Reprezentanții Federației Consiliul Național al Dizabilității din România (FCNDR), respectiv Asociația Distroficilor Muscular din România, Asociația Pentru Copii și Adulți cu Autism, Asociația Nevăzătorilor din România și Asociația Națională a Surzilor din România, au participat la o întâlnire cu Primul-ministru, reprezentanți ai Ministerului Muncii, ai Casei Naționale de Pensii și ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, la sediul Guvernului, astăzi, 30.08.2024. Întâlnirea a avut loc după diminuarea semnificativă a pensiilor persoanelor care au îndeplinit stagiul contributiv de cotizare în condiții de handicap.
Pensiile recalculate ale pensionarilor cu handicap, pensionați la limită de vârstă, sunt mai mici cu procente între 50% și 80%, situație profund nedreaptă și discriminatorie creată de Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Prin modificările aduse, drepturile câștigate anterior, prin care se recunoștea un stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilități, sunt efectiv anulate. Eforturile și contribuțiile sociale ale acestor persoane au fost în zadar.
Există 10 tipuri de handicap conform legislației românești: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. Colegii noștri cu aceste handicapuri au muncit și au realizat stagiul contributiv de cotizare prevăzut de lege. Toți pensionarii cu handicap care au beneficiat de un stagiu redus de cotizare sunt în această situație.
„Domnul Ciolacu a propus elaborarea unui act normativ care va include un mecanism de compensare a veniturilor pentru persoanele afectate de pensiile diminuate, beneficii care să stimuleze angajarea și menținerea persoanelor cu dizabilități în activitate, și formarea unui grup de lucru compus din reprezentanți ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ai Casei Naționale de Pensii Publice și Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, precum și ai organizațiilor persoanelor cu dizabilități, cu scopul de a elabora o lege distinctă care va include un mecanism de compensare a veniturilor persoanelor cu dizabilități aflate în pensie, ținând cont de condițiile speciale în care acestea și-au desfășurat activitatea.
Propunerile noastre au fost: transformarea pensiei în plată în puncte, exclusiv pentru pensiile diminuate după recalculare, după modelul Art. 154 (2) și modificarea Art. 88, alin 2 și 3 prin atribuirea de 1.5 puncte pentru fiecare an lucrat în condiții de handicap grav, respectiv 1 punct pentru handicap accentuat.
Din punctul meu de vedere, reducerea pensiilor persoanelor cu dizabilități pentru a oferi o soluție compensatorie ulterioară este problematică din punct de vedere legal, etic și social. Aceasta încălcă drepturile dobândite, descurajează participarea pe piața muncii și generează instabilitate socială. O astfel de măsură intensifică problemele existente și pune în pericol securitatea și bunăstarea persoanelor cu dizabilități.
Pensia este un drept dobândit prin contribuții anterioare la sistemul de asigurări sociale. Modificarea retroactivă a condițiilor care afectează negativ aceste drepturi este neconstituțională, deoarece încalcă principiul securității juridice.
Reducerea pensiilor persoanelor care au îndeplinit stagiul de cotizare contributiv, prevăzut de lege este o formă de discriminare, ceea ce contravine atât legislației naționale, cât și normelor internaționale, inclusiv Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la care România este parte. Sunt încălcate următoarele articole: Articolul 27 – Dreptul la muncă și ocupare, Articolul 28 – Nivelul de trai adecvat și protecția socială, Articolul 5 – Egalitatea și nediscriminarea, Articolul 4 – Obligațiile generale, Articolul 19 – Viața independentă și integrarea în comunitate.
Persoanele cu dizabilități se numără printre cele mai vulnerabile categorii ale populației. Reducerea pensiilor acestora agravează și mai mult situația lor socială și economică, afectându-le capacitatea de a duce o viață decentă. Dacă pensia unei persoane care a muncit în condiții de handicap este redusă până la un nivel similar cu cel al indemnizației sociale, motivația de a munci și a contribui la societate scade dramatic. În acest caz, persoanele cu dizabilități sunt descurajate să participe la piața muncii, ceea ce contrazice obiectivele de integrare socială și de promovare a egalității de șanse.
Munca în condiții de handicap implică un angajament extraordinar și eforturi mult mai mari decât cele ale unei persoane fără dizabilități. Aceste eforturi ar trebui să fie recunoscute și respectate, iar beneficiile legale, cum ar fi stagiul de cotizare redus, sunt esențiale pentru a compensa provocările suplimentare cu care se confruntă aceste persoane.
Persoanele cu dizabilități se confruntă adesea cu dificultăți în accesarea locului de muncă, din cauza lipsei de infrastructură accesibilă. Acestea trebuie să depășească obstacole legate de transport, accesibilitatea clădirilor și adaptarea locului de muncă la nevoile lor specifice.
În cadrul întâlnirii, reprezentanții Ministerului Muncii și domnul Ciolacu au afirmat că nu permite Comisia Europeană modificarea Legii 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Prin urmare, dialogul nostru trebuie să se orienteze către Comisia Europeană. Suntem obligați să ne asigurăm că a fost înțeleasă, de către reprezentanții Comisiei, diferența dintre pensia de invaliditate și pensia la limită de vârstă, că se cunoaște numărul pensionarilor cu handicap ale căror pensii au fost diminuate după recalculare, pentru că astăzi ne-a spus domnul Ciolacu că sunt 19000, și dacă Comisia agreează încălcarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
În același timp, continuăm organizarea protestului din data de 16 septembrie, care se va desfășura în fața Guvernului”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Federației Consiliul Național al Dizabilității din România.
