Forumul european pentru persoane cu dizabilități (EDF), alături de Uniunea Europeană a Serviciilor Publice și AGE Platform Europe, solicită, printr-o scrisoare deschisă, președintelui Parlamentului European, David Sassoli, să investigheze impactul pandemiei din instituțiile rezidențiale, cauza numeroaselor îmbolnăviri și decese din centrele de îngrijire, precum și motivul pentru care țările nu au reușit să gestioneze eficient această situație tragică.
În scrisoare, organizațiile solicită Parlamentului European să efectueze anchete europene oficiale. Ancheta trebuie să descopere ce s-a întâmplat și să stabilească reguli, astfel încât să nu se mai repete astfel de situații.
Redăm integral scrisoarea deschisă:
Stimate domnule Sassoli,
Stimați președinți,
Ne adresăm în numele Federației Europene a Sindicatelor din Serviciile Publice (EPSU), care coordonează peste 3 milioane de lucrători în servicii sociale și de sănătate, Platformei AGE Europe, rețeaua europeană de organizații care pledează pentru drepturile persoanelor în vârstă și al Forumului european pentru persoane cu handicap (EDF), organizația umbrelă care reprezintă 100 de milioane de persoane cu dizabilități în Europa. Vă scriem despre situația neplăcută din centrele de îngrijire de lungă durată din Europa, în special din unitățile de îngrijire rezidențială, ca urmare a pandemiei de COVID-19. În contextul evoluțiilor recente și dramatice, solicităm Parlamentului European să demareze o anchetă pentru a evalua eșecurile în ceea ce privește abordarea și gestionarea crizei din acest sector. Acest lucru include luarea în considerare a aspectelor legate de centrele rezidențiale, care le-au făcut atât de vulnerabile la această pandemie.
Există dovezi din mai multe țări că o mare parte din infecții și decese au avut loc în centrele rezidențiale pentru persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și în alte unități de servicii sociale. Organizația Mondială a Sănătății a indicat că jumătate din decesele înregistrate în Europa din cauza COVID-19 s-au produs până acum în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență. Cu toate acestea, este probabil ca acesta să fie doar vârful aisbergului: ideea că decesele din centrele de îngrijire rezidențială sunt oarecum „normale” sau „inevitabile”, plus lipsa unor teste adecvate, au dus la refuzul în multe țări de a-i include pe cei care au murit în aceste instituții, ca parte a statisticilor oficiale privind pandemia de COVID. Totuși, numărul de decese în perioada martie – aprilie 2020 este semnificativ mai mare în comparație cu numărul mediu de decese din anii precedenți.
Câteva state membre au refuzat să considere situația din centrele de îngrijire de lungă durată ca o prioritate, ceea ce a dus la întârzieri semnificative în a răspunde acestei crize și la neglijarea nevoilor lucrătorilor și utilizatorilor în ceea ce privește echipamentele de protecție și protocoalele de siguranță. Poveștile terifiante care apar scot la iveală o imagine extrem de îngrijorătoare atât a eșecurilor contextuale de lungă durată, cât și a celor care dezvăluie o lipsă serioasă de pregătire, precum și o gestionare foarte proastă și întârziată a focarului. Acest lucru a contribuit la mii de decese și infecții, care puteau fi prevenite în rândul lucrătorilor și al celor care primesc îngrijiri. Acest sector a fost mult timp neglijat și a avut argumente politice și sociale foarte scăzute din cauza practicilor discriminatorii ale societății față de persoanele care au nevoie de îngrijire și sprijin. Lipsa cu care se confruntă este acum mai vizibilă ca niciodată. Lucrătorii care luptă în prima linie împotriva COVID-19 au fost expuși la lipsa echipamentului personal de protecție, kiturilor de testare, instruirii și a protocoalelor de securitate. Expunerea lucrătorilor la infecția cu noul corovirus a lăsat numeroase centre cu personal insuficient, incapabile să răspundă nevoilor de bază și să protejeze drepturile rezidenților, ceea ce a sporit riscul de deces.
