Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), care cuprinde organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membru cu drepturi depline al Forumului European al Dizabilității (EDF), împreună cu Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (FOPCD), Federația Sindrom Down România, Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist (FEDRA), Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și 80 de organizații a transmis o petiție oficială către Administrația Prezidențială a României, Parlamentul României și Avocatul Poporului, solicitând reanalizarea măsurilor introduse prin Ordonanța de urgență nr. 9/2026
Prin acest demers, organizațiile semnatare cer revenirea la regimul anterior de protecție fiscală, respectiv reintroducerea scutirii integrale de la plata impozitelor locale pentru persoanele cu handicap grav și accentuat pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport.
Reprezentanții organizațiilor atrag atenția că transformarea scutirii integrale într-o simplă reducere de 50% și 25% reprezintă o diminuare a nivelului de protecție socială acordat uneia dintre cele mai vulnerabile categorii de cetățeni și poate avea consecințe directe asupra nivelului de trai al persoanelor cu dizabilități și al familiilor acestora.
Prin această petiție, organizațiile solicită instituțiilor statului atât reevaluarea impactului social al acestor măsuri, cât și verificarea conformității lor cu prevederile constituționale și cu obligațiile internaționale asumate de România în materia protecției persoanelor cu dizabilități.
Redăm mai jos petiția înaintată Parlamentului României:
Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), care cuprinde organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, membru cu drepturi depline al Forumului European al Dizabilității (EDF), împreună cu Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (FOPCD), Federația Sindrom Down România, Rețeaua Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația Organizațiilor în Autism – RO TSA, Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist (FEDRA), Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) formulează prezenta petiție prin care solicită reanalizarea dispozițiilor introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 9/2026.
Obiectul petiției îl constituie modificarea regimului facilităților fiscale acordate persoanelor cu handicap grav și accentuat, respectiv transformarea scutirii integrale de la plata impozitului pe clădire, teren și mijloace de transport într-o reducere parțială de 50% pentru handicap grav și 25% pentru handicap accentuat, precum și limitarea scutirii pentru mijloacele de transport la cele cu capacitate cilindrică sub 2.000 cmc.
Organizațiile semnatare apreciază că aceste dispoziții afectează în mod direct nivelul de protecție socială al persoanelor cu dizabilități și impun o reevaluare sub aspectul legalității, proporționalității și respectării obligațiilor constituționale și internaționale ale statului în materia protecției persoanelor cu dizabilități.
Anterior Legii nr. 239 din 15 decembrie 2025, persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiau de scutire integrală de la plata impozitului pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport, ca formă de protecție fiscală corelativă situației lor de vulnerabilitate structurală.
Prin OUG nr. 9/2026, această protecție a fost diminuată, fiind introdus un sistem de reducere procentuală. Considerăm că această măsură reprezintă un regres în standardul de protecție socială acordat unei categorii constituțional protejate.
Constituția României prevede că „persoanele cu handicap se bucură de protecție specială”. Protecția specială presupune măsuri compensatorii adecvate și proporționale cu situația obiectivă de vulnerabilitate.
Diminuarea unei măsuri fiscale compensatorii deja consacrate reprezintă o reducere a nivelului de protecție, fără o justificare proporțională și fără o evaluare transparentă a impactului social, ceea ce constiuie încălcarea art.50 din Constituție.
Este încălcat art. 47 din Constituție – dreptul la un nivel de trai decent
Persoanele cu dizabilități au, în mod statistic, rate de ocupare semnificativ sub media națională, venituri dependente majoritar de prestații sociale și cheltuieli suplimentare permanente (medicamente, terapii, dispozitive asistive, transport adaptat, asistență).
În acest context, trecerea de la scutire integrală la impozitare parțială transferă o povară fiscală suplimentară asupra unor gospodării aflate deja la limita subzistenței.
Potrivit principiului proporționalității, orice restrângere a unei forme de protecție trebuie să fie: necesară, adecvată scopului urmărit, proporțională cu impactul produs.
