CursDeGuvernare a organizat, marți, 15 iunie 2021, între orele 15.00 – 17.30, conferința online ,,Un an de marș al digitalizării: Administrația – de la basic la nivelul următor”.

Lansate în 2013, Conferințele CursDeGuvernare se bazează pe temele puternice, puse pe agenda actorilor publici de redacția CursDeGuvernare, și pe abordarea lor în profunzime. În cadrul Conferințelor, sunt aduși  la masa dezbaterilor decidenții momentului din domeniul public, lideri ai industriilor și cei mai influenți experți din domeniile esențiale ale societății: economie și finanțe, capital autohton, capital unam, digitalizare și tehnologizare a societății, educație, sănătate, politică externă, agricultură, energie și mediu.

Evenimentul s-a axat pe găsirea modalităților de trecere de la digitalizarea basic la nivelul următor: cel al administrației digitalizate și al ecosistemului digital funcțional. Autorități și agenții oficiale implicate în desenarea și implementarea strategiei au dezbătut alături de companii de top din domeniul digital planurile de adecvare la viitor. Printre vorbitori s-au numărat: Ciprian Sergiu Teleman, ministru al cercetării, inovării și digitalizării, Octavian Oprea, vicepreședintele Autoritatății pentru Digitalizarea României (ADR), Dan Cîmpean, director general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, Mirela Călugăreanu, președinte ANAF și alții.

,,Suntem înaintea unui șantier foarte important pentru România, atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri, cât și pentru administrația din România. Un șantier important, pentru că la finalul lui spațiul digital românesc va arăta cu totul și cu totul diferit, în sens bun. Vă prezint patru convingeri limitative pentru planurile pe care le avem în continuare: gândirea teritorială, adică nevoia, dorința de a avea lucrul tău, care a dus la acest spațiu insular pe care îl reprezintă mediul digital din România; reactivitatea, anume căutarea de soluții atunci când nevoia devine acută și nu gândirea proactivă care ar duce la conceperea unor soluții în tihnă, punând accent pe calitatea experienței utilizatorului, lucru care se obține prin consultarea celor care vor fi beneficiarii acelor aplicații; competitivitatea, și anume dorința de a avea ceva mai bun. Această convingere limitativă generează costuri foarte mari pentru administrație or acest lucru ar trebui înlocuit cu colaborativitatea, cu înțelegerea faptului că digitalizarea este un subiect transversal care privește întreaga societate, nu doar administrația, și atunci în conceperea arhitecturii trebuie implicați toți actorii afectați; opacitatea instituțională, modul în care administrația și-a conservat datele pe care le-a obținut în timp din interacțiunea cu cetățenii, mediul de afaceri sau alte categorii de date pe care le deține și care, o parte dintre ele, ar trebui să se întoarcă către societate, către terți, către diverse entități care din analiza lor să genereze politici publice mult mai coerente, bazate pe date și să ajungem să avem o guvernare bazată pe date”, a declarat ministrul cercetării inovării și digitalizării, Ciprian Sergiu Teleman.

Ministrul Ciprian Sergiu Teleman a precizat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este în etapa de detaliere a costurilor cu echipe de experți de la Comisia Europeană, etapă care va fi încheiată în câteva luni, și apoi vor avea un acord final pe cele patru axe pe care ministerul le coordonează în privința digitalizării.

,,Între timp nu stăm degeaba, pentru că unele lucruri nu depind de banii din PNRR, cum ar fi îmbunătățirea și completarea legislației care să ne ajute să avem un spațiu digital corespunzător și, de asemenea, unele proiecte care sunt de mult așteptate. Există o echipă interinstituțională care lucrează la proiectul e-facturare. Sunt mulțumit de modul în care avansăm și promisiunea este că începând cu ianuarie 2022 România va avea un sistem de facturare electronică, funcțional cel puțin pe axa business-to-business”, a adăugat el.

Octavian Oprea, vicepreședintele Autoritatății pentru Digitalizarea României (ADR), a explicat că Guvernul, prin ADR și SGG, a adoptat politica publică de e-guvernare, care vine la pachet cu foaia de parcurs a transformării digitale a administrației în următorii 10 ani.

,,Am lucrat împreună cu instituțiile ale căror proiecte sunt prinse în această strategie, și România nu mai are nicio scuză dacă nu va performa în acest domeniu. Avem toate instrumentele, foarte important – avem și programe de finanțare europene care ne ajută să investim în acest proces de digitalizare. Avem obiective clare. ADR împreună cu SGG, sub înaltul patronaj al prim-ministrului, a înființat Comitetul Național de digitalizare și debirocratizare, care va inventaria toate serviciile publice din România și actele normative care guvernează aceste servicii. (…) Ca proiecte din strategia de dezvoltare digitală: un proiect fundamental este platforma software pentru identificare digitală, PSCID, care va oferi mecanisme sigure de identificare. Apoi,  Punctul de contact unic, prin intermediul căruia cetățenii vor interacționa cu autoritățile centrale și, ulterior, cu cele locale. Important este și proiectul MAI care va prinde viață începând cu 2 august: cartea electronică de identitate. Alte proiecte importante sunt cele în colaborare cu cu CNAS: dosarul electronic al pacientului și proiectul ATI, de monitorizare a paturilor din ATI”, a spus Octavian Oprea.

Potrivit sursei citate, alt proiect important este HUB de servicii la Ministerul Muncii, unul dintre cei mai mari depozitari de date din România, date cu care vor putea stabili politici publice în domeniul ocupării. Este vorba despre proiecte care vor revoluționa interacțiunea instituțiilor statului, dar și a statului cu cetățenii.

Octavian Oprea consideră că toate aceste proiecte au un obiectiv principal, acela de recăpătare a încrederii oamenilor în instituțiile publice, iar asta nu se poate face decât prin transparență, cum se întâmplă în orice țară civilizată.

One Comment

  1. Brandl Aurelia

    Și pina se finalizează acest proiect uriaș, noi, persoanele cu handicap ne tirim pe la taxe și impozite, deși se presupune ca noi șintem scutiți…

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.