Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice, organizație neguvernamentală de drepturile omului, au dezvoltat în cadrul proiectului Adaptjust – justiție accesibilă persoanelor cu dizabilități – o aplicație mobilă destinată persoanelor cu dizabilități închise în centre rezidențiale, unități medico-sociale și secții sau spitale de psihiatrie, denumită ,,Ceasul bun”.

,,Aplicația, sub forma unui chestionar accesibilizat, răspunde unei nevoi identificate în peste 20 de ani de expertiză în domeniu, și anume lipsa efectivă a instrumentelor adecvate, prin intermediul cărora persoane din categorii vulnerabile (cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale, dar și cele cu afecțiuni neurologice, instituționalizate) să poată avea acces la justiție (să poată formula sesizări cu privire la fapte de natură penală ale căror victime sunt, să își poată revendica drepturile sau cere reevaluarea măsurilor de ocrotire instituite)”, se arată într-un comunicat transmis marți, 25 iulie, de Ministerul Public.

Potrivit sursei citate, în jur de 50,000 de persoane din acest grup vulnerabil se confruntă cu accesul redus sau absent la sistemul de justiție în raport cu cele fără dizabilități atunci când au nevoie să sesizeze o încălcare a drepturilor, situație subliniată în ultimele două săptămâni prin cazurile documentate în județul Ilfov. Eliminarea barierelor legislative și tehnice devine o acțiune necesară pentru ca aceste persoane să poată utiliza mecanisme de sesizare adecvate în fața autorităților, care să le faciliteze dreptul constituțional de acces la justiție.

Aplicația mobilă „Ceasul Bun” este dedicată sprijinirii persoanelor instituționalizate sau angajaților din centrele rezidențiale de asistență socială, spitale sau alte astfel de instituții, pentru a raporta situații de abuz fizic, emoțional sau neglijență. Ca urmare a faptului că persoanele cu dizabilități intelectuale și cele cu afecțiuni neurologice constituie grupul principal de utilizatori, aplicația este accesibilizată în termeni de vocabular și de navigare. Dincolo de procesul ușor de parcurs și componente simple, aplicația are integrat cititor de ecran în interfața sa și o funcție de înregistrare care transformă discursul în text.

Aplicația este disponibilă pe dispozitive (telefoane, tablete) cu iOS și Androiddar și pe web.

,,Ceasul Bun” trece dincolo de granițele accesibilizării standard, pentru că ia în calcul nuanțele și nevoile specifice de interacțiune digitală atât ale persoanelor cu dizabilități intelectuale, cât și ale celor cu afecțiuni neurologice. Totodată, soluția digitală are integrate funcții, precum speech-to-text (vorbire transformată în text), screenreading (citirea ecranului), dar și o funcție de ascundere care permite utilizatorului să se protejeze în cazul în care încearcă să semnalizeze un abuz și se află într-o situație de risc. Pe lângă partea de raportare, există și o zonă de resurse de educare unde pot fi găsite informații detaliate despre diferite tipuri de abuzuri, cât și numere de apelare rapidă în cazuri de urgență.

Aplicația mobilă are patru module:

  • Cere ajutor – formular accesibilizat de transmitere de sesizări/plângeri
  • Informații – informații utile despre procesul de sesizare și răspuns
  • Resurse de sprijin – resurse educaționale pentru utilizatori
  • Despre aplicație – informații despre aplicație, cum să o folosești şi scopul ei

,,Având în vedere contextul particular al aplicației și nevoia de a crește siguranța utilizatorilor, aplicația are o funcție de Ascundere a formularului de plângere. Prin apăsarea butonului Ascunde din aplicație, ecranul acesteia va afişa un ceas care arată ora exactă. Această funcționalitate ajută utilizatorul să reacționeze rapid dacă are nevoie să închidă aplicația imediat pentru a nu fi în pericol.

Pentru a transmite o plângere, utilizatorul trebuie să apese un buton denumit „Cere ajutor” din pagina de deschidere. Utilizatorul va fi ghidat printr-un arbore decizional (tip formular) care îl va ajuta să ofere informații structurate despre nevoia sa. În funcție de locul în care se află, de tipul de solicitare și alte selecții pe care le operează (ce a pățit, dacă are dovezi etc.), numărul de pași prin care trece utilizatorul diferă, iar plângerea se depune la actori instituționali diferiți. Plângerile vin însoțite de CNP sau buletin, dacă persoana le are la dispoziție. La final, plângerea este semnată olograf”, se mai arată în comunicat.

