Autor: Ali Anis

În Uniunea Europeană trăiesc aproximativ 80 de milioane de persoane cu dizabilități, un număr destul de mare când auzim această cifră pentru prima dată, dar mult mai mult raportat la populația țărilor dacă e să comparăm cu situația României, unde procentul persoanelor cu dizabilități reprezintă mai puțin de 5% din populația României. Faptul că aceștia sunt mai puțini nu înseamnă că trăiesc mai bine, din contră, dacă în 2007, anul în care România a aderat la UE, indemnizația unei persoane cu handicap grav era egală cu 70% din salariul minim net pe economie, acum indemnizația unei persoane adulte cu handicap este de doar 526 de lei,  adică a scăzut la aproape 35% din salariul minim net pe economie.

Chiar dacă indemnizația pentru persoana cu handicap grav s-a mărit cu 26 de lei, în martie 2022, totuși aceasta a ajuns să fie mai mică decât alocația copiilor sub doi ani, semn că autoritățile statului au neglijat foarte mult această categorie vulnerabilă. În schimb, au premiat alte categorii de foști demnitari, magistrați, polițiști, militari, cu pensii speciale și ,,nesimțite”.

Un simplu calcul matematic arată că un magistrat în anul 2021 avea o pensie specială medie de 20.000 de lei, egală cu 40 de indemnizații pentru persoane cu handicap grav, cu 53 de indemnizații pentru persoane cu handicap accentuat sau cu 333 de indemnizații pentru persoane cu handicap mediu. Putem spune că este una dintre marile nedreptăți existente pentru persoanele cu dizabilitați din România.

Un alt calcul ar fi că, dacă s-ar tăia pensile nesimțite ale unui numar de doar 1,000 de magistrați, am putea mării indemnizațiile a 80.000 de persoane cu handicap grav cu 50%, fără să mai menționăm alte categorii de demnitari, de la procurori la parlamentari, care primesc lunar sume de ordinul zecilor de mii de lei.

Conform declarației fostului ministru al Economiei, Claudiu Năsui, cheltuielile statului cu aceste pensii s-au ridicat la peste 10 miliarde de lei, în 2020, o sumă  enormă care ar putea da speranțe pentru mii de persoane cu dizabilități, prin crearea a noi locuri de muncă adaptate nevoiilor speciale, care să-i ajute la integrarea în societate și să-i apropie de o viață cât mai activă și normală, departe de sărăcia în care trăiesc aceștia.

Lipsa de integrare socială, educațională, culturală, integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități și, nu în ultimul rând, faptul de a nu avea instituțiile statului adaptate conform nevoilor speciale, se reflectă atât asupra întregii societăți, cât și asupra familiilor persoanelor cu nevoie speciale. De cele multe ori, unul dintre părinți părăsește locul de muncă pentru a avea grija permanentă de acea persoană.

2 Comments

  1. Hategan Doina

    Dar persoanele cu grad mediu au o indemnizație de 60 lei .Ce sa faci cu ei când plătești analize filme doctori privați care nu au nimic în cabinete doar îți iau banii și dau indicații și tratamente tot pe bani căci nu au contracte cu casa…???????

  2. Ovesea Nicolai

    timp in care Tomescu si ANPD gireaza susanele gen concursuri de gatit,parada modei in carucior-
    acum daca mai avem asteptari de la Budai dupa ce si-a pus functionarii sa bage sub pres toate aberatiile Olgutei Vasilescu dn legea pensiilor 127/2019 mintind direct dar si prin omisiune in raspunsul lla interpelare a senatorului USR Claudiu Muresan…

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.