Nu au fost prezentate public studii de impact care să demonstreze că această diminuare este indispensabilă și că nu existau alternative fiscale mai puțin intruzive.
Este încălcat Principiul neretrogradării în materie de drepturi sociale
Jurisprudența constituțională și standardele internaționale (inclusiv Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități) consacră obligația statului de progresivitate în realizarea drepturilor sociale și interzic regresul nejustificat.
Diminuarea unei protecții fiscale structurale pentru o categorie vulnerabilă reprezintă un regres în standardul anterior.
Pentru o persoană cu handicap grav care trăiește exclusiv din indemnizație sau pentru o familie cu un copil cu dizabilitate severă, diferența dintre 0% și 50% impozit nu reprezintă o simplă ajustare tehnică, ci poate însemna: acumularea de datorii, restanțe la plata utilităților, risc de executare silită, imposibilitatea acoperirii altor cheltuieli esențiale.
Protecția socială nu poate funcționa pe principiul „compensării” prin ajutoare temporare a unor drepturi stabile retrase.
Decizia de a înlocui scutirea integrală de impozit cu reduceri parțiale afectează în mod direct persoane și familii aflate deja în situații de vulnerabilitate extremă.
În România există numeroase persoane cu dizabilități care locuiesc singure, fără sprijin familial permanent. Pentru multe dintre ele, indemnizația de handicap reprezintă singura sursă de venit. Din acest venit trebuie să acopere toate cheltuielile de trai, dar și costurile suplimentare generate de dizabilitate: medicamente, dispozitive medicale, terapii, transport adaptat sau servicii de îngrijire. Introducerea unor obligații fiscale suplimentare, chiar și parțiale, le poate împinge în situații de datorii sau imposibilitate de plată a cheltuielilor de bază.
Situația este la fel de dificilă pentru familiile monoparentale care au copii cu dizabilități. În multe cazuri, părintele unic este nevoit să reducă sau chiar să renunțe la activitatea profesională pentru a asigura îngrijirea copilului. Veniturile familiei devin astfel limitate și dependente în mare măsură de prestațiile sociale, în timp ce cheltuielile medicale și de recuperare sunt constante și ridicate.
Există, de asemenea, familii în care trăiesc mai multe persoane cu dizabilități. În aceste gospodării, cheltuielile pentru tratament, îngrijire și adaptare a locuinței sunt mult mai mari decât în mod obișnuit, iar capacitatea de a obține venituri este sever limitată.
Pentru toate aceste categorii, trecerea de la scutire integrală la reducere parțială a impozitului nu reprezintă o simplă ajustare fiscală, ci o diminuare concretă a protecției sociale de care depinde nivelul lor minim de trai.
În lipsa unor măsuri reale de compensare și în absența unei analize transparente privind impactul social al acestei decizii, există riscul ca numeroase persoane cu dizabilități să fie împinse și mai mult spre sărăcie, datorii și excluziune socială.
Statul român are obligația constituțională și internațională de a asigura protecție specială persoanelor cu dizabilități, iar această protecție nu poate fi diminuată fără o justificare temeinică și fără evaluarea efectelor asupra celor mai vulnerabili cetățeni.
Prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 9/2026, Guvernul României a intervenit asupra unui regim juridic care privește în mod direct persoanele cu dizabilități, afectând un mecanism de protecție fiscală menit să compenseze dezavantajele structurale generate de handicap. Cu toate acestea, anterior adoptării actului normativ, nu a existat o consultare reală, efectivă și structurată a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități.
Această omisiune contravine obligațiilor asumate de statul român prin ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Potrivit art. 4 alin. (3) din Convenție, statul are obligația pozitivă de a consulta îndeaproape și de a implica activ persoanele cu dizabilități, inclusiv prin organizațiile care le reprezintă, în toate procesele de elaborare și implementare a legislației și politicilor care le privesc în mod direct.
