru a se asigura că toate persoanele cu dizabilități vor putea vota la următoarele alegeri europene, iar altul din Olanda a accentuat că viitoarea inițiativă privind salariile minime juste ar trebui să interzică legile discriminatorii actuale care permit persoanelor cu dizabilități să primească salarii mai mici decât salariul minim.

Deputații au mai solicitat armonizarea evaluării dizabilității, o măsură esențială pentru a se asigura că libertatea de circulație în UE se extinde la persoanele cu dizabilități.

Subiecte importante, precum reducerea sărăciei, sprijinirea dezinstuționalizării și a vieții independente, accesibilitatea mediului construit, mai multe investiții în educația incluzivă și accesul pe piața muncii, au fost menționate de majoritatea europarlamentarilor.

Dorințele pentru noua strategie sunt clare: ar trebui să implice persoanele cu dizabilități și să se asigure că toate inițiativele UE respectă Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Articolul Membrii Parlamentului European solicită un angajament clar și rapid pentru o nouă strategie europeană pentru persoanele cu dizabilități apare prima dată în Jurnal Social.

Reprezentanții organizațiilor persoanelor cu dizabilități din întreaga Uniune Europeană au aprobat o rezoluție, prin care se solicită reînființarea Intergrupului pentru problematica persoanelor cu dizabilități, în urma alegerilor europene. Rezoluția a fost aprobată în cadrul Adunării Generale a Forumului european pentru persoanele cu handicap, care a avut loc în perioada 1-2 iunie.

Intergrupul pentru problematica persoanelor cu dizabilități din cadrul Parlamentului European este o grupare informală a membrilor Parlamentului European (deputați) din toate naționalitățile și din majoritatea partidelor politice, care sunt interesate să promoveze politica în materie de handicap, atât în cadrul Parlamentului European, cât și la nivel național.

În această rezoluție sunt prevăzute anumite aspecte tangibile, de exemplu:
• Se subliniază faptul că în UE există 80 de milioane de persoane cu handicap, reprezentând 15% din totalul populației pe care Parlamentul European trebuie să o reprezinte și să adopte o legislație, care le ia pe acestea pe deplin în considerare;

• Se menționează faptul că Uniunea Europeană (UE), ca organizație regională, a ratificat Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD ONU) și, prin urmare, instituțiile și politicile sale sunt legate de obligațiile consacrate în prezenta convenție;

• Se reamintește că Intergrupul pentru problematica persoanele cu dizabilități din cadrul Parlamentului European a reprezentat, în ultimii 40 de ani, o forță motrice a drepturilor persoanelor cu handicap în Parlamentul European, fiind unul dintre cele mai vechi intergrupuri parlamentare, cu cel mai mare număr de membri;

• Se evidențiază importanța Intergrupului pentru problematica persoanele cu dizabilități, în coordonarea acțiunilor politice ale diferitelor grupuri politice, pentru a se asigura că Parlamentul respectă pe deplin Convenția și se ridică la nivelul așteptărilor persoanelor cu handicap din întreaga UE;

• Se recunoaște cooperarea fructuoasă a mișcării europene a persoanelor cu dizabilități cu deputații din Parlamentul European (PE), în cadrul Intergrupului pentru persoanele cu handicap și, în special, că secretariatul acestui intergrup a fost gestionat cu succes de Forumul european pentru persoanele cu dizabilități, începând din 1999, creând o alianță puternică între mișcarea persoanelor cu dizabilități și deputații aleși;

• Se reamintește că 520 de candidați pentru funcția de deputați în Parlamentul European, inclusiv 85 de deputați în Parlamentul European și patru candidați importanți pentru a deveni președinți ai Comisiei Europene, și-au declarat sprijinul pentru restabilirea unui nou Intergrup pentru persoanele cu handicap;

• Se subliniază numeroasele provocări cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în viața lor de zi cu zi, în care UE trebuie să ia imediat măsuri în ceea ce privește egalitatea de șanse, viața independentă, drepturile sociale, economice și politice și accesibilitatea;

• Se evidențiază priorităților politice în Manifestul EDF, adoptat de cea de-a patra ediție a Parlamentului European al Persoanelor cu Dizabilități, în decembrie 2017, care trebuie soluționate în următorii ani de către Parlamentul European, ca instituție reprezentativă a cetățenilor UE, inclusiv a persoanelor cu handicap.

