Colegiul Medicilor din România (CMR) şi reprezentanţii mai multor asociații de pacienţi au semnat, joi, 7 iulie 2022, un protocol de colaborare care prevede sprijinul reciproc pentru consolidarea şi îmbunătăţirea relaţiei medic-pacient şi dezvoltarea profesiei medicale.
De asemenea, protocolul prevede îmbunătăţirea continuă a îngrijirilor acordate pacienţilor, precum şi acţiuni comune pentru consolidarea sistemului de sănătate.
Totodată, a fost lansat un apel pentru ca ghidurile terapeutice să intre sub jurisdicţia profesională a CMR.
„Prin acest parteneriat, avem două obiective esenţiale. În primul rând, să fim o voce comună şi noi, ca profesionişti, şi dumneavoastră, ca pacienţi, ca reprezentanţi ai pacienţilor şi, bineînţeles, reprezentanţi ai societăţii româneşti. Ne dorim ca tot ce înseamnă decizie în sistemul sanitar să fie în dezbatere publică. S-au făcut foarte mulţi paşi în ultimul timp, dar ne dorim ca tot ceea ce se întâmplă să fie supus dezbaterii publice. Noi toţi să venim cu ideile noastre, cu contribuţia noastră. Al doilea obiectiv al acestui parteneriat este legat de ghidurile de bună practică medicală. Ele reprezintă un set de recomandări despre diagnostic şi tratament, recomandări care ajută medicul practician să desfăşoare un act medical corect. Este în beneficiul medicului, dar şi în beneficiul pacientului să primească ceea ce trebuie”, a declarat preşedintele CMR, prof. dr. Daniel Coriu.
Preşedintele CMR a evidențiat faptul că ghidurile de bună practică medicală trebuie să se bazeze pe dovezi științifice și să fie actualizate.
„Aceste ghiduri de bună practică medicală trebuie să aibă două cerinţe importante îndeplinite. În primul rând, să se construiască pe baza dovezilor ştiinţifice şi, în al doilea rând, să fie actuale, pentru că medicina are o dinamică foarte rapidă. Ceea ce ieri era adevărat, astăzi se schimbă. Poate a venit o terapie inovatoare care a schimbat ghidul. Aceste lucruri trebuie să se reflecte în practica noastră curentă. Aceste ghiduri de bună practică medicală reprezintă atribuţia Ministerului Sănătăţii. Cândva, până în 2007-2008, era atribuţia exclusivă a Colegiului Medicilor din România. În 2007-2008, cineva a decis că trebuie să fie făcute de Ministerul Sănătății, prin comisiile consultative, unde sunt colegi foarte onorabili”, a explicat prof. dr. Daniel Coriu.
Potrivit sursei citate, Colegiul Medicilor ar trebui să elaboreze ghidurile de bună practică medicală, aşa cum se întâmplă în toate ţările „civilizate”.
Principala noastră problemă este ritmul cu care aceste ghiduri sunt actualizate și publicate în Monitorul Oficial. (…) În toate ţările civilizate, aceste ghiduri sunt făcute de societăţile profesionale şi actualizate de câte ori este nevoie. Ca să avem în spate profesioniștii care să scrie aceste ghiduri, noi am adus lângă noi societățile profesionale. Toate cele 60 de specialități medicale sunt parte, în acest moment, din Colegiul Medicilor, prin comisiile de specialitate (…) Schimbarea: noi să fim cei care elaborăm aceste ghiduri. (…) Aici este ceea ce noi vrem să facem: să le actualizăm în timp real. (…) Trebuie să începem cu această actualizare în timp real a ghidurilor. Lucru care trebuie să fie făcut numai şi numai de societatea profesională, aşa cum se întâmplă în toată lumea”, a mai menționat prof. dr. Daniel Coriu.
Președintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Radu Gănescu, a subliniat că reglementările trebuie să ţină pasul cu inovaţia şi ştiinţa, având în vedere că medicina evoluează permanent.
„Ştim că medicina evoluează, ştim că ştiinţa este ceva care ne ajută din ce în ce mai mult să devenim o societate normală sau să devenim din pacienţi persoane sănătoase, dar aceste lucruri se pot face numai dacă şi reglementările ţin pasul cu inovaţia şi cu ştiinţa. Din păcate, ştim cu toţii că în România vorbeam de fiecare dată de acces întârziat la medicamente inovative, acces întârziat la terapii genice sau la monitorizare din punctul de vedere al noilor sisteme de monitorizare”, a declarat Radu Gănescu.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, a precizat că ,,trebuie să facem tot posibilul ca și pacientul român să fie favorizat, să eliminăm decalajul acesta de 5-6 ani, să eliminăm discriminarea între pacientul român și cel din Uniunea Europeană”.
Și preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune, Rozalina Lepădatu, a subliniat că ghidurile terapeutice reprezintă „baza ştiinţifică” a tratării unei boli.
„Ghidul va prezenta toate metodele de diagnostic şi tratament existente, validate medical şi ştiinţific, în timp ce protocolul va reprezenta doar acele variante acceptate în anumite țări (…) Problema Ghidurilor în România este că ele trebuie publicate în Monitorul Oficial. Pe măsură ce se actualizează ghidurile europene și internaționale, în scurt timp medicii le actualizează și pe cele din România. Dar, ele ajung să fie publicate foarte târziu în Monitorul Oficial, iar schimbările sunt destul de rapide în medicină în ultimii ani. Ghidul reprezintă o parte științifică, ce îi spune medicului ce terapie să folosească la un pacient, dar care și protejează medicul de malpraxis. Protocolul, în schimb, înseamnă decizia de compensare a statului român”, a spus Rozalina Lepădatu.
„Este foarte important să existe o relație cât mai bună între medic și pacient. De asemenea, milităm pentru educarea și informarea corectă a pacienților”, a precizat președintele Asociației Naționale a Hemofilicilor din România, Nicolae Oniga.
În prima etapă, protocolul de colaborare s-a semnat între Colegiul Medicilor din România şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune din România, Asociația Transplantaților din România, Federația Asociațiilor Diabeticilor din România, Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistenta, Asociația Națională a Hemofilicilor din România.
Potrivit Colegiului Medicilor din România, protocolul se va semna în perioada următoare și cu alte organizații importante ale pacienților, ce nu au putut ajunge în prima etapă de semnare.
