În fiecare an, la 21 septembrie, este marcată Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra acestei maladii şi pentru a înlătura stigmatul care persistă în jurul acesteia şi a tuturor tipurilor de demenţă, potrivit Alzheimer’s Disease International (ADI).
Pe parcursul lunii septembrie, Alzheimer’s Disease International (Federaţia internaţională a asociaţiilor de Alzheimer şi demenţă din întreaga lume), transmite un apel mondial, nu doar pentru organizaţiile mari, asociaţii, grupuri constituite pentru a lupta cu această boală, de a organiza acţiuni, ci pornind de la nivel individual în ce priveşte implicarea.
Având în vedere estimările potrivit cărora numărul persoanelor care trăiesc cu demență aproape se va tripla până în 2050, nu a fost niciodată mai important să recunoaștem factorii de risc asociați cu demența și să luăm măsuri proactive pentru reducerea riscului. Ca atare, tema din acest an, ,,Niciodată nu este prea devreme, niciodată prea târziu”, se concentrează pe identificarea factorilor de risc și pe reducerea riscului, cu scopul de a sublinia rolul esențial al acestora în întârzierea și, eventual, în prevenirea apariției demenței. Acest lucru include, de asemenea, strategii de reducere continuă a riscurilor pentru cei care au fost deja diagnosticați, informează Alzheimer’s Disease International.
Raportul mondial Alzheimer 2019 realizat de Alzheimer’s Disease International subliniază faptul că mulţi oameni încă mai consideră, în mod eronat, că demenţa face parte din îmbătrânirea normală a organismului uman, evidenţiind astfel, importanţa campaniilor de conştientizare, precum ,,luna mondială Alzheimer” (luna septembrie a fiecărui an). O mai mare conştientizare şi o înţelegere a bolii este importantă pentru a contesta miturile și percepțiile greşite care înconjoară această afecţiune.
Demența este un termen ,,umbrelă” pentru o serie de simptome cauzate de tulburări care afectează creierul și care au un impact asupra memoriei, gândirii, comportamentului și emoțiilor. Cea mai frecventă este boala Alzheimer, care afectează 50-60% dintre persoanele cu demență. Alzheimer este o boală neurodegenerativă progresivă care afectează integritatea sistemului nervos central și perturbă funcțiile cognitive.
Alte tipuri de demență includ demența vasculară, demența cu corpi Lewy și demența fronto-temporală. De asemenea, demența poate afecta uneori și persoanele cu vârsta sub 65 de ani. Aceasta este cunoscută sub numele de demență cu debut tânăr.
Conform specialiștilor, factorii de risc pentru demență includ: vârsta, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea, fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, izolarea socială, depresia.
Simptomele specifice pe care le experimentează o persoană care trăiește cu demență depind de părțile creierului care sunt afectate și/sau de boala specifică care cauzează demența. Simptomele pot include: pierderea memoriei, dificultăți de limbaj și de comunicare, confuzie și dezorientare, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor zilnice, schimbări de comportament și de personalitate etc.
Un nou caz de demenţă apare undeva în lume la fiecare trei secunde, la nivel mondial existând peste 50 de milioane de oameni afectaţi de această boală. Deși fiecare persoană va experimenta demența în felul său, în cele din urmă, cei afectați nu vor mai putea îngriji singuri și vor avea nevoie de ajutor în toate aspectele vieții de zi cu zi. Demența este principala cauză de dizabilitate și dependență în rândul persoanelor în vârstă.
În anul 2022, în România, au fost raportate de către medicii de familie, 7.920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu Alzheimer, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
În prezent, nu există un tratament curativ, însă există optiuni de tratament si strategii de gestionare care pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate.
Alzheimer’s Disease International (ADI), fondată în 1984, cuprinde în prezent 105 de asociaţii axate pe bolile de demenţă şi Alzheimer. Are statut consultativ din 2012 pe lângă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Misiunea ADI este de a îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor afectate de această maladie şi a familiilor acestora.