Forumul european pentru persoanele cu dizabilități invită grupurile politice din Parlamentul European și noii membri ai Parlamentului European:

1. Să sprijine restabilirea Intergrupului pentru problematica persoanelor cu dizabilități, alcătuit din deputați din toate statele membre și din toate forțele politice proeuropene.

2. Să se asigure că acest Intergroup pentru persoanele cu dizabilități se angajează să integreze în mod activ drepturile persoanelor cu handicap, inclusiv femeile și fetele cu dizabilități, în activitatea Parlamentului European și că Parlamentul însuși devine o instituție mai incluzivă și accesibilă tuturor persoanelor cu handicap – inclusiv personalul, vizitatorii, membrii aleși și toți locuitorii UE.

3. Să se asigure că Forumul european pentru persoanele cu handicap continuă să furnizeze secretariatul pentru Intergrupul pentru persoanele cu dizabilități, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) al CRPD al ONU și cu motto-ul mișcării persoanelor cu dizabilități ,,nimic despre noi, fără noi”, care să asigure o colaborare permanentă puternică între organizațiile persoanelor cu handicap și membrii Intergrupului pentru problematica persoanelor cu dizabilități.

Articolul Mișcarea europeană a persoanelor cu dizabilități solicită reînființarea Intergrupului pentru problematica persoanelor cu dizabilități din cadrul Parlamentului European apare prima dată în Jurnal Social.

În data de 26 martie, Intergrupul pentru problematica persoanelor cu dizabilități din cadrul Parlamentului European a avut o întâlnire pe tema Cardului european de parcare pentru persoanele cu handicap, care a reunit factori de decizie, persoane cu dizabilități și autorități responsabile cu implementarea acestuia.

Cardul de parcare pentru persoanele cu dizabilități este una dintre cele mai vizibile inițiative ale UE pentru persoanele cu handicap și este, de asemenea, una dintre cele mai vechi. Acesta a fost creat în 1998 ca urmare a recomandărilor Consiliului de a înființa Cardul pentru a facilita libera circulație în UE. Având forma unei recomandări, nu este obligatorie și oferă doar o armonizare minimă, în special în ceea ce privește designul.

Statele membre sunt responsabile pentru desemnarea autorităților care distribuie cardurile, de obicei la nivel local sau regional. Ele decid, de asemenea, cine este eligibil pentru Card. Întrucât fiecare stat membru poate să hotărască ce norme se aplică atunci când se folosește cardul, acest lucru a dus la o anumită confuzie.

Conferința s-a axat pe trei puncte principale:

• Diferitele moduri în care este emis Cardul.

• Cine este eligibil pentru Card.

• Utilizarea frauduloasă și blocarea locurilor de parcare rezervate persoanelor cu handicap.

Conferința a inclus o prezentare a bunelor practici.

Adam Kosa, deputat în Parlamentul European, a explicat că există numeroase probleme administrative care duc la confuzie, prin folosirea cardului de parcare în străinătate: acesta este adesea dat nu doar persoanelor cu mobilitate redusă, ci și altor persoane cu dizabilități. El a menționat că există și terminologii și baze juridice diferite în întreaga UE. Unele exemple de bune practici, cum ar fi o campanie de postere din orașul Split, Croația, au sporit gradul de conștientizare a problemei, și anume că locurile de parcare sunt blocate de cei care nu sunt persoane cu dizabiltiăți. Potrivit deputatului european Kosa, obiectivul nostru în UE ar trebui să fie armonizarea și diminuarea acestor diferențe.

