Frică. Îndoială. Anxietate. Insomnie. Spaime. Obsesii. Halucinații. Lipsa motivației. O scindare a minții și a sufletului. O viață sfâșiată ce pendulează între realitate și iluzie. Toate acestea se traduc prin schizofrenie – boala cu o mie de chipuri. Un monstru care își face culcuș în interiorul unui om și îi chinuie gândurile.
Schizofrenia este o tulburare pshică severă în care realitatea este interpretată eronat. Bolnavii pot auzi voci pe care ceilalți nu le aud sau văd lucrurile pe care ceilalți nu le văd. Ei pot sta ore întregi fără să se miște sau să vorbească. Schizofrenia afectează aproximativ 50 de milioane de persoane din întreaga lume (1% din populaţia lumii), iar aproape 3,7 milioane de persoane din Europa suferă de această boală. Aceasta interferează cu abilitatea unei persoane de a gândi în mod clar, de a gestiona emoțiile, de a lua decizii și de a relaționa cu ceilalți. Este o boală perfidă, întrucât se instalează subit, iar câmpul de luptă este mintea omului, un teren minat care cu greu poate fi cucerit. Nu este o boală doar a adulților, putând afecta chiar și copiii de minim 6 ani.
Până de curând, profesioniștii din domeniul medical credeau ca doar câțiva pacienți și-ar putea reveni în urma schizofreniei. Însă în prezent, un studiu norvegian aduce o veste bună pacienților cu schizofrenie, după ce mai mult de jumătate dintre participanți s-au recuperat parțial sau integral.
Studiul, realizat de Departamentul de Psihologie al Universității din Oslo, urmărește îndeaproape 30 de tineri diagnosticați cu schizofrenie, pe o perioadă de 10 ani. Acesta a arătat că, după patru ani de tratament, 55% dintre tineri au fost recuperați parțial sau complet, iar 10% dintre cei care sunt complet recuperați nu mai utilizează medicamente. Toți participanții incluși în studiu au fost recrutați, în termen de 5 luni de la internare sau de la începerea tratamentului ambulatoriu.
,,Faptul de a avea un procentaj ridicat care răspunde atât de bine tratamentului demonstrează că pacienții cu schizofrenie au un potențial mai mare de a obține rezultate bune decât au arătat cercetările anterioare”, a declarat profesor Anne-Kari Torgalsbøen, cercetător în cadrul Departamentului de Psihologie al Universității din Oslo.
Ea consideră că prea mult pesimism a fost asociat cu acest diagnostic.
,,Rezultatele acestui studiu oferă speranță nu doar pacienților și rudelor lor, dar, de asemenea, oferă inspirație specialiștilor care tratează tineri cu tulburări psihotice, a adăugat prof. Anne-Kari Torgalsbøen.
Noul studiu a arătat că amestecul de medicamente antipsihotice și programe de lucru susținute a contribuit la obținerea acestor rezultate pozitive.
O parte importantă a tratamentului o constituie faptul ca pacienții să aibă acces la informații: să primească informații despre diagnostic și despre ceea ce pot face ei înșiși și familia pentru a gestiona tulburarea psihică.
,,Este vorba despre tratament psihoeducațional, care, potrivit cercetării, oferă cele mai bune rezultate”, a spus Torgalsbøen.
Pacienții au participat, de asemenea, la discuții de grup, iar unii au primit terapie cognitivă. Terapia cognitivă este o metodă de de ultimă oră, care ajută pacienții să convertească ,,otrava” stărilor negative ale minții în ,,nectarul” stărilor tonice și pozitive. Această terapie, considerată ,,terapia gândurilor”, oferă modalități eficiente de a schimba felul în care pacienții se gândesc la propriile experiențe și psihoze.
Majoritatea participanților au primit tratament sistematic și regulat pe parcursul mai multor ani. Majoritatea au luat medicamente antipsihotice în perioada de monitorizare. Ei au primit, de asemenea, ajutor în găsirea unei vocații, la început, prin muncă susținută și apoi prin obținerea unui loc de muncă stabil.
Un participant la studiu a spus că ceea ce a a contribuit la eficența tratamentului a fost faptul că ,,a primit ajutor să se contruiască din nou”
Prof. Torgalsbøen a menționat că cercetarea a avut drept obiectiv studierea segmentului de participanți care s-au recuperat integral sau parțial. Unul dintre criteriile de recuperare completă este faptul că participanții au un loc de muncă stabil.
În plus, una dintre trăsăturile importante ce îi caracterizează pe cei care au devenit sănătoși este reziliența. Aceasta este o trăsătură psihologică care se referă la capacitatea unei persoane de a se adapta pozitiv în ciuda adversității – cum ar fi dobândirea unei boli psihice grave.
Studiul a avut succes datorită faptului că schizofrenia a fost tratată într-o fază incipentă. El nu a fost efectuat asupra persoanelor în vârstă care ar fi putut avea simptome pe termen lung. Acestă cercetare ar putea indica o nouă abordare în tratarea schizofreniei. Faptul ca schizofrnia nu este o boală incurabilă este un mesaj important.