Autor: Andreea Raluca Coteanu
În copilărie am fost înconjurați de povești și filme animate care ilustrau relația dintre om și cel mai bun prieten al lui, câinele. Daria și Daisy sunt precum acele personaje. Sunt o adevărată lecție de viață, de prietenie. Daria este un om cu nevoi speciale, dar, cu toate acestea, este de neînvins. Alături de patrupedul ei, se implică în diferite asociații cu dorința de a ajuta, studiază la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și își expune cu încredere planurile mărețe pentru viitor.
Daria are 20 de ani și locuiește alături de Daisy într-o comună în apropiere de Timișoara. Ea s-a născut prematur la 24 de săptămâni, cântărea doar 900 de grame. Fără a i se oferi șanse mari la viața, a fost dusă la incubator. Medicii au uitat de protecția pentru ochi. Acum, Daria este nevăzătoare. Privită din exterior, povestea Dariei pare tristă, dar pentru ea fiecare zi este un obstacol depășit cu demnitate.
Daria spune că ea lucrează încă de la vârsta de 15 ani: ,, Făceam voice over pentru reclame la radio, magazine, benzinarii etc. Banii câștigați pe parcursul primului an de muncă i-am strâns și mi-am făcut studioul meu acasă. Acolo mă simt în elementul meu ,, . Acest lucru a motivat-o să aleagă Facultatea de Jurnalism însă nu se mulțumește cu atât, spune: ,,Vreau să fac și o postliceală pe balneofiziokinetoterapie; vreau să dublez desene pentru copii, să mă implic cât mai mult în Asociația „Angel Dog”, să merg în Amsterdam pentru un curs de dresaj câini și intenționez să fac și un master la Cluj în terapie asistată de animale.”
Daria este voluntar în Asociația AMAis și, alături de alți doi prieteni, ține pe picioare Asociația ,,Angel Dog” Satu-Mare.
,, Angel dog a dobândit personalitate juridică în 2009. A început din dorința unor oameni de a ajuta. Statul nu sprijină cu nimic astfel de organizații. Zoli a rămas singur, a lucrat fără fonduri și s-a zbătut mult. Am decis și eu să ajut. Zoli îi dresează, iar eu și Paul îi testăm pe diferite trasee”, explică ea.
Daria consideră că în România termenul de câine ghid nu este cunoscut.
„Din partea Angel Dog se oferă câini ghid gratuit, în străinătate depășesc și prețul de 10.000 de euro”, explică Daria. Ea mărturisește că au fost episoade când șoferii de autobuz au lovit-o pe Daisy sau alți oameni s-au comportat urât, agresiv: ,, În momentele alea m-am enervat rău. Am spus totul până la cainele meu!”
Cum a cunoscut-o pe Daisy
„Eram la un curs de Inițiere în Radio prin 2017. O prietenă avea câine ghid, iar eu l-am luat pentru a mă plimba puțin”, a spus Daria, adăugând că a rămas surprinsă de ușurința cu care a reușit, alături de cățeluș, să coboare scările dificile. Părinții, care au fost martori la eveniment, nu au reacționat la fel: „Părinții mei nu erau de acord. Cu toate astea, prietena mea mi-a făcut legătura cu Zoli. Daisy era încă în perioada de dresaj. De pe 3 iunie până pe 4 septembrie același an, îl sunam mereu pe Zoli să văd ce face Daisy. Când am primit-o a fost un atașament imediat. Ai mei tot nu erau de acord, dar acum au ajuns să mă sune când sunt la facultate doar să mă întrebe ce face Daisy”, povestește Daria amuzată. ,,Părinții copiilor cu dizabilități tind să fie mult mai grijulii decât este necesar. Cu Daisy simt că am libertate mai multă”, explică ea.
„Daisy pentru mine este totul ! Cred că dacă aș fi avut vedere, aș fi pozat-o non stop pe Daisy” se destăinuie Daria. Este conștientă de defectele cățelușei, însă pentru ea este perfectă. Pe blogul ei, Daria a scris mesaje pentru Daisy, scrisori care ilustrează povestea lor minunată: „Pentru unii oameni e greu a înțelege că nu ești un simplu animal de companie care știe câteva comenzi, ci tu, ești ochii mei, ești o prietenă adevărată, ești ca și un copil care are nevoie de afecțiune, ești ce un om nu poate fi, oricât de mult s-ar strădui. Oricât mi-ar fi de greu să jonglez cu lumea asta nu voi renunța la tine niciodată.”( fragment din Scrisoarea pentru Daisy; blogul Dariei ).
Daisy are 4 ani și este Labrador Retriever. Aceștia trăiesc în medie 13 ani. Daria se pregătește de acum psihic, pentru pierderea companionului ei, spunând: ,,Sunt conștientă că o să fiu în depresie, Daisy este cel mai frumos lucru din viața mea.
Daria evită să o scoată pe Daisy în zile cu temperaturi extrem de ridicate sau când plouă, se teme că poate să facă otită. Printre peripețiile lor, una s-a întâmplat chiar într-o zi extrem de călduroasă, când o plimbare nu a fost cea mai strălucită idee: ,, Erau, cred, 40 de grade afară. Am ieșit alături de Daisy, Paul și cățelușul lui ghid la plimbare. Dacă noi vorbeam și nu am dat câinilor alte comenzi, aceștia au continuat să meargă”, istorisește Daria. Când au decis să revină acasă, atât ei cât și cățeii erau obosiți, au observat că se află într-un pustiu, pe un câmp. Dezorientați și panicați, patrupezii și stăpânii lor s-au învârtit mai bine de 40 de minute în cerc. ,,Îi repetam lui Daisy hai acasă, acasă ! Nu aveam semnal la telefoane, nu mergea GPS-ul. Într-un final am ajuns la o cotitură. Cățelul lui Paul voia să meargă într-o direcție, iar Daisy în cealaltă. Am decis să-l urmăm pe el, având mai multă experiență, însă Daisy refuza să vină. Nu am vrut să o oblig, așa că am spus să o urmăm. Unde puteam ajunge mai rău decât eram deja. Spre surprinderea noastră, a avut dreptate, am ajuns acasă. Mi-a demonstrat cât de excepțională este”, spune Daria.
Excepțională este clar și ea, chiar dacă poate nu este conștientă de asta. Printre altele, în timpul liber îi place să se plimbe, obișnuia să facă înot și adoră să citească. Alege cărțile după titlu, dacă acesta este atrăgător. A spus că până acum nu a dat greș, iar atunci când citește, este timpul ei, deci vrea să citească ceva bun. O altă pasiune este gătitul, în mod special prăjituri. A dezvălui proveniența pasiunii sale: „De la mama am această pasiune. Pentru că mă lua mereu cu ea prin bucătărie, am ajuns să mă întreb la un moment dat: eu de ce n-aș încerca?”.
Link către blogul Dariei : https://dariadomsa.wordpress.com/