Principiul consacrat la nivel internațional sub formula „Nimic despre noi fără noi” nu reprezintă un simplu slogan, ci exprimă o exigență juridică de participare efectivă la procesul decizional. În absența unei consultări autentice, fundamentate pe dialog instituțional și analiză de impact social, măsura adoptată este lipsită de legitimitatea participativă impusă de standardele internaționale și constituționale în materia protecției persoanelor cu dizabilități.
Modificarea regimului facilităților fiscale fără implicarea organizațiilor reprezentative a condus la ignorarea realităților concrete cu care se confruntă beneficiarii.
În aceste condiții, apreciem că adoptarea OUG nr. 9/2026 s-a realizat cu încălcarea obligației de consultare prevăzute de Convenție, afectând dreptul persoanelor cu dizabilități de a participa la procesul decizional care le privește în mod direct și adăugând un viciu suplimentar de neconstituționalitate și neconformitate internațională actului normativ contestat.
Având în vedere cele expuse, solicităm:
- Reintroducerea scutirii integrale de la plata impozitului pe clădirea de domiciliu, terenul aferent și un mijloc de transport pentru persoanele cu handicap grav și accentuat.
- Analiza constituționalității dispozițiilor din OUG nr. 9/2026.
- Realizarea și publicarea unui studiu de impact social privind efectele măsurii asupra persoanelor cu dizabilități.
- Consultarea reală a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități înainte de adoptarea unor măsuri fiscale care le afectează direct.
Considerăm că protecția persoanelor cu dizabilități nu este o opțiune bugetară, ci o obligație constituțională și morală a statului.
În numele semnatarilor din lista anexată,
PREȘEDINTE – Daniela TONTSCH
Semnatari Petiție
- Asociația Nevăzătorilor din România, prin președinte, Mihai DIMA
- Asociația Surzilor din România, prin președinte, Daniel LOLICI
- Asociația Distroficilor Muscular din România, președinte Maria Teodorescu
- Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic – România, președinte Toma Antonescu
- Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România, președinte Georgeta Crișu
- Asociația RENINCO – Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe Educative Speciale, președinte Ecaterina Vrăsmaș
- Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România – AHNR
- Asociația de Scleroză Multiplă din România – ASMR, președinte Lazăr Laurențiu
- Asociația Ridică-te și umblă, președinte Lucian Aldea
- Asociația Națională a Deficienților Locomotori, Președinte Milian Valentin-Ovidiu
- Asociația Copiii de Cristal, Președinte Gabriela Plopeanu
- Asociația Sindrom Down Suceava, Președinte Cucurezeac Radu Florin
- Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism “Micul Prinţ” Bistriţa, Director Ana Dragu
- Asociația Surâsul Albastru Iași, Președinte Cristina Nichita
- Asociația T.E.O Sibiu, președinte Angelica Moraru
- Asociatia Down Plus Bucuresti, Presedinte Georgeta Bucur
- Asociația Pacientilor cu Tumori Neuroendocrine din Romania, Presedinte Virgil Goran
- Asociația Down Est din România, Președinte Calil Sultan
- Asociația Down Art Therapy, Președinte Radu Bogdan Buțu
- Fundația Romănă pentru Bolile Lizozomale (FRBL), Președintele Mioara Bălan
- Asociația LMCRO, Președinte Covaciu Adriana
- Asociația Langdon Down Oltenia Centrul Educațional Teodora – ALDO-CET, Președinte Maria Vîslan
- Asociația S.O.S Autism Bihor, Președinte Simona Zlibuţ
- Asociația Dicta, Presedinte Manciu Cătălina Anca
- Asociația Gaucher România, Președinte Oana Morar
- Asociatia Prietenii lui Darius