Un utilizator poate depune plângere în nume propriu sau în numele altcuiva. Există trei tipuri de plângeri care se pot realiza în aplicație:

  • Mi s-a întâmplat ceva rău
  • Vreau să fiu mutat din locația în care mă aflu
  • Vreau să ajung la judecător

Dacă utilizatorul alege să completeze o plângere în numele altcuiva, va trece printr-un formular prin care i se vor solicita informații suplimentare legate de locație, de evenimentul raportat și va fi nevoie de prezentarea unor dovezi suplimentare.

Potrivit inițiatorilor aplicației, primii trei pași din solicitarea de ajutor sunt concentrați pe identificarea utilizatorului, a locației sale și a instituției în care se află. Dacă dispozitivul are funcția de localizare activată, această informație se poate prelua automat. Ultimii doi pași din proces colectează informații despre situația raportată. La pasul al patrulea, de exemplu, utilizatorul va putea selecta din multiple opțiuni care este forma de abuz la care a fost supus, dacă este cazul, sau va putea introduce detalii despre propria situație. La ultimul pas se vor încărca dovezi și documente relevante pentru plângerea depusă. Dacă dispozitivul nu este conectat la internet, informația completată este salvată local și va fi transmisă odată ce se poate stabili o conexiune la internet.

În secțiunile de „Informații” și „Resurse de sprijin” utilizatorul are acces să asculte sau să citească informații despre diferite subiecte pentru a putea înțelege dacă situațiile prin care trece sunt abuzuri și dacă drepturile lui nu sunt respectate. Acest modul este, la rândul său, complet accesibilizat pentru a putea transmite informația cât mai corect și eficient pentru orice tip de utilizator, luând în calcul diferitele forme de dizabilitate de care acești utilizatori pot suferi.

„Ceasul Bun” va putea fi descărcat gratuit atât pe PlayStore, cât și pe AppStore.

Totdată, această aplicaţie va beneficia și de o platformă web care îi echivalează funcțiile. Persoanele care își instalează aplicația vor putea depune deja sesizări, reclama abuzuri sau vor putea cere să se mute și să fie reexaminați. Toate formularele de plângere completate de utilizatori vor fi transmise electronic (prin e-mail) autorităților responsabile, în funcție de geolocalizarea persoanei. Atunci când petentul nu știe unde se află, iar aplicația nu îl poate geolocaliza, sesizarea va pleca la autoritățile naționale, în funcție de modulul ales (am pățit ceva, vreau să mă mut, vreau să fiu reexaminat), mai informează Ministerul Public.

Centrul de Resurse Juridice susține că va achiziționa 60 de telefoane mobile, va pre-instala aplicația „Ceasul bun” pe fiecare dintre acestea și le va distribui, ulterior, persoanelor aflate în instituții.

Dezvoltatorul aplicației ,,Ceasul Bun” este organizația neguvernamentală Code for Romania, care va asigura pe viitor mentenanța și dezvoltarea continuă a soluției digitale. Caracteristicile inovatoare ale aplicației sunt oferite de designul acesteia care a fost dezvoltat având în minte informațiile primite de la beneficiarii direcți – persoane cu diferite tipuri de dizabilități, dar și de la persoane de sprijin, psihologi, asistenți sociali sau juriști.

Aplicația este realizată în cadrul proiectului AdaptJust – Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilități, implementat de Centrul de Resurse Juridice în parteneriat cu Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și beneficiază de un grant în valoare de 1.324.994 € oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare locală. Scopul proiectului este acela de a îmbunătăți implementarea hotărârilor CEDO și a deciziilor Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei ce vizează drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale private de libertate.

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor. Pentru informaţii oficiale despre Granturile SEE sau Norvegiene, accesaţi www.eeagrants.ro.

Mai jos puteți consulta sau descărca un scurt ghid accesibilizat pentru autoreprezentanți, persoane de sprijin și angajați.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.