Asociaţia INACO, un ONG ce reuneşte manageri, consultanţi, analişti şi experţi în domeniul economic, a înaintat o propunere Ministerului Educaţiei, Ministerului Fondurilor Europene, precum şi Administraţiei Prezidenţiale şi Guvernului, pentru un parteneriat public-civic-şcoală pentru finanţarea unui proiect naţional educaţional, prin care elevii să aibă acces gratuit la educaţie digitală.
Într-o lume în care schimbările sunt rapide, în care singura certitudine rămâne doar schimbarea însăși, învățarea nu mai poate rămâne liniară. Din acest motiv, INACO propune o nouă experiență, de ,,învățare exponențială”, într-un Smart Lab, cu ajutorul celor mai noi tehnologii digitale, precum imprimante 3D, scanere 3D, laser 3D, creioane 3D, roboţi educaţionali multifunţionali, echipamente de realitate virtuală, tablă interactivă, software-ul aferent noilor tehnologii, care să faciliteze dezvoltarea tehnicilor de învățare accelerată, interactivă, transdisciplinară și creativă. În plus, proiectul asigură un training pentru cadrele didactice, materiale consumabile pentru primul an de funcţionare şi mentenanţă pentru aparatura inteligentă pentru un an de zile.
,,Primul pas este să construim aceste SMART LAB-uri în școli și să instruim profesorii să integreze noile tehnologii în procesul de învățare, pentru început câte un Smart Lab în fiecare județ al țării, la fel de necesare pentru alfabetizarea digitală și tehnologică, precum e azi alfabetizarea funcțională sau cum a fost laboratorul de fizică creat în școli după apariția becului lui Edison și a electricității”, au precizat reprezentanții INACO.
Bugetul total pentru un astfel de laborator este estimat la aproximativ 100.000 euro.
„Pentru asigurarea unui Smart Lab în cele 40 de judeţe ale ţării estimăm o linie de finanţare necesară de aproximativ 4 milioane de euro. Un proiect similar am dezvoltat şi lansat la Măgurele Science Park şi la Colegiul Moisil, în acelaşi buget, şi dezvoltăm un proiect identic în judeţul Călăraşi“, au mai spus reprezentanţii ONG-ului.
De asemenea, INACO a publicat “Ghidul Meseriilor Viitorului” , în două ediții (2018, 2019), un proiect de succes, finanțat public-privat, bine primit de elevi, părinți și cadre didactice, preluat în outdoor-ul electronic bucureștean și de massmedia în peste 120 de articole și apariții publice radio-tv. Acest ghid, descrie cu exemple practice mega-tendințele tehnologice actuale, pe înțelesul tinerilor de orice vârstă, al profesorilor și oricărui adult interesat de învățare pe tot parcursul vieții, și este liber accesibil on-line, atât în limba română, cât și în engleză.
Andreea Paul, președintele INACO, a subliniat că este important ca fiecare copil să aibă acces gratuit la educație digitală, încă din clasele primare, că este nevoie de implicarea profesorilor, de autoritățile publice locale care sunt chemate să se implice în finanțarea acestor investiții în propriile lor comunități, de companiile active tehnologic care să vină voluntari în școală, de părinți, de toate ONG-urile active în domeniul educațional.
De asemenea, este important ca aceste patru proiecte pilot, care fac școala mai atractivă, mai inspirațională și mai pasionantă pentru copii, să devină un proiect național de modernizare a școlilor din România, cu un curriculum inovativ, adaptat la nevoile generațiilor actuale și viitoare.
„Am avut discuţii cu Ministerul Educaţiei pentru introducerea educaţiei digitale încă din clasele primare, cu inspectoratele şcolare şi autorităţile publice să sprijine crearea Smart Lab-urilor în şcoli. Fondurile europene ar putea fi o sursă de finanţare viabilă. E nevoie de schimbare şi de sus în jos. Nu vom renunţa la dialogul cu autorităţile publice centrale pe care continuăm să le chemăm să se implice“, a spus Andreea Paul.
Preşedintele INACO a evidențiat că decalajele digitale ale României stagnează comparativ cu media ţările membre ale Uniunii Europene, în timp ce economiile central şi est-europene avansează.
„Convergenţa digitală presupune recuperarea decalajelor în alfabetizarea digitală a cetăţenilor, în utilizarea tehnologiilor digitale în comunicarea dintre indivizi şi instituţii, în producţie şi dezvoltarea societăţii în ansamblu, folosind sisteme electronice simplificate integrate. Aşadar, vorbim despre o transformare socială şi economică declanşată de adoptarea masivă a tehnologiilor digitale, pentru surprinderea căreia Uniunea Europeană a construit un indice numit DESI – Indicele Economiei şi Societăţii Digitale“, a delcarat Andreea Paul.
Un copil născut în România îşi atinge doar 60% din potenţialul de productivitate odată ajuns adult, conform raportului Băncii Mondiale, “Markets and People: Romania Country Economic Memorandum“.
„Resursa umană talentată care simte că nu îşi poate atinge potenţialul acasă pleacă din ţară sau se risipeşte. Să fie întâmplătoare poziţia noastră în topul ruşinii mondiale din perspectiva capacităţii de a ne reţine resursa umană talentată în ţară?“, a afirmat preşedintele INACO.
Președintele INACO a concluzionat că, în topul 3% mondial, România se regăsește doar cu universitățile și sectorul IT, adică exact cu domeniile care au combinat inteligența cu tehnologia. Pentru a performa în decizia publică, deopotrivă în învățământ și economie, trebuie să combinăm inteligența, cu tehnologia și cu empatia socială pentru a nu lăsa niciun cetățean în urmă.