- Asociația Sfântul Casian, Președinte Barna Adrian Ioan
- Asociația Fantasticii Down Galati, Președinte – Mioara Munteanu
- Asociatia Caritabilă Ilinca mica minune, Președinte – Maria Marta Lapusan
- Asociația Copiilor cu Sindrom Down Zâmbete și Suflete,Președinte – Szekely Ștefan
- Asociația Cărășană Sindrom Down, Președinte – Doban Rodica
- Asociația Tudor și Îngerii, Președinte – Nistor Mihai Daniel
- Asociația de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale – Luceafarul, Neamt, Președinte – Daniela Coman
- Asociația Neuro Move CMT, Președinte – Acălinei Arabela
- Asociația Be a Butterfly București, Președinte – Marin Cristiana
- Asociația Ai voință Ai putere Oltenița& Giurgiu, Președinte – Ionut Marineata
- Asociația Bulgare de Lumină, Președinte – Georgiana Mustata
- Asociația Sindrom Down Ploiești, Președinte – Corina Ardeleanu
- Asociația Prietenii lui Răzvan Târgu Mureș, Președinte – Chiorean Mirela,
- Asociația Casa Faenza, director – Loredana Crețu
- Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educaționale Speciale, Președinte – Dandoczi Silvia Elisabeta
- Asociaţia Dincolo de Succes, Preşedinte – Tătaru Oana-Raluca
- Asociația TU EȘTI UN DAR DE SUS, Președinte – Elena Zaugg-Istrate
- Asociația Ajută un copil, Președinte – Văidian Diana
- Asociația pentru intervenție în autism Suceava, Președinte – Panait Andreea Luciana
- Asociația Micile Comori, Președinte – Iuliana Șopterean
- Asociația Casa Dragostei și a Milei, Director – Luța Râștei Georgeta Raula
- Asociația Bucuria Copiilor, Președinte – Rechesan Lidia
- Asociația Pro Autism, Președinte – Sălcudean Dorin
- Asociația “Noi și Ceilalți – Prahova”, Președinte – Iolanda Gheorghiu
- Asociația Pacienților Oncologici – Romania (A.P.O.R.)
- Asociația Persoanelor Afectate -Brăila (A.P.A- Brăila), Președinte Vlase Constatin
- Asociația Transplantaților din România, Președinte – Tache Gheorghe
- Asociația Speranța Evei, Președinte – Brașoveanu Violeta
- Asociatia Creștină For Help, Președinte – Radu Claudia Rita
- Asociația Down Centrul Educațional Raluca, Președinte -Avram Nela Adriana
- Asociația Misionand Generația de Mâine, Președinte – Burduja Răzvan Andrei
- Asociația Casa Betel, Președinte – Gabor Carmen
- Asociația Red Ribbon – Suceava, Președinte – Dorina Vasile
- Asociația Tereza – Botosani, Președinte – Carmen Alexa
- Asociația Iris – Vaslui, Președinte – Lenuta Nastrut
- Asociația Speranta Copiilor 2000 – Barlad, Președinte – Cibotaru Dan
- Asociația Persoanelor Afectate Brăila, Președinte – Constantin Vlase
- Asociația Pacientilor Galați, Președinte – Daniel Scoarta
- Fundația MGH Casa Speranța Constanța, Președinte – Elena Cismas
- Asociația Speranța – Constanța, Președinte – Popescu Adrian
- Asociația Noi si Ceilalti – București, Președinte – Cristian Roșu
- Asociația Viață și Speranță 2003 – Giurgiu, Președinte – Mola Marinela
- Asociația Licurici – Giurgiu, Președinte – Stănica Mihai Ionuț
- Asociația Pro Karma – Tg. Mureș, Președinte – Irina Lassel
- Asociația Noi și Ceilalti – Filiala Arad, Director – Alice Chivu
- Asociația INSPIR – Craiova, Președinte – Lazeanu Claudiu
- Asociația Lizuca – Bacau, Președinte – Vătavu Ana
- Asociația Noua Speranță – Petrosani, Președinte – Dorina Ignat
- Asociația Renașterea Speranței, Președinte – Apreutesei Lenuța
- Asociația Diaspora Solidarity Group, Președinte – Akinola Teodora Cristiana
- Asociația Calea spre Acces, Președinte – Mihai Lungu
- Fundația Enable Românie, Președinte – Radu Țuțu
- Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA, Președinte – Rozalina Lăpădatu
