Vineri, 3 decembrie, de Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, la inițiativa unui grup de 40 de persoane din întreaga țară și din diaspora, a fost lansat un proiect privind implicarea persoanelor cu dizabilități în viața politică.
,,În USR sunt numeroși membri cu diferite dizabilități. Unii au candidat la alegerile locale și parlamentare de anul trecut (inclusiv cu mandate obținute în Consilii Locale), alții au fost aleși în funcții de conducere. Numeroși parlamentari USR au elaborat inițiative legislative importante pentru a veni în ajutorul cetățenilor cu dizabilități, iar reprezentanții partidului din administrația locală sunt preocupați de dezvoltarea localităților, astfel încât să fie accesibilizate și incluzive”, se arată într-un comunicat al USR.
Inițiativa acestui proiect, aprobat și susținut de către Biroul Național al USR, are ca punct de plecare dorința de a combate discriminările grave cu care persoanele cu dizabilități se confruntă în România.
„În ciuda acestor discriminări, reușim să obținem performanțe în domeniile noastre (inclusiv IT-iști și alpiniști nevăzători, profesori cu diferite dizabilități, sportivi în scaun rulant, elevi olimpici etc) și să ne revendicăm dreptul la o viață independentă, împlinită în comunitate”, a declarat Laura Stifter, profesoară, membru USR cu dizabilități vizuale.
În privința nenumăratelor situații discriminatorii la care persoanele cu dizabilități sunt expuse în România, există inclusiv o analiză realizată de către Banca Mondială, într-un raport numit Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România (raport trimis către ANDPDCA în noiembrie 2020).
Câteva dintre problemele grave existente:
– segregare școlară a elevilor cu dizabilități, precum și copii lăsați complet în afara sistemului de învățământ;
– discriminări în plan profesional (dificultăți în a se angaja – în anul 2019, rata de angajare a acestor persoane era de doar 7, 25% în România, iar coeficientul de sărăcie în rândul acestor cetățeni era, la acea dată, cu 70% mai ridicat decât cel al mediei din UE);
– dificultăți mari de mobilitate (din cauza lipsei aproape totale de accesibilizare la standarde europene a spațiilor publice, a instituțiilor și transportului);
– probleme de incluziune în viața socială și obstacole mari în încercările de a duce o viață independentă (din cauza tuturor factorilor menționați aici);
– imposibilitatea exercitării efective a unor drepturi politice (dreptul de vot, de exemplu)
– în cazuri grave, persoanele cu dizabilități sunt complet excluse din societate și private de libertate prin instituționalizarea lor în centre rezidențiale, unde li se încalcă frecvent drepturile fundamentale și demnitatea umană.
În funcții politice și în partide, există un număr extrem de mic de persoane cu dizabilități, iar subreprezentarea în viața politică face ca deciziile publice în privința acestei categorii de cetățeni să fie luate, de cele mai multe ori, de către persoane și organizații insuficient informate în domeniu și nu de către persoanele direct afectate. Lipsa aproape completă de participare a persoanelor cu dizabilități la viața politică este îngrijorătoare și din perspectiva nesincronizării cu situația de la nivelul Uniunii Europene, unde prezența miniștrilor sau eurodeputaților cu dizabilități face deja parte din normalitate.
Din cauza prejudecăților, persoanele cu dizabilități sunt adesea tratate de către stat într-un mod infantilizant și paternalist, conceptul de drepturi fundamentale ale acestora fiind substituit, inclusiv la nivelul retoricii publice, cu ideea „protejării” lor (a se vedea, de exemplu, noua denumire a Autorității Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități, denumire ce substituie sintagma „pentru drepturile persoanelor cu dizabilități”).
„În fața acestei paradigme medicale, patologizante și anacronice de raportare la problematica dizabilității, noi, membrii cu dizabilități din USR, dorim o schimbare radicală de perspectivă: susținem înlocuirea modelului medical cu cel social. Astfel, potrivit paradigmei sociale pe care o asumăm, dizabilitatea nu este o problemă intrinsecă a individului, ci o dificultate a societății de a-i include cu adevărat pe toți membrii, în diversitatea lor. Noi, cetățenii cu dizabilități, nu suntem «pacienți», ci suntem persoane cu drepturi și responsabilități depline în societate, oameni cu aceleași aspirații, nevoi, doleanțe și idealuri pe care le au toți ceilalți semeni ai noștri, având, însă, anumite particularități fizice și/ sau mentale și psiho-sociale diferite de cele ale majorității populației. Nu dorim să mai fim doar asistați și «protejați» (uneori chiar prin măsuri luate împotriva voinței noastre), ci ne revendicăm dreptul la o viață independentă și performantă profesional, pentru a ne pune astfel aptitudinile și competențele în folosul întregii societăți”, a subliniat Paul Sărmășan, economist, membru USR cu dizabilități locomotorii.
Asumând aceste principii și valori inspirate din experiența membrilor cu dizabilități, precum și din documentele juridice internaționale în domeniu, a luat naștere, în cadrul USR, acest grup, având ca obiectiv elaborarea de politici publice pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, precum și încurajarea participării acestor persoane în politică.
„Susținem educația incluzivă, accesibilizarea tuturor spațiilor publice pentru toate tipurile de dizabilități, precum și accesibilizarea mesajelor politice și a participării la viața publică, incluziunea socio-profesională și, în general, un mod de raportare liberal, social și incluziv față de cetățenii cu dizabilități, prioritizând dreptul lor la o viață independentă”, a adăugat Laura Stifter.
Grupul nu promovează discriminările pozitive (de tipul „cotelor” de candidați cu dizabilități), ci invită și sprijină concret persoanele cu dizabilități să-și asume acțiuni civico-politice pe baza competenței lor, pentru a se putea autoreprezenta cu succes în luarea oricărei decizii publice privitoare la domeniul dizabilității.
,,Încurajăm cetățenii cu dizabilități să ni se alăture în acest demers, ca împreună să construim o cultură a autoreprezentării politice, întemeiată pe bine cunoscutul principiu proclamat în Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități: Nimic pentru noi, fără noi”, se mai arată în comunicat.
