Multe persoane încadrate într-un grad de handicap ar putea și ar dori să se angajeze în câmpul muncii, însă puține companii sunt dispuse să le ofere un loc de muncă

În România, numărul persoanelor care se confruntă cu dizabilități este în creștere. La sfârșitul anului trecut, peste 900 de mii de persoane au fost încadrate într-un grad de handicap.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii, în țara noastră erau, la finele lunii septembrie, peste 900 de mii de persoane cu dizabilități, în creștere cu peste 20 de mii față de luna iunie din anul 2022. Peste 98,23% se află în îngrijirea familiilor sau trăiesc independent (neinstituţionalizate), în timp ce 1,77 % sunt în grija instituțiilor statului.

Cele mai multe persoane cu dizabilități sunt înregistrate în București (peste 77.000 de persoane), urmate de județul Prahova (38.000 de persoane), iar cele mai puține sunt înregistrate în județul Covasna (peste 6.700 de persoane).

Aproximativ jumătate dintre persoanele cu handicap au vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, în vreme ce peste 45% au peste 65 de ani. Pe de altă parte, datele arată că peste 40% dintre persoane au un handicap grav, peste 45% au handicap accentuat, iar 18% – handicap mediu și ușor.

Multe persoane încadrate într-un grad de handicap ar putea și ar dori să se angajeze în câmpul muncii, însă puține companii sunt dispuse să le ofere un loc de muncă.

Deși legea obligă firmele și instituțiile, care au minim 50 de angajați, să aibă, printre salariați și, cel puțin, 4% persoane cu dizabilități, de fapt doar în jur de 6% dintre cei peste 900 de mii de oameni cu handicap din România au un loc de muncă. Majoritatea companiilor aleg mai degrabă să plătească amenzi decât să angajeze persoane cu dizabilități. Amenda se calzulează în funcție de salariul minim brut pe economie și numărul de salariați cu dizabilități neangajați.

Potrivit datelor ANAF, obținute de jurnaliștii de la Europa Liberă, între 1 ianuarie 2022 și 30 noiembrie 2023, firmele de stat și private, dar și instituțiile publice, au plătit amenzi în valoare de aproape 5 miliarde de lei pentru neangajarea unor persoane cu dizabilități.

Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), spune că dizabilitatea este o stare socială și nu o condiție medicală, iar în cazul în care ,,nu sunt create soluții de incluziune socială, dizabilitatea nu afectează doar persoana care o deține, afectează întreaga comunitate”. Potrivit acesteia, ,,cu cât este mai severă încadrarea în gradul de handicap, cu atât participarea pe piața forței de muncă este mai redusă.

,,Noi, la Consiliul Național al Dizabilității din România, nu am desfășurat programe de integrare profesională a persoanelor cu dizabilități cu autoritatea în domeniu, respectiv Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (A.N.O.F.M.), nu cunoaștem astfel de programe. Unicul nostru partener este Ability HUB, un grup de companii care susține toată pregătirea pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii din resurse private.

Este un efort de echipă imens să pregătești o persoană cu dizabilități, care a stat în izolare socială ani de zile, să accepte să intre în comunitate, să se poarte profesional, să deprindă abilități pentru o anumită profesie, deși, la nivel declarativ, aceasta dorește să-și schimbe viața, să muncească. Pe lângă toate acestea, sunt costuri imense.

O cauză pentru care avem un procent atât de scăzut de persoane cu dizabilități angajate este că persoanele încadrate în gradele I și II de invaliditate nu se pot angaja, în deciziile acestora de pensionare scrie „capacitate de muncă pierdută”. Sunt peste 200 000 de pensionari încadrați în gradele I și II de invaliditate”,  a declarat Daniela Tontsch pentru Euronews România.

Președinta CNDR a precizat că încearcă de mai mulți ani să convingă Guvernul să permită persoanelor cu dizabilități să cumuleze pensia de invaliditate (,,Pensie de Incapacitate de muncă”) cu venituri din activități profesionale, argumentând că piața muncii s-a diversificat, iar persoanele care nu pot desfășura activități fizice, au alternativa activităților intelectuale, lucrând și de acasă.

,,Eforturile noastre s-au concretizat în Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii, Art. 62 (2) prin care se menționează că pentru oricare dintre gradele de invaliditate I, II, III, în funcție de diminuarea capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale.

Optimismul nostru a început să scadă, dacă nu vom fi consultați și implicați în procesul de elaborare a normelor de aplicare a legii, deși am solicitat asta, e posibil ca această prevedere să nu aibă rezultatele așteptate”, a mai spus Daniela Tontsch.