Olga Sehnalova, membră a Parlamentului European, a fost de acord cu colegul său și a menționat că ar trebui să facă legătura și cu legislația UE privind accesibilitatea, cum ar fi Actul european privind accesibilitatea. Cardul de parcare este o inițiativă importantă, dar trebuie făcute progrese și în ceea ce privește, de exemplu, transportul public accesibil persoanelor cu handicap. Ea a menționat, de asemenea, cazul unei persoane cu dizabilități din Cehia care a vizitat Viena, a cărei mașină a fost remorcată. Regulile din Republica Cehă nu permit acest lucru dacă deții un card pentru persoanele cu dizabilități, dar persoana nu era conștientă de regulile locale din Viena. Din cauza dizabilității sale, era fizic incapabilă să-și recupereze mașina, fiind nevoie ca un prieten să vină din Cehia pentru a-o ajuta. Acesta este un exemplu al problemelor care există în prezent cu Cardul de parcare.

,,Operation Enable” este o inițiativă care se desfășoară în Dublin, din 2007. Este condusă de poliție și de organismul de parcare contractat, în colaborare cu autoritatea locală, Asociația irlandeză a conducătorilor auto cu handicap și o organizație care reprezintă utilizatorii de scaune rulante. Se concentrează pe utilizarea necorespunzătoare a cardului și blocarea spațiilor de parcare pentru persoanele cu handicap.

De la începutul activității ,,Enable”, a avut loc o creștere a numărului de bilete de parcare emise: de la 2589 bilete în 2017, în 2018 au fost 4138, cu o creștere de 60%. În consecință, amenda a crescut de la 80 € la 150 €.

Inițiativa a primit un feedback pozitiv din partea mass-mediei, conducând la mai multe indicii privind utilizarea incorectă. Aceasta a obținut o prezență impresionantă în social media, contul de twitter având peste 500 000 de urmăritori. Acest lucru a contribuit la obținerea transportului în comun la nivel național și la nivelul UE, conducând la o inițiativă europeană condusă de TISPOL (Rețeaua poliției rutiere europene), care va fi lansată la 3 decembrie 2019.

Sistemul ,,handi2park” este o aplicație mobilă gratuită dezvoltată de guvern. Principalul motiv pentru lansarea acestui sistem a fost faptul că 1/3 din cardurile verificate la Bruxelles nu mai sunt valabile.

„Handi2park” a fost folosit din ianuarie 2019 și a capturat deja 259 de cazuri de fraudă numai în zona Bruxelles-Vest. O bază de date va sprijini municipalitățile de la Bruxelles să își aplice regulile, deoarece fiecare din cele 19 municipalități are propriul plan de parcare. De asemenea, va exista un vizualizator de hărți în care puteți vedea locurile de parcare din aplicație, iar persoanele cu dizabilități vor putea căuta și locuri de parcare gratuite în timp real. Acest lucru se poate face deja prin intermediul ,,parcării Bruxelles, aplicația ,,pe roți” și, în curând, și prin intermediul calculatorului de bord al autovehiculelor.

Ca urmare a întâlnirii, EDF emite următoarele recomandări:

• Armonizarea suplimentară a normelor privind eligibilitatea și procedura de emitere, într-o formă obligatorie pentru statele membre. În special, examinarea problemelor privind validitatea cardului, sancțiunile în caz de fraudă și criteriile pentru primirea unui card în primul rând.

• Facilitarea schimbului de bune practici între autoritățile naționale, prin demararea unui grup de lucru al Comisiei pe această temă, care să permită dezvoltarea ideilor la nivelul UE.

• Sprijinirea altor inițiative ale UE, cum ar fi Cardul european pentru dizabilitate, care nu poate înlocui Cardul de parcare, dar care sunt conectate.

• Deoarece pare să existe o dificultate pentru utilizatorii Cardului de a înțelege normele aplicabile pentru utilizarea spațiilor de parcare pentru persoanele cu handicap din diferite state membre sau chiar de la municipalități, EDF recomandă stabilirea unei baze de date cuprinzătoare care să ofere o imagine de ansamblu asupra regulilor, atât timp cât acestea nu sunt armonizate.

• Chiar dacă există un model standardizat al Cardului în Recomandarea inițială a Consiliului, proiectarea cardului variază în mod semnificativ în practică, ceea ce face ca punerea în aplicare să fie dificilă, mai ales într-un context transfrontalier sau în locuri cu mulți turiști.

Articolul Cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități: Este nevoie de mai multă coooperare apare prima dată în Jurnal Social.