Alianța Pacienților Cronici din Romania – APCR în parteneriat cu Comisiile de Sănătate din Publică din Senat și Camera Deputaților – au desfășurat în Parlamentul României, marți, 6 iunie 2017, dezbaterea cu tema: “Implicații legale ale prescrierii de medicamente în România: de la răspunderea personală la impactul asupra pacienților!” Dezbaterea vine ca urmare a scăderii prescripției tratamentelor pentru pacienții cu afecțiuni cronice, începând cu 01.03.2017
Pacienții au semnalat faptul că unele tratamente au fost întrerupte, iar altele nu au fost inițiate, procesul devenind și mai anevoios în urma desființării comisiilor de specialitate din cadrul CNAS, care aprobau tratamentele scumpe pentru o serie de afecțiuni cornice, scăzând cu 20% numărul prescripțiilor pentru bolnavii cronici.
APCR a susținut acest demers care părea să aducă normalitate și care conferă medicilor prescriptori puterea de a decide cel mai potrivit tratament pentru pacienții lor. Din păcate, începând cu lună martie, realitatea a arătat altceva. Semnalele primite de la pacienți spun că din păcate, acest lucru nu se întâmplă.
Pentru unele arii terapeutice, decizia medicală cu privire la prescrierea de medicamente poate fi ghidată de anumite documente, însă medicul este cel care decide cea mai potrivită formă de tratament pentru pacienții săi. Mai mult decât atât, la nivel local sau de spital, pot fi avute în vedere abordări multidisciplinare, ce permit luarea de decizii informate și pot ajuta la eliminarea răspunderii personale, mai ales în cazurile neclare.
În sprijinul acestor demersuri, APCR lansează proiectul unei campanii intitulată, “Ați fost tratați corect?”.
Pacienții din toată țara vor putea trimite sesizări și reacții, prin sms sau e-mail.
Datele colectate de reprezentanții Alianței Pacienților Cronici din România (APCR), vor ajuta la constituirea unei hărți a excelenței medicale din România. În același timp, în urma feedback-ului venit de la pacienți, APCR va transmite informațiile autorităților medicale, iar rezultatul ar trebui să fie îmbunătățirea condițiilor din spitale și a sistemului de sănătate în general.
Infochioșcurile ar trebui să înlocuiască formularul implementat de guvernul Cioloş.
În luna martie, aproximativ 330 de pacienţi au reclamat că li s-au solicitat bani sau atenţii. Iar 245 dintre ei au raportat responsabililor anticorupţie că au fost obligaţi să dea şpagă.
„Acest lucru se întâmplă din mai multe motive. Cel mai important factor e că doctorii au o presiune permanentă asupra lor și sunt foarte atenți la ceea ce prescriu. Fiindcă nu au informații clare despre tratamente, se feresc să le recomande, în special pe cele scumpe. Ar fi trebuit instruiți toți medicii prescriptori, de pe toate patologiile, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Am cerut desființarea comisiilor, pentru ca doctorii să aibă autonomie în prescriere, dar le e cam frică să facă acest lucru. Soluția, pe termen scurt, acolo unde e posibil, este să constituim comisii la nivelul spitalelor, interdisciplinare, pentru a echilibra cumva răspunderea eliberării tratamentelor. Pentru a nu mai pune toată răspunderea pe umerii unui singur medic”, ne-a declarat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
La dezbatere au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Administrației Prezidențiale, Președinții Comisiilor Consultative din Ministerului Sănătății, parlamentari, lideri de societăți profesionale, (SNOMR, SRH, SRP, SRC, etc) medici prescriptori, lideri și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, specialiști în drept și asigurări, jurnaliști, companii farmaceutice.