Pentru a citi doar câteva exemple, în Lombardia, epicentrul focarului din Italia, afiliații EPSU au întâmpinat deficiențe grave și îngrijorătoare în gestionarea situației de urgență din centrele de îngrijirea destinate persoanelor vârstnice. Acest lucru a fost cauzat de lipa protocoalelor și a echipamentelor individuale de protecție. În unele cazuri, chiar și acolo unde era disponibil echipamentul de protecție, personalul nu avea voie să-l folosească, deoarece rezidenții nu prezentau simptome. Personalul medical care lucrează în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență și în serviciile la domiciliu se simte ca și cum, ei și persoanele pe care le îngrijesc se află în partea de jos a listei de dotare cu echipamente individuale de protecție.
UE și toate statele sale membre s-au angajat să respecte Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), care include un angajament către o tranziție de la îngrijire instituționalizată la o viață independentă și la îngrijire bazată pe comunitate. Regulamentele de finanțare ale UE interzic Uniunii Europene să finanțeze instituționalizarea persoanelor cu dizabilități. De asemenea, serviciile centrate pe persoană au fost afectate în mod critic de pandemia COVID-19. Acest lucru a lăsat multe persoane cu dizabilități fără sprijin, forțându-le fie să se bazeze pe îngrijirea familiei, fie să se îndrepte către alte forme de îngrijire în instituții, care au devenit focare de infecție. Sindicatele lucrează în permanență pentru a sprijini guvernele și instituțiile în furnizarea lucrătorilor de asistență socială cu echipamentul de care au nevoie și pentru a se asigura că aceștia au acces la teste, iar organizațiile societății civile joacă un rol esențial în abordarea provocărilor dramatice cu care se confruntă persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități în această pandemie. Însă sunt necesare răspunsuri sistemice pentru a rezolva provocările. Problemele de astăzi nu sunt noi: sectorul de îngrijire se confrunta cu probleme majore în ceea ce privește încălcările drepturilor omului, lipsa personalului și a protocoalelor de siguranță, și înainte de COVID-19. Acestea au fost cunoscute și exprimate de sindicate și ONG-uri cu mult înainte de actuala criză – și vor avea nevoie de răspunsuri pe termen lung.
Instituțiile politice trebuie să soluționeze acest eșec: lucrătorii și utilizatorii serviciilor de îngrijire și asistență nu sunt cetățeni de clasa a doua și este imperativ ca o anchetă oficială europeană să fie efectuată, pentru a afla ce s-a întâmplat în centrele de îngrijire și ce lecții trebuie să învățăm pentru viitor. O datorăm personalului infectat și celor care primesc îngrijiri, precum și victimelor, familiilor lor și tuturor celor din Europa.
Cetățenii europeni se așteaptă ca Parlamentul European, singurul lor reprezentant direct la nivelul UE, să se preocupe de ceea ce li se întâmplă și să abordeze această încălcare flagrantă și paneuropeană a drepturilor lor. Dovezile prezentate indică încălcări directe ale multor drepturi fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE – în primul rând drepturile lor la viață, demnitate și sănătate. Din acest motiv, vă adresăm un apel pentru a vă asigura că Parlamentul European aude vocile și ține cont de interesele a milioane de cetățeni, lucrători și familii: avem nevoie de dvs. să luați poziție și să vă folosiți pe deplin puterea Parlamentului. O anchetă europeană, printr-un comitet de anchetă sau un comitet special cu competențe de investigare depline, ar putea să verifice și să evalueze în mod independent planurile de pregătire și gestionarea a focarului în sectorul de îngrijire, oferind în același timp informații esențiale pentru deciziile și măsurile viitoare, pentru a se asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla.
Suntem conștienți de caracterul excepțional al acestor instrumente, dar credem că, atunci când vine vorba de respectarea dreptului la viață al oamenilor în Europa, instituția care reprezintă cetățenii europeni și vocile lor trebuie să fie în centrul acestei acțiuni, folosindu-și toată puterea și luând orice acțiune necesară, care să ofere lămuriri cu privire la aceste încălcări ale demnității umane.
Vă stăm la dispoziție pentru a vă prezenta alte dovezi și vă sugerăm să organizați o întâlnire cât mai curând posibil pentru a discuta în continuare această propunere.
Cu stimă,
Jan Willem Goudriaan, secretar general al Uniunii Europene a Serviciilor Publice
Maciej Kucharczyk, secretar general al AGE Platform Europe
Yannis Vardakastanis, președintele Forumului european pentru persoane cu dizabilități
